217 matches
-
vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin naveta transnațională și negocierile dintre culturile populare de acolo și cea de aici; și așa mai departe. Întreaga mutație a spiritului public românesc după 1989 ar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
identifica ce este normalitatea, deși realizează (diagnostichează) cu ușurință (prea mare, uneori) comportamentul anormal și boala psihică. Fără îndoială că studierea unor grupuri de populație cu diverse maladii psihice rămâne un deziderat extrem de important, așa cum a fost, spre exemplu, studiul transcultural realizat în anul 1974 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), sub forma unui studiu-pilot asupra schizofrenicilor și asupra unor grupuri de populație aparent sănătoase, fapte ce vor conduce la elaborarea unor noi metodologii, care să răspundă cât mai exigent realității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre videoclipurile difuzate. Clipurile muzicale difuzate în România conțin o proporție asemănătoare de violență. ● Este necesar și la noi un studiu comparativ pentru a evidenția nivelul de violență din programele (seriale, telefilme etc.) importate, îndeosebi din SUA. Toate studiile comparative transculturale asupra violenței televizate au arătat că programele importate din SUA sunt mult mai violente decât cele produse în alte țări. În această privință sunt operate următoarele diferențieri comparative: 1. între emisiuni de același gen provenind din diferite țări; 2. dozajul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
baza unor eșantioane restrictive (contabili și ingineri), iar cea de-a doua, validitatea metodelor de investigare. Pentru combaterea acestor limite autorul prezintă un număr de nouă replicări ale studiului inițial pe eșantioane de angajați cu diferite ocupații, precum și două studii transculturale pe populații finlandeze și maghiare. Cu toate acestea, literatura de specialitate evocă lipsa de rigoare metodologică și inconsistența utilizării termenilor. Vroom (1964/1995, p. 150) indică limitele bidimensionalității modelului igienă-motivație: Este posibil ca diferențele între sursele de satisfacție și cele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Sherrill și Neva se ceartă cu amabilitate pe un subiect vag sexual. Farkas și „Patogen“ sînt tăcuți, dar În gardă. Paulee reușește să-i spună lui Wakefield, În felul său sugestiv, că Sherrill este un soi de specialist multidisciplinar și transcultural, foarte apreciat de tehnogînditorii luminați pentru studiile sale În noile mijloace de comunicare În masă. Este, de asemenea, nemăritată și În căutare. — Agenda ei conține numai numerele potențialilor laureați Nobel burlaci, Îl informează Paulee. Învață computerele să Înțeleagă engleză, engleza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
lume, pe de alta, asupra relației dintre acestea și temporalitate. Ipotezei de bază - aceea conform căreia corelația între activitatea de a povesti istorii și caracterul temporal al experienței umane nu este accidentală, reprezentând, după expresia autorului, „o formă de necesitate transculturală”98 - i se subordonează o analiză riguroasă a articulațiilor existente între cele trei momente ale mimesis-ului, pe care Ricoeur le denumește mimesis-prefigurare (sau mimesis I), mimesis-configurare (mimesis II), respectiv mimesis-refigurare (mimesis III). Prima observație care se cere - înainte de a rezuma
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu înseamnă că are și o validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale, Oishi (2003) consideră că înafara unor diferențe culturale structurale de comportament și mentalitate (importanța statutului social, rolul proximității spațiale, valoarea socială a timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale, Oishi (2003) consideră că înafara unor diferențe culturale structurale de comportament și mentalitate (importanța statutului social, rolul proximității spațiale, valoarea socială a timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba în care a fost elaborat în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
doar dacă aceștia sunt la rândul lor presați de timp și de lipsa resurselor. Datele culese până acum nu susțin acest lucru. b) Constituie o caracteristică a speciei. Într-adevăr, depresia este o tulburare cu prevalență mare, fiind o boală transculturală (Wilson, 1998). Așadar, capacitatea pentru depresie poate să fie o caracteristică a speciei, capacitate care se transformă în depresie în condițiile adecvate de mediu. Așa cum rezultă din ipoteza avansată, condițiile de mediu care ar trebui să declanșeze depresia sunt reprezentate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
modelului stres - vulnerabilitate. Este ea o adaptare parțială? Această întrebare este una interesantă, care trebuie explorată în studii viitoare, în competiție cu modelul stres - vulnerabilitate. Ea trebuie considerată serios din mai multe motive: 1) prevalența tulburării depresive este crescută și transculturală, ceea ce este mai greu de justificat prin simple mutații care ne predispun la depresie; 2) prevalența este mai mare în cazul femeilor decât la bărbați, ceea ce sugerează că tulburarea ar putea fi relaționată cu mecanisme reproductive. Asupra depresiei au fost
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o interpretăm deocamdată -, importantă e înregistrarea în sine, în cadrul căreia putem vedea o gradație, de la lucrurile cele mai banale și mai puțin grave la cele mai serioase (în această privință cf. Benbenisthy și Astor, 2005, care sistematizează constatarea unei permanențe transculturale a gradației violenței în școală, din punctul de vedere al elevilor). În acest eșantion limitat la un singur departament care nu este cunoscut ca deosebit de violent, regăsim decalajele obișnuite față de statisticile publice. Fără să intrăm în discuția despre "lipsa de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a recomanda un consum abundent de produse vegetale. Legume și fructe bogate În substanțe antioxidante Morcov Tomate Pătrunjel Ardei gras Creson Ceapă Usturoi Varză Broccoli Salată verde Coacăze roșii, negre Lămâi Kiwi Portocale Caise Grepfrut Struguri Zmeură Căpșuni Studiile epidemiologice transculturale confirmă rolul protector al fructelor și legumelor Împotriva cancerelor, a bolilor cardiovasculare și În special a accidentelor vasculare cerebrale: „Acest efect protector, explică Comitetul Francez de Educație pentru Sănătate, poate fi legat de acțiunea mai multor componente ale fructelor și
