1,003 matches
-
eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov, prințul Mîșkin, Nikolai Stavroghin capătă înfățișarea unor ființe reale, ies din paginile cărții și se impun sensibilității
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
a trebuit să ne așteptăm soarta o mie de ani? Astăzi la ce-am ajuns? La voința de a face istorie. Cine a înțeles acest lucru este lămurit cu tragedia culturilor mici, cu tot ceea ce e rațional, abstract, conștient în tragicul nostru". Sînt cuvintele autorului Schimbării la față a României. Nerăbdarea, anxietatea, spaima subiacentă caracterizează starea de spirit a lui Noica. Conștiința sa nu cristalizează într-o ideație ne varietur, ci se prezintă ca un proces agitat, în ebuliția căruia se
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
să o opereze și să o impună cu orice chip. Acest accent pus de regizor mi se pare că mărește teatralitatea piesei, miza relațiilor ce conservă tragi-comicul pe muchie de cuțit. Pe măsură ce experimentul teatral, înscenarea înaintează, comicul se retrage în favoarea tragicului. Absurdul situațiilor și al replicilor, sofismele, metaforele, parodicul, ridicolul se topesc într-un joc al morții, cinic, hidos, înspăimîntător. Măștile cad și scot la iveală și chipul morții, personaj prezent de fapt tot timpul, concret, palpabil prin numărul real al
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
adevărat coup de coeur pentru tânăra generație de spectatori-cinefili, a fost Miracolo a Milano/ Miracol la Milano, unde Vittorio De Sica aliază în mod magic, după o rețetă doar de el cunoscută, realismul și fantasticul, umorul și poezia, gagul și tragicul, gentilețea și sarcasmul, pentru a ne pune în fața unei capodopere în care se recunosc influențe creator asimilate din Chaplin, dar în care, totodată, se reperează motive și teme ce au inspirat, printre alții, pe un Fellini sau pe un Spielberg
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
în revistă, sau spus multe. Selectăm, pentru a sugera o imagine, doar câteva râanduri: „...în cea mai recentă lucrare a sa, Nicolae Bălașa propune o incursiune în perioada post revoluționară, în care cititorului i se prezintă adevărul despre existența cotidiană. Tragicul pândește din umbră, însă povestea din spatele realității crude este una de dragoste, având centrate două personaje ș Ștefan și Elena, a căror idilă se sfârșește trist. Ștefi, un tânăr originar din Bulzeștiul Doljului, este prezentat ca elev la Craiova, student
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
de esență preponderent ludică, în vreme ce Arta înfocării /sic!/ inventariază cele mai reprezentative poeme grave" (Irina Petraș, "Un tremur sensibil al umbrei", prefața antologiei de față). Jocul e un carnaval al firii, dar un carnaval în desen grav, cu figuri ale tragicului amestecate în voioșia aparentă: "Jur-împrejur e vid și nici un vraci/ Să-l mint, să-l îngenunchi, să-l vîr în draci/ Și ce plictis. Voi da din aripioare/ spre unica ființă gînditoare/ Ce-mi mai rămase. Bobul de minciună/ Dintr-
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
interogat, printre altele, despre activitățile mele "subversive", că jurnalul lui mă menționa cu părerile mele politice, evident anticeaușiste, inclusiv poezioare satirice...). Am petrecut cu el o ultimă vară la 2 Mai, despre care am scris în revista 22. Aflând despre tragicul lui deznodământ, m-am gândit că nu e cazul să mă întorc imediat acasă. Totuși, n-am cerut azil politic decât peste un an și jumătate, nedorind să mă rup cu totul de țară. Când am făcut-o totuși, au
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
etc., etc., a te cantona în zona pitorescului, deci în afara durerilor lumii, și a apăra cu îndîrjire cetăți pe care nu le mai revendică nimeni sau teritorii de multă vreme abandonate, mi se pare destul de trist. Principala noastră infirmitate: absența tragicului, apoi suficiența, complexul inegalabilității, al superiorității, bășcălia măruntă, reluarea unor tendințe sau curente eșuate demult, contemplarea primitivă, exacerbarea simțurilor, inapetența pentru întrebările esențiale ale omului și toate cele ce decurg de aici spun foarte multe despre un mod de a
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Dumnezeu însuși este Neant" (Meister Eckhart). * "Logica este în afara vieții. În logică, în dialectică, în sistematologie, sînt prezente toate mecanismele, toate nebuniile posibile. Sistematologiile pierd, se știe, contactul cu realitatea" (Eugène Ionesco). * "Comicul este, în fond, expresia unei angoase, debutul tragicului. Este suficientă accelerarea mișcării pentru efectul comic și încetinirea pentru obținerea tragicului" (idem). * Prestigiul erorii constînd în capacitatea ei de-a permite amendarea, reîntoarcerea purificatoare, de-a întreține fluxul vieții lăuntrice. Conștiința erorii aprinde o candelă izbăvitoare pe care adevărul
