279 matches
-
aceeași poveste, doar ceva mai rău. Au încercat să mă facă să borăsc, dar n-au reușit. Am împrumutat zece lire de la menajeră. Am înfruntat bărbătește restul zilei, zăcând într-o cârciumă undeva. Știi ce m-a salvat? Cred că tranchilizantele Martinei erau placebo. Îmi amintesc că am dizolvat două din ele o dată, când eram în New York, și am fost surprins de asemănarea lor cu aspirinele. Plus că aveau același gust. Mi-am cercetat borcanul cu medicamente cu un scepticism crescând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la gură. —Sssh! Sssh! Secrete! Iritarea s-a ivit înlăuntrul meu ca un răspuns, dar a fost redusă la tăcere de o altă senzație. M-am uitat la Suki. O privea pe Belinda în timp ce ea chicotea, îndesată pe jumătate cu tranchilizante și Dumnezeu mai știe ce, și expresia de pe fața ei era de nedescifrat. Era ceva nesănătos în obsesia Belindei pentru propria persoană; n-ar fi o exagerare să o numesc narcisism. Mă întrebam dacă la asta se gândea și Suki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
tip pe care-l cunosc. Ea oftă. Nu, mulțumesc. Chiar cred că trebuie să mergem acasă. Te sun mâine. M-am Întrebat dacă vor dormi În noaptea asta. Avery era atât de burdușit cu cocaină Încât avea nevoie de un tranchilizant pentru cai ca să adoarmă. Sau poate că o să-i revină În minte tot felul de amintiri, din cauza LSD-ului pe care-l Înghițise În colegiu și o să Încerce să mănânce un papagal sau să zboare pe geam. Sărmana, draga de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
atunci. —Alcool, a continuat următorul bărbat. —Alcool. —Alcool. —Droguri, s-a auzit o voce de femeie. Droguri! Mi-am sucit gâtul ca s-o văd mai bine. Tipa avea vreo cincizeci de ani. Probabil că era o gospodină dependentă de tranchilizante. Păcat! Pentru o clipă, îmi închipuisem c-o să am cu cine să mă joc. —Droguri, a spus o voce de bărbat. M-am uitat la el și am simțit cum mi se accelerează pulsul. Era un tip tânăr. Singura persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
N-am spus un minut mai devreme că nu dau o grămadă de bani ca să mănânc niște găuri? — Și întotdeauna ciocolata cade, a adăugat Clarence. —Double-Decker? a zis Nancy. Nancy era gospodina în jur de cincizeci de ani, dependentă de tranchilizante, iar asta era prima dată când o auzeam vorbind. Discuțiile despre ciocolată pătrunseseră până în lumea crepusculară în care Nancy părea să trăiască. —Nu. —Fry’s Chocolate Creme? a sugerat Sadie-sadica, ce bântuia prin preajmă. Nu. —Toffee Crisp? Era ideea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
urlu, îmi urcau până-n creier și coborau până-n maxilar. Era oribil. Mă tot ridicam de pe scaun ca să înșfac sticluța cu dihidracodeină. Nu voiam decât să-mi amețesc durerea cu prețioasele și liniștitoarele mele analgezice. Apoi, realizând că nu aveam nici un tranchilizant, m-am cufundat din nou în nedumerire. Mi-am dat seama că toate pastiluțele alea splendide, care-ți luau durerea cu mâna, stăteau în primul sertar al mesei mele de toaletă din New York. Asta presupunând că era încă masa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Joe a făcut o mică criză și a început să urle că s-a săturat să învârtă la coardă. într-un avânt de neașteptată mărinimie, m-am trezit învârtind la coardă împreună cu Nancy-ochelarista. Nancy era așa de pierdută în sălbăticia tranchilizantelor încât m-a îngrozit. După ce John Joe își rupsese mâinile învârtind coarda și le rupsese picioarele tuturor pacienților care se aflau prin preajmă, venise vremea pentru scaunele muzicale. Inițial mi-a fost teamă să fiu brutală, să trag scaunele de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu care putusem să mă compar și să zic: „Ei, cel puțin n-am ajuns la fel de rău ca ea“. 56tc "56" Zilele treceau. Oamenii veneau și plecau. Clarence și Frederick au plecat. Ca și biata catatonică, Nancy, gospodina dependentă de tranchilizante. Până în ultima zi, înaintea plecării, oamenii îi puneau o oglindă sub nas ca să verifice dacă mai respira. Iar noi, ceilalți, glumeam propunându-i să-i cumpărăm o trusă de prim-ajutor pentru lumea de-afară. O trusă compusă dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
