1,201 matches
-
bâlci), Muntenegru (rumuni din munții Dormitor și Visuri), în Macedonia Greciei (kutzo-vlahi le zic grecii, ce nu-i iubesc deloc, sau armâni cum își zic ei macedonenii, căci macedonenii erau traci, nu erau greci, iar oastea lui Alexandru era din tracii odrisi și nu din greci ) până în insulele grecești și chiar în munții din Algeria (populația kabila), peste tot același port cu aceleasi cusături florale simbolistice și aceleași vorbe, unii și-au uitat vorbirea dar mai au încă vorbele plugăriei și
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
revin cu o poezie, publicată (în engleză) în „Asia Literay Review”, „Iunosti” (în rusă) și alte publicații. Se numește „De la Herodot cetire” , din cartea cu același titlu, de care am „pomenit” mai sus : Herodot a scris cândva/ Că străbunii noștri, tracii/ N-ar avea asemănare/ De n-ar fi-nvrajbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească/ Nicicum voia nu le-a fost./ Zeii-n van îi tot certară/ Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge,/ Calea le-am
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada by http://uzp.org.ro/interviu-cu-scriitorul-alexandru-cetateanu-canada/ [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
la Potaissa (Turda) pentru sarea cea pură de acolo. Pentru acestea exploatări avem dovezi istorice, pentru romanizarea dacilor nici unul! Dar din labirintul istoric în care ne aflăm, discutând originea latinității noastre, avem semnale că de la început romanii se înțelegeau cu tracii, cu geto-dacii deci era o înrudire de limbi. Eu zic chiar o mare înrudire de limbi, așa că mamele dace continuau să cânte copiilor lor aceleași cântece de leagăn ce li s-au cântat și lor; fiindcă limbă maternă era acolo
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
loc important îl ocupă coloniștii aduși de imperiu în Dacia. Nu zicem “romani “ fiindcă dacă e să luăm cuvintele în sensul lor propriu, romani adevărați, adică locuitori ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au venit, în schimb, traci, illiri, panoni, răsăriteni, vorbind limba română. Au mai venit: greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
și Ion C.Vasile, (tata lui Radu Vasile), un istoric deținător de date importante privind istoria vâlceană, și membru activ al cenaclului nostru.Atunci părintele Bălașa ne-a vorbit de Herodot care în urmă cu 2500 de ani spunea că Tracii sunt al doilea popor mai numeros pe Terra, după acela al inzilor . Ne-a mai spus că unitatea lingvistică dacoromână era o realitate în cadrul căreia existau două ramuri lingvistice.Prima,așa-zisă latina cultă, cum specifica T.Mommsin, și alta
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Preotul_dumitru_balasa_patriarhul_limbii_dacoromane.html [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
de alta, țeapa și ținta (cui), dar și țelul înalt, sau sunetul ascuțit ca un țârâit. Avem tărâm și țărm, unul cu sens general și altul ca delimitare a mării. De la Herodot știm că "cei mai numeroși după inzi erau tracii", iar ei își aveau originea în spațiul nostru, iar țara era Tracia. Terra, din care derivă unele din cele mai negative cuvinte (teroare și tenebre), a fost transmis latinilor de către troienii lui Enea, când au întemeiat Roma. Chiar troian înseamnă
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1422689151.html [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
hulit- Ori proletar, ori împărat- Cu EL pe NOI ne-ați răstignit * Luceafăr scânteind în lume, Pornit să dea de apa vie, Eminescu e un nume Dainuind pentru vecie SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_eminescu_rast_virgil_ciuca_1389781744.html [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
ai înecat-o-n râuri de suspine. Nu știu a deschide drumul ce-ai închis. Tac și te aștept. Restu-i interzis... Cum să sting ecranul gândurilor mute Ce-mi inundă ochii cu vrute, nevrute? Film fără final, noi -actori cu trac În povestea noastră. Eu aștept și tac. Referință Bibliografică: Eu aștept și tac / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EU AŞTEPT ŞI TAC de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Daniela_dumitrescu_1405776786.html [Corola-blog/BlogPost/349353_a_350682]
-