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
în dialectică, în sistematologie, sînt prezente toate mecanismele, toate nebuniile posibile. Sistematologiile pierd, se știe, contactul cu realitatea" (Eugène Ionesco). * "Comicul este, în fond, expresia unei angoase, debutul tragicului. Este suficientă accelerarea mișcării pentru efectul comic și încetinirea pentru obținerea tragicului" (idem). * Prestigiul erorii constînd în capacitatea ei de-a permite amendarea, reîntoarcerea purificatoare, de-a întreține fluxul vieții lăuntrice. Conștiința erorii aprinde o candelă izbăvitoare pe care adevărul, odată atins, e ispitit a o stinge. * Dacă, așa cum scria Valéry, originalitatea
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
Dumnezeu însuși este Neant" (Meister Eckhart). * "Logica este în afara vieții. În logică, în dialectică, în sistematologie, sînt prezente toate mecanismele, toate nebuniile posibile. Sistematologiile pierd, se știe, contactul cu realitatea" (Eugen Ionesco). * "Comicul este, în fond, expresia unei angoase, debutul tragicului. Este suficientă accelerarea mișcării pentru efectul comic și încetinirea pentru obținerea tragicului" (idem). * Prestigiul erorii constînd în capacitatea ei de-a permite amendarea, reîntoarcerea purificatoare, de-a întreține astfel fluxul vieții lăuntrice. * Dacă, așa cum scria Valéry, originalitatea constituie o chestiune
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
în dialectică, în sistematologie, sînt prezente toate mecanismele, toate nebuniile posibile. Sistematologiile pierd, se știe, contactul cu realitatea" (Eugen Ionesco). * "Comicul este, în fond, expresia unei angoase, debutul tragicului. Este suficientă accelerarea mișcării pentru efectul comic și încetinirea pentru obținerea tragicului" (idem). * Prestigiul erorii constînd în capacitatea ei de-a permite amendarea, reîntoarcerea purificatoare, de-a întreține astfel fluxul vieții lăuntrice. * Dacă, așa cum scria Valéry, originalitatea constituie o chestiune de stomac bun care digeră substanța altora, ne dăm seama de lipsa
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
un vagon de vată ca să ambaleze în ea, undeva, o mică împunsătură la adresa turcilor". Roman politic, corintic, filozofic, eseistic, parodic, satiră, antiutopie, pamflet - Adio, Europa! este expresia unei tentative disperate de "dezvrăjire a lumii" în care se îmbină comicul cu tragicul și cu absurdul, ironia cu patosul și deriziunea, revolta cu blestemul și cu tăcerea. Intelectualism, ironie, parabolă, eseu - acestea sunt invariantele romanului lui Ion D. Sîrbu (poate cel mai curajos roman politic despre alienarea societății românești sub totalitarism) și ale
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
eroare des întîlnită este idealizarea aprecierilor care nu țin cont de realitatea faptică. Diferența dintre ceea ce dorim și ceea ce sîntem (dintre ceea ce credem și ceea ce este, dintre utopie și realitate) ca indivizi, colectivități sau popoare. Una din soluțiile ieșirii din tragicul existențial: povestea, ficțiunea și arta unde timpul trăit se află în armonie cu timpul lumii. Drumul poate fi parcurs ori începînd cu "povestea" și ajungînd la "filosofie", sau invers. Timpul capătă astfel reprezentare, semnificație și sens. Dimensiunea imanentă intră în
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
de fascinantul spectacol pe care îl oferă întîlnirea umanului cu sine însuși, cu zoologicul și cu vegetalul. Animate cromatic și expresionist-baroce ca viziune, lucrările ei sînt vaste comentarii pe marginea ceremonialului vieții care implică, simultan, o componentă grotescă, la limita tragicului uneori, și una bufă, carnavalescă și jubilatorie. Anne Cathrine Nesa combină, oarecum, cele două momente anterioare, depășindu-le, însă, pe amîndouă. Există în lucrările ei, inspirate direct din scrijeliturile și din intervențiile mai mult sau mai puțin accidentale de pe zidurile
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
o comunitate laică, mulțumită a fotografia dezastre și a consemna catastrofe fiziologice. Străin de acești maculați maculatori, Chifu manifestă o sănătate de care nu are a se rușina, fiind curată, virilă, negangrenată de morb. Categoria nu exclude problematica, nici capacitatea tragicului, diagnosticând, totuși, o anumită linearitate. Și o relativ ușoară citire a simbolurilor. Modern, prin aceea că în scrisul său opera se contemplă pe sine, iar verbul nu se răsfață în ornamente, poetul este și un clasic, în opțiunile simbolurilor pe
