219 matches
-
standardizate ale rutinei școlare, reproducând cu întârziere schimbările survenite în arbitrariul cultural pe care îl legitimează. Bourdieu vorbește însă despre o autonomie relativă a sistemelor de învățământ (care, în contexte naționale și sociale diferite, tind a genera practici și atitudini transculturale și transistorice la profesori și elevi în virtutea funcțiilor de asigurare a "transmisiei ereditare a capitalului cultural" și de mascare ideologică, acreditând ideea unei autonomii absolute). Modelul teoretic al mecanismelor prin care structura raporturilor de clasă tinde să se reproducă prin intermediul
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
înțelegere a democrației, a sistemelor și normelor de raportare în relațiile dintre state. În același sens, sunt descrise influențe care duc până la degenerarea în războaie a conflictelor datorate decodificării nenuanțate a religiilor și culturilor care creează identități interne de tip transcultural (este cazul Nigeriei). Se fac auzite glasuri de politicieni care vorbesc în prezent despre „războiul total” (total war) pe care îl descriu drept rezultanta prevalenței factorului etnic în strategiile interne care ar contribui la apariția acestui fenomen înspăimântător și care
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței, cât și ca frecvență și intensitate a ei. Dacă agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic, asemenea diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în care sînt comparați fie aceiași indivizi de-a lungul unei perioade de timp, fie diferite grupuri la diferite nivele de vîrstă sau în funcție de anumite caracteristici, fie are loc compararea unor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
unui grup de control nu mai este necesară. Unele studii longitudinale au arătat că vizionarea îndelungată a violenței la televizor de către copiii de 9 ani face ca aceștia să manifeste o agresivitate ridicată la vîrsta de 19 ani. Studiile interculturale/transculturale, așa cum aminteam, presupun compararea unor loturi de subiecți provenind din diferite culturi în ceea ce privește anumite caracteristici. De exemplu, comparînd stilurile de predare din țări ce aparțin culturilor occidentale cu țări aparținînd culturilor orientale, am putea observa că stimularea gîndirii critice a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Multitudinea de sensuri, varietatea imaginilor asigură metaforei terapeutice funcția de depozit prin caracteristica de a mobiliza resursele interioare ale pacientului pentru o lungă perioadă de timp pentru circumstanțe variate. Funcția de "transmitere a tradițiilor" (sociale, de familie, religioase etc.), funcția transculturală (anulează barierele psihologice ale pacientului privind extiderea repertoriului propriu de valori umane și conceptuale; pacientul este orientat spre noi forme de gândire, reguli, comportament, dacă cele existente într-o anumită cultură sunt percepute ca fiind agresive) sunt alte funcții specifice
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
and Human Behavior, Anthropology Society of Washington, Washington, DC, 1962, pp. 13-53; Toward a History of Linguistic anthropology, în "Anthropological Linguistics", 5, 1, 1963, pp. 59-103; Directions in (ethno-) linguistic Theory, în Romney, A. K., D'Andrade R. G. (eds.), Transcultural Studies of Cognition, în "American Anthropologist", 66, 3, part 2, 1964, pp. 6-56; Language in Culture and Society. A Reader in Linguistics and Anthropology, Harper & Row, New York, 1964; Foundations in Sociolinguistics. An Ethnographic Approach, University of Pennsylvania Press, Philadelphie, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
baza unor eșantioane restrictive (contabili și ingineri), iar cea de-a doua, validitatea metodelor de investigare. Pentru combaterea acestor limite autorul prezintă un număr de nouă replicări ale studiului inițial pe eșantioane de angajați cu diferite ocupații, precum și două studii transculturale pe populații finlandeze și maghiare. Cu toate acestea, literatura de specialitate evocă lipsa de rigoare metodologică și inconsistența utilizării termenilor. Vroom (1964/1995, p. 150) indică limitele bidimensionalității modelului igienă-motivație: Este posibil ca diferențele între sursele de satisfacție și cele
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
americani colecționează jucării și accesorii japoneze (Hello Kitty); accesoriile etnice au devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării. Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite 27. Difuziunea transculturală este ușor de studiat, fiind un subiect ferit de controverse. De exemplu, despre agricultură se crede la nivel general că a fost transmisă prin difuziune culturală (eng., diffused) de undeva din Estul Mijlociu către toată Euroasia, cu 10.000 de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a secolului al XX-lea (Cornell Values Study Group, 1949) și va da naștere teoriei orientării valorilor, ai cărei principali reprezentanți, după el, au fost Florence Kluckhohn (soția lui) și Fred Strodtbeck (1961). Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * Natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * Raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Study Group, 1949) și va da naștere teoriei orientării valorilor, ai cărei principali reprezentanți, după el, au fost Florence Kluckhohn (soția lui) și Fred Strodtbeck (1961). Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * Natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * Raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare a naturii, de armonie cu natura; * Timpul
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 Values, in H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 5, Allyn and Bacon, Boston A plasat problema cercetării valorilor în cadrul relațiilor interculturale și transculturale, studiind comportamentul unor indivizi de naționalități diferite, puși în situația de a interacționa zi de zi. Ruud de Moor și Jan Kerkhofs (coord.) 1981 * European Value System Study Group * European Values Study * World Values Survey 144. Prima anchetă internațională comparată