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și existența unei influiențe mai curând de ordin biologic decât psihosocial. Pe de altă parte, datele găsite și care relevă cifre cumva mai mici decât cele comunicate de celelalte studii par să sugereze că efectul modelator exercitat de de mediul transcultural nu pot fi ignorate în totalitate... Debutul schizofreniei și biografia socială. Se discută încă, în ce măsură modelul unei vulnerabilități individuale într-o determinare bio-psiho-socială, poate fi susținută atunci cînd ne referim la modelul schizofreniei? în prezent nu există markeri clari și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
împrejurări, de indivizii care participă la acest act (sociodiscursiv), de modul de a concepe și prezenta subiectul, gluma cunoaște cele mai diverse ipostaze: de la glume corporale (clownești gaguri) la glume muzicale, de la glume desenate la ironie; pe lîngă formele generale (transculturale), fiecare cultură și fiecare categorie socială își are propriile sale forme de glumă. Rîsul este o problemă de cultură și istorie, de psihologie și lingvistică; de aceea se poate afirma fără riscul de a greși, că funcția socială și mecanismul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în vîrstă se instalează pe locul șoferului. Acesta încearcă să-și recapete locul, la care bătrîna doamnă ripostează: "Ești cu mult mai tînăr decît mine, poți foarte bine să stai în picioare". Aceste glume generate de răsturnarea principiului conveniențelor sînt transculturale, dată fiind universalitatea codului politeții și reacției generale de dinamitare a unor relații de autoritate consacrate de tipul medic/pacient, profesor/elev, șef/subordonat; în atari situații personajul cu statut de autoritate este ironizat, iar relația de supunere obligatorie în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care ritmează, accentuează discursul prin mișcări ale mîinii, capului, care concretizează "cursul gîndirii", narațiunea ideografele; cei care evocă acțiuni concrete: a merge, a dormi kinetografe; care sugerează forma și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evocă acțiuni concrete: a merge, a dormi kinetografe; care sugerează forma și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului; mișcările capului, ale corpului, ca și orientarea acestuia indică rința vorbitorului de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului; mișcările capului, ale corpului, ca și orientarea acestuia indică rința vorbitorului de a obține consensul, de a lua cuvîntul precum și dorința interlocutorului de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste, transistorică și transculturală ca viața. Din acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste, transistorică și transculturală ca viața. Din acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste, transistorică și transculturală ca viața. Din acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
înțelegere a democrației, a sistemelor și normelor de raportare în relațiile dintre state. În același sens, sunt descrise influențe care duc până la degenerarea în războaie a conflictelor datorate decodificării nenuanțate a religiilor și culturilor care creează identități interne de tip transcultural (este cazul Nigeriei). Se fac auzite glasuri de politicieni care vorbesc în prezent despre „războiul total” (total war) pe care îl descriu drept rezultanta prevalenței factorului etnic în strategiile interne care ar contribui la apariția acestui fenomen înspăimântător și care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
lingvistice și servicii de asistență culturală imigranților în România; trainerilor care organizează seminare de pregătire interculturală în companiile multinaționale din România; practicanților în domeniul managementului, publicității etc. care vor să-și lărgească orizontul de cunoaștere și înțelegere a comunicării interși transculturale și care trebuie să găsească soluții eficiente de comunicare; diplomaților; tuturor celor care se văd, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, intrând în contact cu oameni proveniți dintr-o altă cultură; tuturor celor curioși să cunoască și să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vehiculată prin comunicare, o parte importantă a studiilor culturale o reprezintă relația dintre cultură și comunicare (comunicarea verbală, prin limbă, și comunicarea nonverbală, prin alte sisteme de semne și simboluri). Intră în această paradigmă studiile de comunicare monoculturală, de comunicare transculturală (engl. cross-cultural communication) și studiile de comunicare interculturală (engl. intercultural communication) (vezi capitolul 3). Metaforele culturii Pentru a surprinde esența culturii și caracteristicile ei, antropologii au recurs adeseori la metafore asociate cu domenii dintre cele mai variate (vezi HYPERLINK "http
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
grup, cu un comportament influențat de grup, de interesele și tacticile acestuia, predispuși să cedeze în favoarea interesului comun, considerând aceasta o formă de toleranță, de maturitate, de flexibilitate. Prin corelarea celor două tipuri de autosituare s-a propus următoarea tipologie transculturală a indivizilor: (i) tipul bicultural (puternic independent, puternic interdependent); (ii) tipul vestic (puternic independent, slab interdependent); (iii) tipul tradițional (slab independent, puternic interdependent); (iv) tipul alienat (slab independent, slab interdependent) (apud Gudykunst, 2003, p. 16). De-a lungul dimensiunii de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]