385 matches
-
de-a face să se execute lucrările necesare pentru a înlesni navigația pe Dunărea de Jos. Conferența de Ia Londra din 1871 a sporit atribuțiile {EminescuOpXI 392} acestei Comisii și a prelungit durata puterilor ei până la anul 1883. În fine Tractatul de la Berlin din 1878 mănține Comisia în funcțiile ei. Precum le precizează însă articolul 53 al Tractatului, aceste funcții nu priveau decât partea râului de la Galați pîn' la mare. Întrucât privește cursul Dunării de la Porțile de Fier până la Galați, Tractatul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Ia Londra din 1871 a sporit atribuțiile {EminescuOpXI 392} acestei Comisii și a prelungit durata puterilor ei până la anul 1883. În fine Tractatul de la Berlin din 1878 mănține Comisia în funcțiile ei. Precum le precizează însă articolul 53 al Tractatului, aceste funcții nu priveau decât partea râului de la Galați pîn' la mare. Întrucât privește cursul Dunării de la Porțile de Fier până la Galați, Tractatul de la Berlin îl supune unui reglement de navigație și însărcinează cu redijarea acestui reglement pe Comisia Europeană
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tractatul de la Berlin din 1878 mănține Comisia în funcțiile ei. Precum le precizează însă articolul 53 al Tractatului, aceste funcții nu priveau decât partea râului de la Galați pîn' la mare. Întrucât privește cursul Dunării de la Porțile de Fier până la Galați, Tractatul de la Berlin îl supune unui reglement de navigație și însărcinează cu redijarea acestui reglement pe Comisia Europeană, astăzi în ființă, asistată de delegații statelor țărmurene. Congresul adaose că acest reglement cată a fi pus în armonie cu cele ce există
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
există pentru cursul din sus de Galați și însărcină, în același timp pe Austro-Ungaria cu lucrările costisitoare și grele menite a face să, dispară stâncile Dunării cunoscute sub numele Porților de Fier. Iată acum nodul litigiului. Românii, ținîndu-se de litera Tractatului, cer ca Comisia Europeană să facă reglementul cu care e însărcinată, ca acest reglement să proclame libertatea navigației maritime, rezervând țărmurenilor navigația fluvială sau cabotajul (negoțul și plutirea pe lângă țărmuri) și apoi, ca executarea reglementului să fie lăsată pe seama lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esterioară a trecut pîn-acuma din neizbândă în neizbândă. "Le Temps", ziar oficios francez, ne consiliează să ne băgăm la stăpân pe cât mai e timp; o conflagrațiune generală amenință pacea Europei, ne amenință pe noi, bătând la porțile noastre; sub cenușa Tractatului de la Berlin focul arde mai rău decât oricând și, față cu această stare de lucruri, noi stăm cu finanțele ruinate, fără administrație, c-un guvern discreditat înlăuntru și-n afară răzimat pe voturile funcționarilor și rudelor lor. Tocmai acum "Presa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puterilor cari dezaprobaseră anteproiectul. Se poate că Franța, asemenea Germaniei și Italiei, va nota pentru anteproiect. După cum stă proporția între voturile comisiei dunărene, se poate ca hotărârea să fie în mâna României, pentru că Rusia, apoi Bulgaria și Serbia, cari, conform Tractatului de la Berlin, iau asemenea parte la dezbateri, vor vota în contra, iar votul Angliei e îndoielnic. Întoarcem deci ascuțișul îndreptat de "Romînul" în contră-ne și zicem: Dacă România nu voiește să turbure bunele ei relații cu Austria, care-i aprețiază
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sorții Ungariei, s-o vedem ce cugetă asupra României, Serbiei și a celorlalte state dunărene. Citim în "Le Temps" al doilea articol prin care ni se dă sfatul a ne alege stăpân. Iată-l în toată întinderea. Nu putem reciti Tractatul de la Berlin din 1878 făr-a recunoaște că alianța între Germania și Austria se hotărâse de pe atunci, că principele de Bismarck și contele Andrassy concepuseră deja pentru monarhia austro-ungară proiectele de estenziune cătră Orient cari au început a se realiza astăzi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prevențiunilor sale personale în contra acestei puteri, fie că va fi urmat în fine inspirațiilor politicei rusești, orice o fi fost, încheiarea convenției a rămas in suspenso. Dar d. Ristici [î]și făcuse socotelile fără resursele adversarului. Austria, până să vie tractatul, ceru să se bucure de tratarea nației celei mai favorizate, arătând că ea obținuse acest drept altcândva de la Turcia și că Serbia moștenise obligațiile acesteia. D. Ristici pretindea din parte-și că în momentul în care Tractatul de la Berlin s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