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și sinuciderii. Aceste societăți au nivele foarte ridicate ale mândriei naționale și un caracter naționalist. Societățile cu valori rațional-seculare au preferințe opuse față de toate aceste aspecte menționate"189. A doua axă, a valorilor supraviețuirii vs. valorile exprimării sinelui, exprimă variația transculturală în corelație cu tranziția de la societatea industrială la societatea post-industrială. După a doua jumătate a secolului al XX-lea, societățile avansate au cunoscut o perioadă de dezvoltare economică și de creștere a bunăstării sociale fără precedent în istoria omenirii. Crescând
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sunt fundamentale, altele particulare). Configurarea unui sistem de valori se face cu ajutorul unor principii valorice (care pot fi la origine religioase sau sociale), care, totodată, asigură fundamentul pentru utilizarea și aprecierea valorilor. Difuziunea culturală Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 "Values", în H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 5, Allyn and Bacon, Boston A plasat problema cercetării valorilor în cadrul relațiilor interculturale și transculturale, studiind comportamentul unor indivizi de naționalități diferite, puși în situația de a interacționa zi de zi. Ruud de Moor și Jan Kerkhofs (coord.) 1981 * European Value System Study Group * European Values Study (Studiul valorilor europene) * World Values Study (Sondajul valorilor
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
italienii și românii sunt la fel sau se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Teoria orientării valorilor Principalii reprezentanți ai teoriei orientării valorilor au au fost Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck. Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Teoria orientării valorilor Principalii reprezentanți ai teoriei orientării valorilor au au fost Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck. Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare a naturii, de armonie cu natura; * timpul
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Thomas- Builds-the-Fire este cel ce mediază legătura prin chitara pe care o ia, pe care o distrug cei ce vor deveni membrii grupului muzical în care instrumentul, ce s-a reparat singur în mod miraculos, creează acea sinergie multietnică și transculturală. Tabloul multicolor, incluzând muzica blues afro-americană, adoptată de grupul amerindian, este completat de narațiunile amerindiene, văzute ca având și ele puteri miraculoase. Lucrurile se complică atunci când membrii grupului muzical Coyote Springs, format în jurul chitării lui Robert Johnson, ies din rezervație
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Bridge that Does Not Reach the Opposite Shore. Narrative and Rhythmic Implications in a Painting by Hakuin Ekaku în care analizează, împreună cu Roland Jordan, una din picturile călugărului Zen Hakuin Ekakuintitulate Blind Men Crossing a Bridge. Aici imaginea este lecturată transcultural, în genul de situare interpretativă la care apelează naratorul din Pierre Menard a lui Borges, adică liber de implicații socio-culturale și cu perspective alternative care îmbogățesc lectura. Este semnalată, în primul rând, spațialitatea ritmică a imaginii, interpretată la început în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
acestor schimbări sunt următoarele: - diversificarea crescândă a produselor, piețelor și tehnologiilor, saturația simultană sau obsolescența unor ansambluri produse-piețe-tehnologii; - emergența restricțiilor ecologice În universul economic; - influența sporită a problemelor monetare, financiare și legale la scară internațională. La nivelul firmelor multinaționale, pregătirea transculturală ia numeroase forme, În funcție de filosofia managerială a corporației: ¬ Companiile etnocentrate plasează manageri expatriați În pozițiile internaționale cheie; echipa managerială și managerii sucursalelor demonstrează aceleași experiențe de bază, atitudini și credințe referitoare la modul de administrare a operațiilor. Firmele japoneze se
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În funcție de specificul național al unei țări sau de caracteristicile culturale ale unei zone mai ample, pe baza informațiilor provenite de la managerii expatriați și de la personalul local. Deși aceste programe sunt adaptate nevoilor fiecărui individ, există șase tipuri principale de instruire transculturală, diferențiate În funcție de cele patru categorii de expatriați (director, șef funcțional, rezolvitor de probleme și operator): • rezultatele privind geografia, clima, stilul de viață și tipul de educație sunt aproximativ la fel de importante, Îndeosebi pentru director și șefii funcționali; În Japonia, aceasta constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie (acea „fază [...] lungă de tatonări și explorări mitologice”, ilustrată, între alții, de Tudor Pamfile) la mitologie. El opinează că „în fond mitologia este sarea oricărei culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii sale seculare despre destinul omului în cosmos, valențele condiției creatoare în ecosistemul din care face parte, aspirațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste, transistorică și transculturală ca viața. Din acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
doar dacă aceștia sunt la rândul lor presați de timp și de lipsa resurselor. Datele culese până acum nu susțin acest lucru. b) Constituie o caracteristică a speciei. Într-adevăr, depresia este o tulburare cu prevalență mare, fiind o boală transculturală (Wilson, 1998). Așadar, capacitatea pentru depresie poate să fie o caracteristică a speciei, capacitate care se transformă în depresie în condițiile adecvate de mediu. Așa cum rezultă din ipoteza avansată, condițiile de mediu care ar trebui să declanșeze depresia sunt reprezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]