45,222 matches
-
cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul era considerat un apărător al vieții, fertilității, scut împotriva otrăvurilor dar și afrodisiac. NOROC ÎN DRAGOSTE ,VĂ DORESC! Referință Bibliografică: TRADIȚII LA ROMÂNI-CRENGUȚA DE VÂSC / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
Cultură, spectacole, evenimente Dacă e prima zi de Paști, la Mediaș e țuru, un joc simplu asemănător cu oina, a cărui tradiție trece granița unui secol, un joc ce aduce aproape comunitatea în ziua cea mai importantă a creștinătății. Țuru se joacă dintotdeauna în cartierul Moșnei, iar regulile pun față în față două echipe de bărbați, unii la bătaie, alții la primire
Ţuru, tradiţie medieşeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/2360/turu-traditie-medieseana [Corola-blog/BlogPost/99466_a_100758]
-
Cei de la bătaie lovesc cu o bâtă o minge destul de grea, iar cei de la primire trebuie să fie cu simțurile încordate pentru a prinde mingea. Simplu, câștigă echipa care stă mai mult la bătaie. Pentru ca povestea unui joc devenit de tradiție în comunitate să fie mai savuroasă, bătrânii locului povestesc că țuru s-ar fi jucat încă din 1850, atunci când unii medieșeni s-ar fi repatriat din America, iar aici se stârnesc unele discuții la care după ani de zile încă
Ţuru, tradiţie medieşeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/2360/turu-traditie-medieseana [Corola-blog/BlogPost/99466_a_100758]
-
țuru sau baseballul? Deoarece, pentru ca povestea să fie mai picantă, unii spun că românii i-ar fi învățat pe americani jocul, iar alții spun că jocul ar fi fost importat din America. Eh, parca ar mai conta. Cert e că tradiția la Mediaș merge mai departe și an de an în jurul jucătorilor de pe strada Stejarului se strâng destui medieșeni, chiar în dimineața primei zile de Paști. Tradiția cerea ca oamenii să se strângă la joc imediat după slujba de Înviere, să
Ţuru, tradiţie medieşeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/2360/turu-traditie-medieseana [Corola-blog/BlogPost/99466_a_100758]
-
ar fi fost importat din America. Eh, parca ar mai conta. Cert e că tradiția la Mediaș merge mai departe și an de an în jurul jucătorilor de pe strada Stejarului se strâng destui medieșeni, chiar în dimineața primei zile de Paști. Tradiția cerea ca oamenii să se strângă la joc imediat după slujba de Înviere, să ciocnească ouă roșii și un pahar de vin, înainte de a merge fiecare către casele lor pentru a sărbători în familie. În fiecare an jocul de țuru
Ţuru, tradiţie medieşeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/2360/turu-traditie-medieseana [Corola-blog/BlogPost/99466_a_100758]
-
alții, să vorbească, să-și ureze creștinescul “Hristos a înviat”, să mai pună țara la cale, sau amatori de-o plimbare în aer liber înainte de prânz. Tineri, bătrâni, medieșeni cu toții, pun an de an câte o cărămidă la consolidarea unei tradiții, care mai mult decât oricând pune accent pe spiritul comunității și pe unitatea ei.