izbește... Fără vreun ecou în gândul tău, lumina-mi face riduri și-și încrețește mările din nou. Nu-i nimenea în preajmă-mi și mi-e teamă că mâine fără „noi” s-ar destrăma și-aș pune piruietele-ntr-o ramă de trac etern, dar nu te voi blama... Referință Bibliografică: Încremenire / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNCREMENIRE de AURA POPA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1427001418.html [Corola-blog/BlogPost/353430_a_354759]
-
devine agresor: „Vino, dracului, la catedră” Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România Singurătatea profesorului român:de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie
AL TREILEA PĂRINTE. „Teach for Romania” sau cum poate să iasă un copil sărac din ghetoul în care s-a născut by https://republica.ro/al-treilea-parinte-zteach-for-romania-sau-cum-poate-sa-iasa-un-copil-sarac-din-ghetoul-in-care-s-a-nascut [Corola-blog/BlogPost/338316_a_339645]
-
acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastră care sângerează Aduceți Basarabia acasă Porunca care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați să moară prin străini Aduceți Basarabia acasă Și aruncați coroană ei de spini! Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați furată
ADUCEŢI BASARABIA ACASĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1462176714.html [Corola-blog/BlogPost/380615_a_381944]
-
clasă, dar lucrurile nu erau lucrurile așa de complicate”, spune Corina Bâlbâie. „Structura nervoasă se uzează, efortul este foarte mare” Însă poate cel mai greu lucru pentru un profesor este că, zi de zi, trebuie să fie un actor. „Ai tracul pe care îl are un actor care se urcă pe scenă, sunt zeci de priviri ațintite asupra ta, iar așteptările cele mai mari trebuie să vină de la tine. Și atunci trebuie să fii pregătit să oferi ceea ce ți cere copilul
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România by https://republica.ro/al-treilea-parinte-zai-tracul-pe-care-il-are-un-actor-viac-a-neromanc-ata-a-unui-profesor-din-romania [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
descurcăreț, Sau poate amețit chiar de trăscău, S-a încurcat și, ca un nătărău, Fu denunțat la șefii din județ. Deci, ajungând rapid la tribunal, Fu-n prima fază aspru condamnat, Dar a avut noroc fenomenal: Pisica-l apără, fără de trac, Și, la recurs, fu totuși achitat Fiindcă n-a fost prins ... cu mâța-n sac! SONETUL URSULUI POLAR Un urs polar, în prag de hibernare, Din tată-n fiu celibatar convins, Fiind de clasicul fior cuprins, S-a-ndrăgostit subit
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376137185.html [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
sunt pensionar. Am debutat cu versuri în revistă clujeana STEAUA în 1966. Am colaborat cu versuri originale și traduceri, eseuri și culegeri de folclor la revistele : Orizont, Steaua, Tribuna,Echinox, Familia, Ritmuri, Cadran, Luceafărul, Transilvania, Brașovul literar și artistic, ”Noi,Tracii” , Observator, ASTRA, Columna, Arena, Opinii culturale, Provincia corvina, ARHIPELAG, Vitralii, Reflex, Discobolul, Sintagme literare, POEZIA, AGERO - Stuttgart(format electronic), „OGLINDĂ LITERARĂ”, precum și în diverse antologii literare, (semnând uneori cu diverse pseudonime literare: Ieronim Holumb, Matei Constantinescu, Constantin Paleologu, Romulus Constantinescu
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
vindea cam tot ce se putea în Mediterana, în est, în Persia sau tocmai până spre nord, în Scoția. Mai târziu, însă Imperiul Roman i-a tăbăcit ca și pe noi, pe-atunci geto-daci, cei mai viteji și drepți dintre traci. În plus, pentru spectacol la ei, într-un orășel, El Djem, romanii au ridicat, la vremurile acelea, un alt colosseum. Sângele trebuia să țâșnească în arene nu doar la Roma, ci și mai la sud, în Africa. Civilizațiile anterioare, cu
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iertatori_si_iarasi_de_la_cap_de_n_balasa_al_florin_tene_1327003393.html [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
sunt și cazuri în care caiutii, mai puțini la număr, sunt incluși în cete mari și sunt subordonați altor personaje, ei având, în acest caz, un rol secundar. Cerbul simboliză, în mitologia populară românească, puritatea și dreptatea iar la vechii traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresionează fastuozitatea personajului. Asemănător măștii de capră, mască de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, ce are un maxilar mobil (clampanitor), si trup realizat dintr-un covor sau lăicer
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