trebuit să fie oarbă de tot ca să nu vadă cum, aproape de la un moment la altul, i se umpluseră lăcașurile de oameni chinuiți În căutarea unui cuvânt de speranță, a unei consolări, a unui balsam, a unui analgezic, a unui tranchilizant spiritual. Oameni care până atunci trăiseră conștienți că moartea e sigură și că nu există mijloc de a scăpa de ea, dar crezând În același timp că, fiind atâta lume de murit, numai printr-un mare ghinion le-ar veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
vreme, eu și Maureen o să fim despărțiți... zice el,... doar dacă nu... doar dacă nu găsim vreo soluție... Și Maureen trebuie să meargă la consiliere, zice Jennifer pe un ton autoritar. Trebuie să meargă multă vreme de acu’ încolo. Nici tranchilizantele pentru elefanți nu i-ar strica, mă gândesc eu. O să facă pușcărie? întreabă Jim. Sper să facă, mormăie Finn spre mine. —Păi, pe lângă ce ne-a făcut nouă, a sărit la bătaie și la polițiști, zice Daisy. Și polițiștilor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cu gura căscată. Era vorba de internarea Sabinei la Spitalul „Gheorghe Marinescu” din București și de vizitele pe care i le făcuse acolo Leo. Doar că nu se știa cine făcea propriu-zis relatarea. Un text criptic, scris parcă sub influența tranchilizantelor. Pentru prima oară Cosmin avea senzația că se afla pe o cale adevărată, nu pe una din fundăturile pe care bălmăjise până atunci. Deși după moartea lui Arthur hard disk-ul de la computerul acestuia fusese subtilizat, se pare că pastorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
al lui Leo nu reiese cu claritate dacă ea avea o defecțiune genetică sau dacă întreruperea medicamentației o năruise interior. El motivase că nu avusese habar de trecutul ei psihiatric - de aceea o bătuse la cap să nu mai ia tranchilizantele alea blestemate, ca niște bobițe de mazăre. Ce sens avea ca o femeie voluntară, stăpână pe ea, să se îndoape cu chimicale? Capul i se lăsă încet-încet în față, gândurile prinseră să i se învălmășească - adormi cu fruntea pe tastatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
bătrâni, vom păți și noi la fel. C XXXII Doctorul îi mai atașase și un fragment de jurnal care ar fi urmat să demonstreze că Leo era un sadic care-și distrusese prima soție intenționat, interzicându-i să mai ia tranchilizantele prescrise de psihiatru. Bine, dar el aflase deja de fragilitățile genetice ale Sabinei, de internările succesive pe care maică-sa i le aranjase forțat în sanatoriul de la Măgura. Apoi, dacă Leo ar fi fost un sadic patentat, s-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
funcționau după un program fix - nu se admiteau abateri. Bolnavii se cuvenea să fie dresați, nu lăsați de izbeliște, în voia inspirației! Multă disciplină. Cel mai eficient tratament erau plimbările pe aleile stabilimentului și somnul prelungit, obținut prin administrarea de tranchilizante. Bolnavilor mai tineri, cu exces de hormoni, li se creștea doza până erau transformați în organisme leguminoase. A apărut și profesorul Iolescu: aceeași figură de Ștefan cel Mare, menținută cu ajutorul pletelor lungi, albe și a mustății stufoase, pe oală, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să plimbi și tu hârtiile pe-acolo. Acum nu mă mai mira atât de tare că atâtea studente stăteau cu anii în oaza psihiatrică a doctorului Iolescu. Chiar părinții lor insistau să rămână acolo, sub tratament. Doctorul le îndopa cu tranchilizante, le distrugea încrederea în ele însele, le făcea dependente de el. Chiar după externare, cele mai multe reveneau negreșit. Și-apoi nu era plăcut să fii înconjurat de atâta carne tânără, albă, delirantă? La despărțire am luat-o pe Sabina la rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sub cap și i-a apăsat mâna peste gură și nas, ținînd-o strâns vreo treizeci de secunde, până convulsiile s-au mai rărit. Iar azi, dimineața, când a intrat sora cu căruciorul cu medicamente, Elisabeta, cu ochii goi, a înghițit tranchilizantele și s-a proptit din nou între perne. Nu i-au dat micul dejun, ceea ce ne-a trezit suspiciunea, și când a intrat medicul împreună cu alte două surori, una dintre ele ducând o cutie de metal nichelată, am înțeles că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ceva împotrivă să revedem împreună două-trei dintre punctele mai importante? Nu. Foarte bine, pune-ți întrebările. Și ai să mă ierți? Trebuie să-ți ierți călăul. Altfel ar fi prea urât din partea mea. Mi-ai spus să mă feresc de tranchilizante și să încerc să îndur totul. Poftim, îndur totul, dar asta nu m-a făcut mai înțeleaptă. În legătură cu Rufus... Nu-i vorba nici de Rufus, nici de Alan sau Alex, Fiona sau Tom - nici una dintre vechile teorii nu ține, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cină, după aceea mă întorc în cabina mea "oarbă". Astă seară, cum ne îndreptăm spre Odesa, e prevăzută o seară de poezie ucraineană în "marele salon". Dar prefer să dorm, să nu mai simt legănările vasului. Iau somniferul împreună cu un tranchilizant și, așteptând să-și facă efectul, citesc dintr-o cărțulie a lui Jean Cocteau, Lettre aux americains. 