79 matches
-
de kilometri (în linie dreaptă) lipsesc din calea ferată pentru a lega direct orașul Brașov de Buzău, deoarece de partea opusă a munților, calea ferată Buzău-Nehoiașu a fost construită în 1909, tot în perspectiva creării unei noi conexiuni de transport transcarpatice. Acest proiect nu s-a materializat niciodată, iar legătura feroviară între aceste orașe se face pe ruta Brașov - Ploiești - Buzău, sau alternativ, Brașov - Ciceu - Adjud - Buzău. Pe această rută circulă zilnic 6 curse de călători, operate cu automotoare de către compania
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
Din punct de vedere agricol, arealul cel mai întins îl ocupă fânețele. Culmea Țibăului se încadrează în unitatea structurală a zonei cristalino-mezozoice, care formează axul central al Carpaților Orientali. Sinclinalul Țibăului este zona de contact cu unitatea structurală a flișului transcarpatic, în a cărui terminație estică se constituie. Relieful este masiv și greoi, relativ monoton. Culmile apar netede ori larg bombate și derivă din suprafețele de nivelare Cerbu și Mestecăniș. Peste suprafața de nivelare miocenă se înalță doar vârfurile cele mai
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
transportat peste deal, zilnic, cam 10 vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de sare de la Târgu Ocna, Austro-Ungaria și România au fost interesate să construiască și au realizat în 1897, o cale ferată transcarpatică prin pasul Ghimeș - Palanca, pe Valea Trotușului, pentru a realiza legătură între Transilvania și Moldova. În anul 1891 transportul pe verticală a fost înlocuit cu transportul pe orizontală, prin executarea din dreptul puțului de extracție, a unei galerii de coastă
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și prea puțin reprezentată de Regatul României condus de regele Carol I. Emigrările din Transilvania cu intensitate variabilă, au fost un fenomen permanent în secolele XIII-XIX. La început, din Transilvania, destui au plecat vremelnic în zone mai apropiate, precum România transcarpatică, Dobrogea, Peninsula Balcanică, Crimeea, Caucaz etc. În acest context se înscriu, înaintea primului război mondial, și emigrările unor români peste ocean. Au fost apoi emigrările definitive. Acestea au devenit frecvente în epoca modernă. Aceste emigrări definitive s-au datorat unor
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]