până să vie tractatul, ceru să se bucure de tratarea nației celei mai favorizate, arătând că ea obținuse acest drept altcândva de la Turcia și că Serbia moștenise obligațiile acesteia. D. Ristici pretindea din parte-și că în momentul în care Tractatul de la Berlin s-a iscălit Serbia nu mai era vasală a Turciei sau se bucura cel puțin de libertatea ei comercială. Acu abia Austria recurse la marile mijloace. Prin nota de la 17 octomvrie baronul Haymerle amenință pe Serbia cu ruperea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
următoarele: După cât știm din informațiile noastre, Poarta n-a făcut pîn-acum nici protest, nici ceva asemănător; dar, daca va fi relevat inconvenientul de-a se invita Bulgaria direct, desigur că nu va fi scăpat din vedere stipulațiunea articolului 55 din Tractatul de la Berlin. Articolul acesta zice că "regulamentele de navigație, poliție fluvială și supravegheare de la Porțile de Fier până la Galați vor fi elaborate de cătră Comisia Europeană asistată de delegații statelor țărmurene". Poarta crede acum că, întru cât privește țărmul bulgar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cătră Comisia Europeană asistată de delegații statelor țărmurene". Poarta crede acum că, întru cât privește țărmul bulgar al Dunării, Turcia cată a fi considerată ca stat țărmurean, iar nu principatul Bulgariei, și se referă pentru aceasta la art. 1 al Tractatului, care zice că Bulgaria e un principat "ce stă sub suzeranitatea M. S. Imp. Sultanului". Contra acestui punct de vedere se pot obiecta multe, dar nu i se poate imputa că ocolește Tractatul de la Berlin. Poarta, interpretând Tractatul în înțelesul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
referă pentru aceasta la art. 1 al Tractatului, care zice că Bulgaria e un principat "ce stă sub suzeranitatea M. S. Imp. Sultanului". Contra acestui punct de vedere se pot obiecta multe, dar nu i se poate imputa că ocolește Tractatul de la Berlin. Poarta, interpretând Tractatul în înțelesul ei, recunoaște printr-aceasta chiar baza și autoritatea lui. Ceva va trebui să se facă pentru a ținea seamă de drepturile suzerane ale Porții; Comisia Europeană a și recunoscut-o aceasta și în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1 al Tractatului, care zice că Bulgaria e un principat "ce stă sub suzeranitatea M. S. Imp. Sultanului". Contra acestui punct de vedere se pot obiecta multe, dar nu i se poate imputa că ocolește Tractatul de la Berlin. Poarta, interpretând Tractatul în înțelesul ei, recunoaște printr-aceasta chiar baza și autoritatea lui. Ceva va trebui să se facă pentru a ținea seamă de drepturile suzerane ale Porții; Comisia Europeană a și recunoscut-o aceasta și în acest înțeles a trimis precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iar garanțiile pe cari Europa a voit să le dea libertății navigației vor fi pentru aceste Principate o cauză de opresiune efectivă și de neputință de-a se folosi vreodată de existența acestei libertăți pentru marina lor națională". (cf. Despre Tractatele de la Viena, de la Paris și de la Berlin și despre dispozițiile lor relative la navigația pe Dunăre, p. 24). [ 15 noiembrie 1880] [""L'INDEPENDANCE BELGE" ANUNȚĂ... "] "L'Independance belge" anunță după corespondentul ei din Viena că s-a stabilit acordul între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ținut o conferență atât asupra stării vitrege în care-au fost lăsați Galații la regularea cestiunilor de comunicație cât și asupra fazelor prin care a trecut cestiunea Dunării. D-sa a expus modul cum, în contra prescrierilor art. 55 din Tractatul de la Berlin, s-au ivit propunerea de-a se înființa o Comisie Mixtă cari sânt consecințele rele ce ar decurge pentru România și celelalte state țărmurene din, admiterea anteproiectului austriac, prin ce anteproiectul e prejudițiabil suveranității țărilor dunărene și cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Covurluiului". Dunărea este singura noastră legătură cu Europa occidentală, singura garanție puternică a existenței noastre naționale. Comisiunea Europeană face din România un stat cuasineutru, prin Dunăre face pe Europa să-și aducă aminte de noi, ea este singura rămășiță a Tractatului de la Paris. În fața ei dar, în fața Europei întrunite pe pământ românesc, să spunem marile interese economice și naționale pe cari le avem la Dunăre și să sperăm că, oaspete pe pământ românesc, ea nu va uita România, precum România nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neștearsă din memoria celor ce l-au ascultat. D-sa a espus pe rând cauzele parlamentare ale retragerii partidului conservator, purtarea opoziției liberale de pe atunci, fazele călătoriei la Livadia și a intrării în război, epoca Păcii de la San-Stefano, aceea a Tractatului de la Berlin, cesiunea Basarabiei și soluțiunea silită a cestiunei izraelite, iar cu privire la