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
Lange). Cu excepția ultimei, toate se comportă ca niște staruri de pe Broadway. Reprezentările evenimentelor majore din viața lui Joe sunt contaminate de kitschul tipic show-biz-ului; regizorul se confruntă cu moartea lui în forma unei emisiuni televizate. Experiența dramatizată nu-și pierde tragicul: deși terorizat de perspectiva extincției, regizorul preferă să traducă "nenorocirile" în coregrafie, cântec, histrionism, pentru a fi capabil să le asimileze. Moartea îi pare mai ușor de îndurat când are o înfățișare familiară. Poate din această cauză filmul nu derapează
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
ci și prin comicul uriaș al sexului cu o inestimabilă sursă decameronică trecută prin filtrul unui Milan Kundera. Von Trier construiește aceste ricoșeuri ironice și o mulțime de nuanțe în care drama glisează în melodramă și aceasta în parodie pentru ca tragicul să se difuzeze apoi subtil în țesutul întâmplărilor. Joe asistă neputincioasă la agonia tatălui ei (Christian Slater) consumând partide de sex cu diverșii asistenți și infirmieri în spălătorii sau promiscue rezerve de spital. Dimensiunea erotică este deposedată de senzațional și
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
adânc îndurată/suferită de Duhul uman terestru, pe care Eugen Evu să nu și-o fi apropriat, să nu o fi trăit, întru carnea Logosului său personal și să nu o fi exprimat, cu dramatism uneori atingând treptele sublime ale tragicului. Așa că nu ne miră cum, prin noul său volum („Poeme interminabile”), Poetul Eugen Evu, academician al Accademiei Internazionale “Il Convivio”, Sicilia, Italia - a ajuns să “adulmece”, în deaproape, indeterminarea/”interminabilitatea” divină a orfismului. Poemele sale, din acest volum, vorbesc despre
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
Ultimul Culianu schița unui filosof ce „posedă metoda universală de cunoaștere”, la Gelu Ionescu admiră dramatismul subteran. Numai cuvinte de laudă pentru sacrificiul lui Marco Cugno față de cultura română, gest comparabil doar cu atitudinea lui Keith Hitchins; e sedusă de tragicul memoriilor lui N. Mărgineanu și de multe, multe altele. De departe, însă, cel mai reușit este portretul lui Alexandru Vona. Deși un „sucit”, „cu farmec total”, Vona „pare făcut din falii, din rupturi, din răni lăuntrice vechi de sute de
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
nu însă și la ecorșeul moral de la aceasta, care lasă sufletul fără piele. Similiepicul în care e specializat Stoiciu n-are nici o legătură cu hieroglifele obscure ale lui Suciu. În Neuronia lui Vlasie nu e loc pentru Întâmplările lui Mușina. Tragicul Marianei Marin, inspirat de Sylvia Plath, se află pe o altă planetă decât textualismul lui Bogdan Ghiu. Această fără pretenții înșirare e suficientă pentru a dovedi că poezia generației 1980 n-a avut niciodată un profil unic. Din contra, peisajul
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
și rezolvări soresciene. Întemnițarea omului în închisori tot mai mari, din Iona, e figurată pe aceleași coordonate simbolice și cu o aceeași scăpare în propriul eu. Sorescian, în spirit, este și un splendid poem din volumul Porcec (1996), în care tragicul ia parcă pe nesimțite locul comicului grotesc. Iată numai strofele de început și de final, cu regretul de a nu-l putea cita in integrum: „peste drum de crîșma unde stau și beau/ e biserica. eu și părintele ne pîndim
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
ar fi să ierarhizați principalele eve nimente din perioada trecută până acum in anul 2011, care credeți că ar fi elementul definitoriu? Dr. E.S.: Evenimentul central al anului, deși trecut mult prea repede sub tăcere de oculta mon dială este tragicul și catastrofalul accident de la Fukushima din Japonia, ale cărui urmări, din pă cate, sunt departe de a fi evaluate în totalitate și cu simț de răspundere pentru viitor. Aici aș vrea să subliniez că încă din prima jumătate a secolului
Viitorul, între speranță şi incertitudine. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/90_a_415]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 2 Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 2 Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș”, unde
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]