Ţuru, tradiţie medieşeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/2360/turu-traditie-medieseana [Corola-blog/BlogPost/99466_a_100758]
-
Tradiția continuă în zona Moldovei la Iași în weekendul din data de 7-8 Aprile 2012 are loc prima etapă din acest an a Campionatului Național de Drift, un eveniment organizat de către Asociația Română de Drift în parteneriat cu ERA Shopping Park
GTT DRIFT Championship Etapa 1 @ ERA Shopping Park Iasi, 7 - 8 aprilie by http://www.iasi4u.ro/gtt-drift-championship-etapa-1-era-shopping-park-iasi-7-8-aprilie-2012/ [Corola-blog/BlogPost/95520_a_96812]
-
Suicidul, un fenomen-“tradiție” în secuime, surprins inspirat de dramaturgul mureșean Székely Csaba, face obiectul celui de-al șaselea volum, Flori de mină, apărut în limba română în deja cunoscuta colecție Teatru de buzunar, inițiată la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
asemănate cu cele cehoviene (femeile, doctorul se agață de speranța unui mâine mai bun la oraș, ceea ce la cele “trei surori” ale lui Cehov însemna Moscova). Ca să înțelegem forța dialogului din carte, exemplificăm cu o secvență conversațională: IVÁN: Singura noastră tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
Cehov însemna Moscova). Ca să înțelegem forța dialogului din carte, exemplificăm cu o secvență conversațională: IVÁN: Singura noastră tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
a confirma lipsa lui dar și să glumească cu jocul de cuvinte care se forma printr-un astfel de răspuns. Ly avea aproape doi metri, structură atletică, câteva tatuaje care reprezentau poziția sa în cadrul colectivității ce o conducea, realizate conform tradiției sale strămoșești, rămase din cele mai vechi timpuri și la care niciun urmaș nu renunțase până acum. Mai era însă ceva, care te făcea să te gândești. că el este un om special, un conducător, o căpetenie - modul său de
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
ilustrează. În drumul lor spre Mariestad, Tiberiu și Minodora vizitează anume români și anume comunități românești, la Helsinki (Alexandru Berevoianu), la Espoo (Minu Boțoi), la Stockholm (Ioana și un grup de prieteni), integrați convenabil în mediul de adopție, dar fideli tradițiilor, obiceiurilor, credințelor și religiozității naționale: “Desigur că numai cei tari înving, indifferent de unde vine tăria sau pe ce se întemeiază ea. În definitiv toți sunt niște învingători”. La al treilea nivel de lectură, s-ar situa antiteza, adică, potrivit traseului
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
societatea căreia îi aparții, trebuie să fii capabil să o înțelegi și să te faci înțeles pentru a putea contribui la continua construire si susținere a „cetății”. Elisabeta Iosif - Vă simt cu o inimă de poet și o iubitoare a tradițiilor românești, de vreme ce ați venit în țara natală în decembrie 2012, cu un imens dor de a cuprinde viața direct în sărbătorile acestui anotimp. - Smaranda Livescu - Revenirea acasă, am trăit-o în fiecare moment din depărtare, începând cu 1987. Mi-am
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
dintr-un demult, 1969, până în prezent și sper mai departe. - Elisabeta Iosif - În încheierea dialogului nostru, vă rog să transmiteți un gând cititorilor revistei „Cetatea lui Bucur”, mulți creatori din diferite domenii, de pe meridianele lumii, iubitori de frumos și de tradiții, indiferent de vârstă. - Smaranda Livescu - - Urez tuturor, cititori săi trăitori în România, să primească fiecare zi cu inima și fruntea sus, ca pe un dat de la Dumnezeu, pe care trebuie să îl creștem spre bine nu spre rău, spre pozitiv
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureș, 2012) de Daniela Gîfu Suicidul, un fenomen-“tradiție” în secuime, surprins inspirat de dramaturgul mureșean Székely Csaba, face obiectul celui de-al șaselea volum, Flori de mină, apărut în limba română în deja cunoscuta colecție Teatru de buzunar, inițiată la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
asemănate cu cele cehoviene (femeile, doctorul se agață de speranța unui mâine mai bun la oraș, ceea ce la cele “trei surori” ale lui Cehov însemna Moscova). Ca să înțelegem forța dialogului din carte, exemplificăm cu o secvență conversațională: IVÁN: Singura noastră tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
Cehov însemna Moscova). Ca să înțelegem forța dialogului din carte, exemplificăm cu o secvență conversațională: IVÁN: Singura noastră tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
UNIREA PRINCIPATELOR Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Și hotarul Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Românească.” (Mihai Viteazul) Protodacii au fost în comuniune harică cu Atotcreatorul-Tatăl ceresc prin tradiția milenară monoteistă: dreptate, vitejie, curaj, răbdare, râvnă, dăruire, cultură, adevăr, sacerdoțiu, jertfă, nemurire, simbioză geografică prin răsfrângeri înălțătoare spre cer, iar dacoromânii sunt în consubstanțialitate harică cu Hristos,cu Ortodoxia Sa ființială mântuirii, prin Maica Domnului, prin Apostoli, prin Sf.
