5,746 matches
-
de la ideea de a-l suna, de a-l auzi. (...) Începînd de la ora șase seara, nu se mai mișca din casă, așteptînd să sune ea sau să fie sunată" (pp. 161-162). Mariana Codruț este expertă în descrierea simptomelor "bolii" singurătății. Transcrierea detaliilor are acuratețea unei fișe clinice, chiar dacă, printre rînduri, răzbate o evidentă căldură umană. Practic, autoarea se pune în pielea personajelor ei, trăiește împreună cu acestea întregul calvar al existenței lor anodine: "De cînd e singură mîncatul i se pare o
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
cu forma grafică eh " dar cu pronunții diferite - există ăn franceză și ăn engleză) și de funcția de diferențiere. În fine, alături de o interjecție mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul articulatoriu al limbii: grafia hăm (DEX: hm) e o aproximare ăn notarea unui sunet nazal rostit cu gura ănchisă și marcănd neăncrederea. Un alt caz de interjecție nefixată definitiv ăn scris e ilustrată ăn
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
j - și în orice caz nu există posibilități de confuzie: șmecher și jmecher sînt pronunții în variație liberă. Desigur, normele ortografiei românești nu admit o asemenea variație: tocmai de aceea, apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al. Graur vorbea despre ,legea sforțării minime" în articularea curentă, dar și despre ,sforțarea maximă" a pronunției culte, care caută să se diferențieze de aceasta; lingvistul își
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
cu aceste distincții, aducând la lumină numeroase materiale din laboratorul de creație; ediția 2001 simplifică simțitor acest aparat, nu se încurcă în hățișul manuscriselor: exclude fragmentele răzlețe, elimină elementele biografice și culturale, renunță la alcătuirea variantelor editoriale, pentru că (atenție!) "în ceea ce privește transcrierea textului în prezenta ediție nu există deosebiri esențiale față de ediția Niculae Gheran". Precizările sunt oneste, dar asta ne ajută să confirmăm, prin chiar cuvintele noilor editori, că ediția 2001 reușește, după cum și-a propus, să se deosebească, dar negativ, de
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
țară redactori ai postului de radio "Europa liberă". În acest context a înregistrat pe bandă magnetică și o lungă conversație cu doamna Crisula Ștefănescu, cea care, la vremea respectivă, activa în cadrul departamentului de documentare al postului de radio "Europa liberă". Transcrierea acestui amplu dialog dă substanța volumului Teroarea iluziei. De ce a așteptat Crisula Ștefănescu vreme de 15 ani pentru a face public textul acestui interviu? Ce relevanță mai poate avea el astăzi cînd evenimentele legate de revoluție au fost de multă
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
Derivatele - pizzerie, pizzar - păstrează în genere ortografia termenului de bază: "am încercat să deschid o pizzerie" (EZ 2486, 2000, 12); "tânăr 24 ani, caut loc de muncă în următoarele domenii, bucătar, pizzar sau barman" (muresinfo.ro); apar însă și în transcriere românizată: "pițeriile doldora de turiști" (Cultura 22, 2004, 3), "Românul Mario, "pițarul" de la "Casa Albă"" (EZ 2486, 2000, 12). De fapt, dacă pizzerie ar putea fi considerat în mod la fel de justificat formație internă și împrumut (pentru că sufixul românesc corespunde perfect
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
conducători de instituții culturale, și ei tot atât de nepricepuți, ca și directorii de edituri, în istoria limbii literare românești, și înșiși cărțarii, adică îngrijitorii de ediții cu bună pregătire profesională, dar care nu-și exprimă în prefețele lor, alături de "normele de transcriere" a textelor pregătite pentru tipar, ori în presa literară, cu acuitate, și observațiile critice despre valoarea sau nonvaloarea edițiilor anterioare ale textelor a căror corectitudine filologică tocmai o supraveghează, precum și a celorlalte reeditări contemporane, considerate, fără să și fie, actuale
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
a avut inspirația de a înregistra tot ce s-a spus, ca document de istorie literară. Fiindcă tot am vorbit de Securitate, e mai mult ca sigur că n-a fost singurul care o făcea, dar pînă să găsească cercetătorii transcrierile "băieților" de la adunările scriitoricești, înregistrările, ca să spunem așa, civile ale lui C. Parascan, cu explicații de context din urmă cu peste un sfert de veac sînt... grăitoare. Cele două evenimente evocate în jurul lui Geo Bogza sînt Festivalul de Poezie Mihai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