16 noiembrie Trezindu-mă, aprind veioza și mă uit la ceas. E șase. Așadar, noaptea cea mai dificilă a trecut. Am un sentiment
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mai deprimant decât asta? Mă tem că va trebui să mă grăbesc. E timpul să ne costumăm. — Nu! Ignatius îl prinse de reverul sacoului. — Doamne Sfinte, șopti tânărul, punându-și o mână pe gât. Acum voi fi silit să iau tranchilizante toată noaptea. — Trebuie să ne organizăm imediat. Nu am cuvinte să-ți spun cât mă deprimi. — Va trebui convocat un miting mare ca să dăm startul campaniei. Nu va aduce cu un fel de petrecere? — Da, într-un anumit fel. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
timp pe cât ar fi trebuit. Evident, băiatul tânjea după tatăl lui. În comparație cu el, ceilalți trei copii ai săi, doi băieți și o fată, erau atât de docili de parcă energia frenetică a fratelui lor cel mare avea asupra lor efectul unui tranchilizant. Între cei doi băieți mai mici era o diferență de trei ani, Însă erau la fel de ascultători. Apoi venea sora cea mai mică, singura fată a familiei, micuța Shushan. Nu-ți fie temă, micuță pasăre, a zâmbit rodiul și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a spus Sfîntul Pavel: „Cel necăsătorit se Îngrijește de cele ale Domnului, cum să placă Domnului. Cel ce s-a căsătorit se Îngrijește de cele ale lumii, cum să placă femeii“. Însurătoarea te clasa Într-o categorie inferioară, era un tranchilizant pentru cei pe care o poză cu o femeie goală ajungea să-i tulbure. În timpul călătoriei de Întoarcere, nici unul dintre camarazii mei nu a vorbit despre fotografia aceea. Eram sigur că o văzuserăm cu toții, dar fiecare a preferat desigur să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
căsătoria mea cînd eu făceam ședințe de psihanaliză! În momentul cînd Tina se dusese la un psihiatru celebru, care Îi spusese: „Soțul dumitale merge la Zscharnack și Încă n-ați divorțat?“. Draga de Tina se Întorsese cu o rețetă de tranchilizante pentru mine! Mi-a povestit că psihiatrul Îi spusese: „Dacă astea nu au efect, Întoarce-te să mă consulți. Avem un Întreg arsenal de medicamente la dispoziție. PÎnă la urmă, tot găsim noi ceva ce i s-ar potrivi“. I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
consulți. Avem un Întreg arsenal de medicamente la dispoziție. PÎnă la urmă, tot găsim noi ceva ce i s-ar potrivi“. I s-ar potrivi, adică mi s-ar potrivi mie! Am Început s-o bănuiesc pe Tina că ascunde tranchilizante În fileurile de morun pe care le mîncam! În clătitele cu dovlecei! Mă sculam tîrziu, iar ea Îmi pregătea În chip de mic-dejun o omletă cu roșii: trei ouă, două roșii, ulei de măsline, sare, piper, pătrunjel tocat, usturoi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Îmi fac ceaiuri, băuturi calde. În fiecare weekend mă duc la părinți, mă ocup mult de nepotul și de nepoatele mele. E drept că am nevoie de un bărbat; uneori, noaptea, mi-e frică, Îmi vine greu să adorm. Există tranchilizante, există somnifere; dar nu e suficient. De fapt, aș vrea ca viața să treacă foarte repede. Michel rămase tăcut; nu era surprins. Majoritatea femeilor au o adolescență febrilă, se interesează mult de băieți și de sex; apoi, puțin câte puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
reîntoarcere În copilărie. Annabelle simțea mângâierea soarelui pe față și pe brațe. Cel mai adesea stătea fără să facă nimic; uneori broda, sau confecționa lucrușoare din pluș pentru nepotul și nepoatele ei. Un psihiatru din Meaux Îi prescrisese somnifere și tranchilizante În doze destul de puternice. Oricum, dormea mult, iar visele Îi erau fericite și liniștite; puterea spiritului este imensă, cât timp rămâne În domeniul său propriu. Michel era Întins În pat lângă ea; punându-i o mână mai sus de talie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]