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
dă armonie simultană naturii și poporului. Dacă la aspectul geografic adăugăm și configurația deosebită care despart Moldova de Țara Românească, prin aspectul hidrografic ce determină drumurile de comerț, care la rândul lor stabilesc zonele de influență politică, configurând organisme deosebite, tradiții dinastice, ca arie aristocrată și voievodală, ideea unității naționale se configurează foarte greu, străbătând anevoios concepția politică a separatismului promovată de mulți voievozi români, susținută aprig de Poartă, neabordată și nesusținută pe temei creștin și la timp de marii vlădici
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
VI, partea I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenența la aceeași limbă, tradiții, obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate național și politic, ele n-au fost despărțite niciodată spiritual-religios, ci au aparținut aceluiaș Trup și Suflet mistic al Neamului lăsat de Dumnezeu pe pământ să-și atingă menirea
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
acum trei ani Denisis. -Acum înțeleg! Mai spune-mi însă ceva Stephanos! Câte ceva mai știu și eu! Am auzit despre învățătorul vostru că era un mare dușman al păcatului de orice fel... -Am să-ți spun ceva despre o veche tradiție păstrată prin viu grai Denisis, care spune despre pământ pe vremea când Abel și Cain erau, unul păstor iar celălalt muncea pământul, că acesta era o materie transparentă și plină de lumină care nu obosea picioarele fiind mătăsos și odihnitor
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
un dans inițiatic, care rupe bariera dintre cele două lumi: cea a basmului și cea a realității de zi cu zi. Este dansul focului în care fiecare își arată puterile fabuloase. Trecerea se face cu ajutorul muzicii, melodii străvechi, preluate din tradiția ancestrală românească, reinterpretate într-o manieră modernă. Trupele Crispus și Cobzality creează împreună acest spectacol de dans cu foc și muzică live. Ambele sunt inspirate de ritualurile românești străvechi, pe care le dezvoltă în forme artistice moderne. Cu o exeperiență
“Dansul zmeilor” – un spectacol inedit în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5489/dansul-zmeilor-un-spectacol-inedit-in-premiera-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2013 [Corola-blog/BlogPost/97721_a_99013]
-
o muzică puternică, impresionantă, atemporală...Străvechiul ritual al focului, sacru și profan totodată, reînvie sub ochii publicului de la Sibiu. Mânuitorii lui par ființe supranaturale, zmei, balauri, Feți Frumoși, Ilene Cosânzene - ființe care pot stăpâni năvalnicul foc. Crispus și Cobzality reînvie tradiția românească într-un spectacol modern și inedit, pe 14 iunie, în Piața Mare, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Efectele special vor fi asigurate de echipa PyroEvents. Cea de-a xx-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la
“Dansul zmeilor” – un spectacol inedit în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5489/dansul-zmeilor-un-spectacol-inedit-in-premiera-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2013 [Corola-blog/BlogPost/97721_a_99013]
-
Acasa > Literatura > Carti > BEDUIN- TICU LEONTESCU Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Beduin- Ticu Leontescu Poezia mistico-religioasă- un domeniu eludat de critica literară contemporană, fără să însemne că această tradiție lirică românească nu există. Un poet pe care îl citesc acum prima oară, Ticu Leontescu, din Timișoara, urmează căile bătătorite de înaintași, de la Dosoftei la Arghezi, de la Traian Dorz la Ioan Alexandru, pe tărâmul liricii religioase. Au fost opinii că
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
univ.dr. Ion Buziași, care face o incursiune documentată în istoria poeziei religioase românești de la izvoare până în prezent. Eseul este publicat în 2006 și cred că o istorie tematică a poeziei religioase românești ar fi de folosință didactică necesară, dată fiind tradiția noastră de credință ortodoxă dar și lirica acestui gen, diversă și milenară. Volumul Beduin al poetului Ticu Leontescu are etichete strălucite fiind tipărit la Editura Brumar și având o prefață amplă a profesorului filolog dr. Eugen Dorcescu. Este cunoscut faptul
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]