el; 1931 e bogat în confesiuni (cam 25 de pagini); intervalul din 1932 până în noiembrie 1935 e vid; sfârșitul lui 1935, împreună cu anul 1936 adună 50 de pagini, adică aproape jumătate din volumul întregului jurnal;1937 ocupă patru pagini cu transcrierea unui pamflet anti-Camil decupat dintr-un ziar; 1938 e reprezentat doar de o dedicație foarte măgulitoare a Cellei Serghi, iar finalul aparține unor însemnări răzlețe, cam 15 pagini, din anii 1939-1940. Cu această diagramă în față, nu putem afirma că
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
genii catalizatoare" (desigur, negative), Franței lipsindu-i un echivalent de acest fel în 1940 (p. 124 în ediția recentă). Intruziunea croșetelor cenzurii în textele clasicilor e un fapt de istorie literară ce merită cercetat. Florica Ichim ne rămâne datoare cu transcrierea altor texte, oricât de scurte sau de aparent nesemnificative, pe care le semnalează în prefața ediției: un jurnal-registru din 1921, o agendă din 1922, însemnări din 1923 despre dragostea pentru actrița Leny Caler, un jurnal medical început în 1930, un
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
de sub dictatură... Și nu a fost nevoie să-i explic de ce am vrut să ne vorbim cu ,dumneavoastră" pentru o discuție destinată spațiului public. Presupun chiar că i-am luat-o înainte, altfel mi-ar fi propus el aceeași ținută. Transcrierea înregistrării sonore a fost, și de această dată, făcută de redacția României literare și revizuită de B. Elvin și de mine. (M.I.) Mircea Iorgulescu: Invitatul emisiunii de astăzi este B. Elvin. Redactor-șef al ediției românești a revistei ,Lettre Internationale
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
vom vedea o fărâmă de haz sub această plată, indigestă ironie. Lui Petru Cimpoeșu îi reușește de minune, în Simion liftnicul, contrastul umoristic între contondența verbală și gesticulantă a personajelor și, de cealaltă parte a textului, limbajul elevat, prețios al transcrierii scenelor respective. În Raiul găinilor, tehnica aceasta, insuficient controlată, devine previzibilă și anostă, autorul obținând efecte contrare. O peltea de vorbe fără miez și savoare se întinde de la un capăt la celălalt al cărții - din care se rețin, cu greutate
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
protector și menținând un climat propice proliferării lor. Readuc în memoria celor care au uitat-o sau au trecut-o cu vederea teribila gafă a lui Călinescu, care, la mijlocul anilor '30 ai secolului trecut, cade pradă unei cumplite erori de transcriere (de tipar, de editare sau de lecțiune, nu putem ști exact). Citind și apoi citând copite în loc de copile în versul: , Când în straturi luminoase basmele copile cresc" din Memento mori, criticul scrie negru pe alb: , Scena e însă de o
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
și abuzurile textologice nepedepsite de Codul Penal, chiar dacă cei în culpă, aflați la strâmtoare, vor riposta, invocând dictonul din dreptul roman: nulla poena sine lege. 1) în Literatorul (1890), după care suntem asigurați (de fapt, înșelați) că s-a făcut transcrierea, e bonz!
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
în IQ-uri!" (computergames.ro); ,ne vom tăia în IQ-uri" (imed.ro) - sau în exprimări ironic-eufemistice: ,atmosfera nu vădea IQ-uri prea performante" (cinemagia.ro). Cum era de așteptat, dispoziția ludică a participanților la forumuri se manifestă și prin transcrierea fonetică a termenului: ,e jale cu-al tău aichiu" (onlinesport.ro); ,cu aichiu-ul mult peste normal" (hanuancutei.com); ,poate-mi mai ridic aichiu-uî" (forum.taifas.ro) etc. E și aceasta o confirmare a popularității celei mai noi achiziții din cîmpul
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitatea ,Al. I. Cuza" din Iași și de Universitatea ,Albert-Ludwig" din Freiburg. Primul gând a pornit din Germania, de la Paul Miron, profesor la Universitatea din Freiburg, implicând și alți colegi. Numai partea germană, ajutată în transcrierea textului de Stela Toma de la București, a editat în 1984 Cartea a VIII-a din Biblie, Ruth, bineînțeles în versiunea de la 1688. Paul Miron și-a dat seama de la început că ,o nouă ediție a Bibliei 1688 nu poate fi
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
iar cel mai recent, în 2004, VI. Iosue. Iudicum. Ruth. Coordonatorii întregului proiect sunt Al. Andriescu și Paul Miron, iar consultant științific, N. A Ursu. La realizarea volumului XI mai participă: Eugenia Dima, Mihai Alin Gherman și Stela Toma (la transcrierea textelor), Elsa Lüder și Gustavo-Adolfo Loria-Rivel (în secțiunea de comentarii). Volumul XI este însoțit de un studiu excepțional de istorie literară Psalmii în literatura română de Al. Andriescu (tipărit în 2004 separat) și de un studiu textologic, deosebit de meticulos, Concordanțe