câștigă iar asta numai dacă participi! România mea parcă nu participă, parcă e hipnotizata, acum își plânge trecutul, acum își plânge viitorul și asta pentru că a(m) uitat să prețuim viața cu bune și rele, am uitat să râdem asemenea tracilor ... Citește mai mult Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/iosif_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
câștigă iar asta numai dacă participi!România mea parcă nu participă, parcă e hipnotizata, acum își plânge trecutul, acum își plânge viitorul și asta pentru că a(m) uitat să prețuim viața cu bune și rele, am uitat să râdem asemenea tracilor ... IV. IOSIF POPA - TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (1), de Iosif Popa, publicat în Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014. „Lumină adusă prin vorba naște idei nemuritoare” este motto-ul care mi-a înflăcărat carieră de jurnalist independent. În ultima
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/iosif_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
gând să-mi cobori la gât iubirea ta împarțită cu inima mea lumea adâncurilor e periculoasă te voi aduce la suprafață să vezi cum vulcani pepitele de aur ți le dăruiesc la picioare nu voi fi vikingul întors acasă precum tracul lăsat la vatră în împărăția ta fii regina mea de-a pururi mă voi încadra în geometria brațelor tale nu te vreau Lapona Enigel să-mi ingheți în preistorice fugi de animale preschimbate în schimburi de blănuri nu vreau să
FRIDA PLAY de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Radu_liviu_dan_1399521446.html [Corola-blog/BlogPost/346986_a_348315]
-
într-un mod cât se poate de firesc, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Și chiar nici nu se intamplase. Cei doi, isi înfipseseră privirile unul pe chipul celuilalt și asta i-a ajutat să-și învingă sfiala, pudoarea, tracul. Etau leoarca de sunete. E foarte greu ce-au făcut ei. Dar s-au învins pe ei înșiși. S-au eliberat de complexe. S-au înățlat deasupra nudității impuse de regizor. Erau ca niște îngeri frumoși și asexuați care interpretau
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Opera_in_pielea_goala_tableta_ce_cezarina_adamescu_1345827041.html [Corola-blog/BlogPost/355264_a_356593]
-
și nu e Daruri sunt. Nu pentru toți Și medalii și cucuie, Ca să poți când nu mai poți! Își pierd visele din vrajă Să nu plângi tristule domn Dacă noaptea stau de strajă Îngerii trimiși în somn Moare lumea fără tracuri Graiurile mor în gând, Gem cuerele de fracuri Și speranțe. Așteptând... Referință Bibliografică: Monedă veche / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MONEDĂ VECHE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Moneda_veche.html [Corola-blog/BlogPost/356439_a_357768]
-
mai greu instrument din câte există, foarte târziu, la 15 ani, când am avut prima mea vioară. Cu toate că am recuperat rămânerile în urmă și am terminat studiile complete și avansate ale instrumentului, ceea ce nu am mai putut modifica a fost tracul de care nu m-am debarasat niciodată când a fost vorba de o acțiune artistică. Este suficient să spun că niște prieteni de ai familiei, catolici, mă rugaseră să cânt duminica la slujbă în biserică. Eram sus, sub cupola bisericii
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492670078.html [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
nu mai puteam vorbi de un public care să genereze emoții. Dar acestea nu mă ocoleau, era un adevărat chin, chiar dacă în final eram așteptat, felicitat și îmbrățișat pentru ce și cum cântasem, dar eu nu mai eram om, din cauza tracului. Un coleg de liceu evreu, mi-a spus, cu foarte mare dreptate: „în viață, poți să fii profesor, doctor, sau inginer bun sau rău. În artă nu ai voie să fii decât primul. Altfel, ai să ajungi să cânți la
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492670078.html [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
devine agresor: „Vino, dracului, la catedră” Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE by https://republica.ro/singuratatea-profesorului-roman-de-la-autoritatea-pierduta-in-clasa-la-locul-pierdut-in-lume-al-treilea [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Limba mea-i vatră străbună, Cântă un arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână. Limba românească S-a-ntrupat din Harul Sfânt E frumoasă prin cuvânt Limba mea, ca o lumină... Mă veghează și m-alină. O păstrez
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1475100820.html [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]