699 matches
-
în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în toate
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
îndraăgostit de tine... Talestri zâmbi ștrengărește, își duse un deget pe buze, și le subție seducător, amintindu-și parcă de plăceri ascunse și apoi, făcându-i cu ochiul Aelei, răspunse: - Mmmm... Frumos și dulce a mai fost fiul de negustor trac... Păcat că nu a înțeles și maică-mea rostul lui în viața mea, ținându-mă închisă, în lagărul Burneshei vreo patru săptămâni... - Cred că au fost trei... - Ei, ce mai contează, Aela?! - Păi contează! Să ne ferească zeii de urmași
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzod și Ahriman a rasei eranice de care geto-dacii se apropiau mai mult... Zamolxis, propagatorul acestei credințe, fu adorat mai tarziu el însuși că zeu... La traci, zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la greci se numea Dionisos și la români Bacchus, zeul veseliei, al vinului și inspirației profetice.” A.D.Xenopol (Istoria Românilor, Vol I, pag.82-85). Ei bine, Constantin Brâncuși s-a născut în teritoriul indicat ca
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
zile, drept pentru care se făceau sacrificiile animaliere. Această tradiție nu va fi întâlnită în obiceiurile popoarelor mongoloide, ci numai în India și în Europa doar la românii din spațiul dacic și a celor care odată formau teritoriul marelui neam trac. Tot acest ceremonial, de altfel sacru, este considerat ca veche sărbătoare a zeului hindus Shiva, sau Osiris la vechii egipteni, zeul soarelui, al luminii. Strămoșii daci sacrificau porcii, semn al dies irae, ca pe un animal ce putea hrăni soarele
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Brunetezi vioara la care toarce dorul înlemnindu-i cântul suflecat și trist mânile boeme bombănesc fiorul în ochii-ți de iarnă plânge-un ametist ciupești cordelina firului din mine creat de-ntuneric sub al pânzei trac cu-amintiri ce surpă galbene suspine din chipul de înger făcând chip de drac ‘cercănezi în ziuă fostul cer armanic luându-i neînțelesul, făcându-l mișel tunet de trădare asmuțind amarnic peste-a mea iubire, fără acel „miel”. tăciunezi privirea
VIOARA... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369881_a_371210]
-
iraniană: sat, soare, codru, iute, a merge, lângă, a țipa, pădure, cu semite: ca, la, moș, naș, mire, șubred (unele de la colonizarea romană sau din evul mediu). V. o altă categorie o reprezintă cuvintele atestate: petra în Petrodava, par în tracă para „sat“, cânepă la traci sau sciți. Așa cum spunea Sextil Pușcariu în multe cazuri e nevoie de căutare migăloasă în dicționare. Nu trebuie să avem idei preconcepute. Unii au încercat cu tot dinadinsul să găsească protoforme latine „creând“ îmbinări artificiale
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
în mod expres în persoana Marelui Apostol Pavel: Pavel este cât toată Mediterana. Dacă lumea în cursul ei istoric s-a închinat Idealului ca întrupare: înțelepciunea antică prin prooroci și profeți, chipului martiric, icoanei sfântului, ipostazei de erou-semizeu, de cavaler trac sau medieval, de erudit-enciclopedic, de pedagog creștin, de duhovnic mistic, de înaltă demnitate aristocrată, Sfințenia însă a rămas în toate ipostasurile ei doar sub chipul umano-divin, ca ideal al viitorului transcendent. Toate modelele sunt călăuzitoare creștinilor, dar de urmat trebuie
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
Autorului Vă rog să luați prezentul foileton drept ce este. O proastă operă literară. Orice potrivire cu situații reale este pur întâmplătoare și nu m-am referit la ea. Este analizată starea unei țărișoare oarecare, poate provenită din marea populație Tracă a istoriei arhaice de demult. Dați-mi voie să încep cu un banc: La 24 februarie 1848, în timpul insurecției, o mulțime de tineri revoluționari, cu ideile confuze încă, alergară într-un suflet în fața casei poetului Alphonse de Lamartine, strigând cu
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu ar fi existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial în calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită năvalnicului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o Femei gătite pentru sărbătoarea de Dragobete face pe aleasa Divinului Creator
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau într-