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
un studiu introductiv special despre Cartea lui Iosua Navi, Cartea Judecătorilor și Cartea Ruth, pe care le editează. Fiecare volum este prevăzut cu o vastă ,Bibliografie", indicând baza de documente și de referințe a cercetătorilor. Nota asupra ediției explică principiile transcrierii textelor, printr-o riguroasă și ingenioasă metodă interpretativă, ce se desparte categoric de mai vechea metodă a unei simple transliterări. Grafiile chirilice au suferit astfel o transpunere în grafie latină, modernă, fluentă și - ceea ce e foarte important - ușor lizibilă, cum
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
pagini alăturate, format mare, in quarto, avem organizate pe cinci coloane textele în felul următor: pe pagina din stânga, pe prima coloană, este reprodusă prin scanare o coloană dintr-o pagină din Biblia de la 1688; alături, pe a doua coloană, avem transcrierea în grafie latină, după normele prezentate în ,nota asupra ediției"; pe pagina din dreapta, există trei coloane, perfect sincronizate cu primele două, de pe pagina din stânga, organizate astfel: pe coloana a treia este transcris ,Manuscrisul 45", aflat în Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
aici există divergențe). Dar, punând alături , Manuscrisul 45" și Biblia din 1688 se poate constata că versete întregi sunt identice, după cum se pot vedea și îmbunătățirile aduse traducerii. Având în față cele cinci coloane se pot urmări concordanțele, diferențele, fidelitatea transcrierii, evoluția limbii și orice alte aspecte ce țin de textul biblic. Avantajul este imens, dar și efortul editorilor este extraordinar: cât pentru editarea a trei texte vechi, nu doar a unuia singur. Urmează în fiecare volum o secțiune de note
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
afla detalii despre istoria unui cuvânt românesc sunt nelimitate. La sfârșitul fiecărui volum, printr-un efort tehnic suplimentar demn de toată lauda, există fotocopii ale ,Manuscrisului 45" și ale ,Manuscrisului 4389", astfel încât alți cercetători le pot consulta sau pot verifica transcrierile făcute în această ediție. Înțelegem de ce autorii ediției țin să mulțumească în mod special Editurii Universității ,Al. I. Cuza" din Iași pentru investiția financiară excepțională care a făcut posibilă apariția acestei lucrări. Termenii de erudiție și filologie savantă, pe care
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural, este folosită pentru mai mulți destinatari, dar mai ales asociată adresării politicoase prin plural (,Haideți să facem un pariu, doamnă" - în transcrierea emisiunii Mașina de tocat, din 9.12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai populară, deci mai agresivă (,Haide să fim înțeleși. Noi nu sîntem o cloacă", Nașul, 12.02.2003). În emisiuni, moderatorul
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
comunist i-a acceptat, dintr-un motiv sau altul, asigurându-se de colaborarea lor, sunt supuși unui proces de reeducare (la fel de atroce, în plan spiritual, ca acela bazat pe tortură fizică și psihică din închisoarea de la Pitești). S-a păstrat transcrierea dactilografiată a stenogramei unei ,ședințe de analiză" organizate în ziua de 30 iunie 1952 în redacția revistei Viața Românească în legătură cu piesa Caragiale în vremea lui, comandată lui Camil Petrescu cu prilejul centenarului nașterii lui I.L.Caragiale. Documentul (publicat în vol
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
volume de facsimile vor constitui o bază documentară în bibliotecile publice și în cele personale. Tirajul primului volum e de 750 de exemplare. Prețul de vânzare a cărții, împreună cu un CD, e de două milioane de lei. De ce nu era suficientă transcrierea operei în edițiile existente? Răspunsul e simplu: manuscrisele reflectă imaginea muncii intelectuale a poetului. O spusese răspicat și Constantin Noica în pledoariile sale: manuscrisele eminesciene redau exact diagrama gândirii și a creației unui mare scriitor național. Volumul postum al filosofului
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
final, cuprinde 23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene (ceea ce înseamnă 15.478 de pagini), într-o serie cu apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente. Nu mi-am
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]