afacerile interne a arătat nestabilitatea cabinetelor, enormitățile recensimîntului, calamitatea rublelor ș. a. D. Maiorescu și-a încheiat discursul arătând viciarea spiritelor și citând câteva pasaje caracteristice din ziarul "Înainte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca atunci am făcut acele concesii pentru a ne afirma dreptul, adică din cauze politice, e un cuvânt ca azi să nu voim a ne dobândi neatârnarea noastră economică c-o zi mai nainte? Amândoi oratorii au propus deci ca tractatul de comerț cu Italia să espire la același termen, în același an la care espiră convenția austro-romînă, cea ruso-romînă, cea încheiată cu Grecia etc., adecă la 1886, pentru ca față cu toate puterile deodată să ne redobândim neatârnarea în materie economică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea Camera a votat c-o mare majoritate proiectul propus de d. Boerescu, convinsă de motivele sentimentale a frăției de ginte invocate de sentimentalul d. ministru de externe. Pare că nu se vede cât de colo că termenul acordat tractatului italian nu este în fond decât prelungirea cu patru ani a convenției austro-romîne, a legării libertății noastre economice și vamale încă pe patru ani înainte! {EminescuOpXI 454} Tot în acea ședință d. Alex. Lahovari a relevat printr-o interpelație următoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tudor. Dar ce mai zice "Romînul" despre rezbel? Acest mare act aduse firește independența statului român. Firește, da! Firește, așa ar fi trebuit să fie. Dar onorabilii confrați uită că, după ce turcii ne declaraseră liberi și de capul nostru prin Tractatul de la San-Stefano, Europa ne-a pus condiții pentru a ne recunoaște independența. Onorabilii confrați par a avea o memorie foarte scurtă când uită că cuvântul de patrie, pe care ne-au învățat a-l îngîna, a fost rectificat în minus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care are să pună în legătură căile ferate ale monarhiei austro-ungare cu Salonicul, deci cu marea Egeică. Această veste - în aparență neînsemnată - anunță cu toate acestea realizarea uneia din dispozițiile, precum se știe, atât de bine și de depărtat cumpănite ale Tractatului de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar în Orient pentru țările dunărene în genere, pentru România îndeosebi. În adevăr, până la Tractatul de la Berlin, atât lumea comercială precum și oamenii politici considerau gurile Dunării ca singura cale care punea în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea realizarea uneia din dispozițiile, precum se știe, atât de bine și de depărtat cumpănite ale Tractatului de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar în Orient pentru țările dunărene în genere, pentru România îndeosebi. În adevăr, până la Tractatul de la Berlin, atât lumea comercială precum și oamenii politici considerau gurile Dunării ca singura cale care punea în relațiune Occidentul cu Orientul european și asiatic pe calea acestui râu și prin Bosfor. Astăzi situațiunea are a fi schimbată căci Occidentul punîndu-se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grad cel puțin - și nu mai poate da aceeași importanță ca în trecut gurilor Dunării. Oamenii noștri de stat ar trebui să-și dea seamă de cu vreme de însemnătatea acelei adevărate revoluții economice și politice ce rezultă din dispozițiile Tractatului de la Berlin, încît, câștigând convingerea că țara e în pericol de-a se izola despre o parte și de-a fi ocolită de cătră marea cale a Apusului spre Răsărit, împrejurarea aceasta să fie un stimulent ca, cu toate puterile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Andrei II. Vatatzes rândui o anume solie cătră Asan cu propunerea ca să-și căsătorească copiii și să încheie preste aceasta o alianță politică ofensivă și defensivă. Ioan Asan primi solia cu multă părere de bine, convine asupra stipulațiunilor speciale ale tractatului și întărește învoiala convenită cu jurământ solemn, pe care-l depune el de-o parte, solii în numele lui Vatatzes de alta. Pentru îndeplinirea acestei îndoite legături amândoi stăpânitorii hotărăsc ca să se întîlnească. Vatatzes purcede pentru acest a scop din Niccea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Atât în naturele demonice cât și în cele de-un umor fantastic reprezintatorul poate mai lesne să ne ridice la Coeziunea dintre activitatea filozofică și artistică și distincțiunea lor întru creare am dezvoltat-o pre larg în partea întîia a tractatelor mele asupra filozofiei artei: Raportul dintre filozofia [și] critica artei la opera de artă în parte (... ). Comp. cu deosebire p. 48 - 58. {EminescuOpXIV 272} o așa priveliște a lor în care măsurariul vieții reale să ne fie luat cu desăvârșire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]