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Teologică și Filosofia Ortodoxă a Duhului Sfânt. Varietatea temelor aduceau în lumină diversitatea lor teologică: - Întruparea Domnului, Parusia, dogma Sfintei Treimi, Evanghelia Mântuitorului, lumina creată și necreată, idolatria, profețiile Vechiului Testament, proorociile Sibilelor, etc. În mod expres amintește de sibila tracă Eritreea, care prezice psalmic viitorul lumii legat de Dumnezeul creștinilor, numindu-L în limba arimică-aramaică-protodacă: Iisus Hristos Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu. ( consemnarea a fost făcută de Cicero). Aceeși Sibilă, relatează poetul Virgiliu, proorocește nașterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit”. (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1, 498, Index of /PG m /PG Migne /Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Sibilele trace ale Oracolului din Delfi, i-au prezis destinul său mistic imperial: Acesta (Constantin) urmează să stăpânească lumea și să-L propăvăduiască pe Hristos ca Dumnezeu și datorită lui religia idolatră (păgână) va pieri. (Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a noului Imperiului creștin Dac ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe viteazul Bizant, și-a ridicat pe Bosfor cetatea de scaun numită Bizanț, iar mai apoi în fața ei au zidit și Calcedonul.(Herodot- sec V î. Hr., Istoria, IV, 144; /Polivie- sec. II î.Hr., Istoria IV, 38, 44
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul marii Națiuni primordiale traco-geto-dace, faima Cavalerului trac, dârzenia ilustrului Monarh și înțelepciunea profetică milenară și nemuritoare a Elitei spirituale. Eroii, protagoniștii, sacerdoții, doctrinarii, inițiații manifestărilor politeiste, antice s-au circumscris ritualurilor fanteziste, panteiste, iluzioniste, provocând sau încercând să promoveze o domnie a bucuriei prin ignorarea durerii, împingând
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
11 martie 2014 Toate Articolele Autorului 10/11 Martie 2014 Nu cred că voi putea înțelege vreodată Aici pe pământ și dincolo de stele Din toată copilăria mea înlăcrimată, De ce te legi mereu de opincile mele! În Țara aceasta de obârșie tracă Nu am venit ca un dor de haiduc, De-atâtea ori mi-ai spus, „opincarule, pleacă!” Din casa mea unde ai vrea să mă duc? Strămoși mei, care știu, te înspăimântă Și întunecă vederea ochilor tăi, În opincile-acestea, ca lacrima
OPINCILE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353518_a_354847]
-
s-au orânduit într-o Românie tainică, făcând să renască stratul tradițional ireductibil”, s-au aflat multe izvoare scrise și nescrise atât despre națiunea matcă din spațiul carpato - danubiano-balcanic, cât și despre spațiul din vechea Europă, condus de Burebista, națiune traco -geto - dacă a strămoșilor noștri. În acest demers al istoricilor noștri cu caracter pluridisciplinar am încercat să susțin popularizarea cercetărilor unor remarcabili specialiști cât și opiniile unor personalități românești care au vorbit și au făcut eforturi pentru salvarea cetăților dacice
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
da ani negativi de pușcărie? Zi cum vrei să-i zici. Eu vreau să-ți mulțumesc pentru că mi-ai dat „bună ziua”. Poți oare să mă oprești? Ei bine. Bietul Președinte este oprit. De protocol. Cât timp mai era doar Primar, tracă meargă. Se puteau întâlni „întâmplător” pe culoarele primăriei unde nimic nu-i împiedica să-și strângă mâinile, în ușă. Dar pe culoarele Președinției nu ai nimic de căutat După ce juriștii și protocolarii de curte au frământat în multe „samituri” și
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
of past into the spring of tomorrow. .................. 17. I do not understand. Somehow, the joy of heart is more powerful. ................. 18. One day, her bracelet will be bright and silver while the next afternoon it could be Chinese pink. No trace of caducity on that arm, no story to be told by your wrist. ...................... 19. Beyond the Incas parking place there is a field of amaranth among your words: Greek treasure of white and blue summer. ................... 20. There is no right
SECOND PART de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358290_a_359619]
-
asista, în delir, la destinul tragic al gladiatorilor, eroi pe termen scurt, sau al animalelor feroce, petrecut în arena ovală (86/156 m). După care dormeau liniștiți la casele lor! Toate îmi amintesc de tragicul sfârșit al lui Spartacus, gladiatorul trac neînfricat, care ne tot încurajează de dincolo de milenii. Speranța moare ultima! Alături Arcul lui Constantin cu alți daci în reprezentări onorabile. Trecem prin Forumul roman și o luăm, cu metroul, spre Piața Spaniei. Cohortele de turiști asaltează frumoasele scări spre
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) – ROMA (II) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359072_a_360401]