218 matches
-
cartografiere a macrostructurilor epice. Dar, suspendând raportarea la contextul istorico-literar, O. ratează în mare măsură șansa de a da prima sinteză de anvergură asupra prozei optzeciste. Justă în esență, ideea de a circumscrie proza generației sale cu ajutorul conceptelor liminalitate și transgresiune este în același timp insuficientă pentru a identifica specificul paradigmei, de vreme ce contururile formulei se pierd în tabloul general al postmodernismului. Dar numele lui O. se asociază mai ales romanului Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, care a cunoscut o receptare
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
gelozie” față de muritori. Hybris este tentația permanentă a ființei umane de a transgresa limita impusă de Însăși natura sa muritoare, tinzând la statutul zeilor. Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală Întrucâtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de aceea a „păcatului iremisibil/de neiertat”. În Noul Testament Accepția creștină a verbului este aceea, juridică și morală, de „a greși”, „a păcătui”. Substantivul hamartia, „păcat”, „greșeală” apare de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
atenție În cadrul psihologiei morale. 1. Păcatul Termenul vine din latinescul peco, -avi, -atum, -are, care Înseamnă a nu face ce trebuie, a greși, a-și pierde cinstea. De aici termenul peccatum, -i = greșeală, faptă rea, nelegiuire. Păcatul este definit ca „transgresiunea voluntară a legii religioase” (A. LittréĂ. B. Pascal spune că „păcatele sunt păcate pentru că ele sunt contrarii voinței lui Dumnezeu”. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, păcatul este o „greșeală morală, ofensă adusă lui Dumnezeu”. Se poate spune că păcatul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
centralizat. Furia lui este îndreptată mai degrabă împotriva lui însuși decât a chaldeilor. Se luptă cu un dușman imaginar. De mic copil a fost învățat să traseze granițe bine definite între ce-i legitim și nelegitim și să considere orice transgresiune religioasă drept crimă. Pedepsită ca atare, cu stylus-ul, cu sabia, sau pradă animalelor din arenă. „La lei!“ Acesta este sloganul care le definește identitatea culturală și coeziunea de grup. Mai bine nu venea aici. Pentru că în orice clipă frustrarea lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
adică. — Wharton nu e un copil. Știa În ce se bagă, acolo În Mexic, spuse Angela. — A, nu pricep nimic din toate astea. Presupun că a citit din cărțile pe care mi le-ai Împrumutat - Bataille și alți teoreticieni - despre transgresiune și durere și sex; pasiune, păcat și dorință; crimă și plăcere erotică. Pentru mine nu au Însemnat mare lucru, nici una dintre ele. Știu că nu sunt genul dumitale. Dar pe Wharton l-a interesat foarte tare muierușca aia. A plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
unei adolescente, nu suntem încurajați să credem că-și face datoria față de perpetuarea speciei - răspunde deci simptomelor fizice ale fecundității, așa cum a fost programat să o facă? Dar poate că asta e situația. Poate că vehemența cu care reacționăm la transgresiunile sexuale ale bărbaților e proporțională cu faptul că știm cât de incomod de răspândite sunt aceste nevoi transgresive. O femeie care interferează cu un minor nu e un simptom al unei tendințe fundamentale. Ea reprezintă o aberație. Oamenii nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
și stimulativi (Ilie Năstase avea ciudățenii în teren). Alteori devianțele sunt pedepsite de către societate (Adrian Mutu). Pe de altă parte, infracțiunile și delictele apar și la sportivi (omucideri, sinuciderea, maghiarii s-au sinucis după ce au pierdut un meci), există și transgresiuni sexuale. Scopul utilizării de droguri pentru performanță fizică începe odată cu ritualurile magico -religioase de inițiere, drogurile potențează capacitățile senzoriale fizice și psihice (hormon epo). Modificările genetice sunt astăzi imposibil de demonstrat (acuzele aduse antrenorului german, Thomas Springstein). Aspectul de creștere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
toate, înaintea lui Dumnezeu. La rândul său, Dumnezeu se arată în mod constant fidel, chiar și atunci când omul, „în loc să îi răspundă iubirii lui Dumnezeu cu iubire, i se opune lui și îl tratează ca pe un rival (...). Cu toată această transgresiune din partea omului, Dumnezeu rămâne fidel iubirii sale”. Acest lucru îl va afirma în mod constant și confesorul în celebrarea reconcilierii sacramentale, mai ales în momentul când va fi implicat în mod concret într-un raport dialogic cu penitentul, în fața căruia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
brutale, „virile” a voinței de ruptură, negație și destrucție, a spiritului „rebel”, antipaseist și vital-emancipator, a dinamismului tehnologic, a materialității concretiste, pendulînd între utopia colectivismului social și atitudinea anarhică în raport cu formele oficializate. Arta de avangardă este, prin definiție, una a transgresiunii, a discontinuității, a revoltei și - nu în ultimul rînd - una utopică. În opinia lui Mihai Zamfir, „inovația primordial sintactică definește stilul fin de siécle din literaturile romanice“; ea ar avea drept scop „căutarea poemului unic, himericul poem total, adică o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
săi, scînteia care provoacă explozia bruscă a ostilității ținută îndelung sub control. Să nu uităm că este vorba de constrîngere. Am abdicat de la personalitatea noastră pentru a deveni asemenea rivalilor noștri. Egalitatea și dreptatea răsplătesc această trudă întru limitare. Orice transgresiune constituie o provocare și pune utilitatea ei sub semnul întrebării. De aceea, ele constituie pentru noi un fel de violență, iar democrația presupune o disciplină interioară severă: fiecare este ambivalent față de ea și gata s-o repună sub semnul întrebării
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
naturii empirice. Dacă orice epistemologie trasează limite ontologiei, atunci conceptul nou creat de Hobbes este cel de „suveranitate”. Mai întâi suveranitatea omului față de el însuși, a omului asupra naturii și, în cele din urmă, a omului asupra divinului. Fenomenologia acestei transgresiuni este prea subtilă pentru a o identifica neapărat ca fiind de sorginte atee: dimpotrivă, ea derivă dintr-o interpretare aparte a referatului biblic despre creația omului (Fac. 1,17 sq). Accentul hermeneutic se deplasează din teritoriul analogiei iconice („după chip
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un fenomen caduc. Constructivismul imaginației livrează - întocmai unor idola fori - pachete de abstracții într-un ambalaj de o perfecțiune aparent edenică. În locul asumării virile a suferinței, apofaza sublimității propune cultul evadării din real. Chinestezia contrastelor promite - vizual, tactil ori sonor - transgresiunea către ținutul nonreprezentării. Un asemenea proiect se cere, în chip firesc, lipsit de consecințe. Artistul nu mai este un vizionar, precum odinioară, ci creator de mode. Rupt de categoria transcendentală a „binelui” sau „adevărului”, esteticul postmodern devine ambasadorul iluziei. Sublimul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe urmele lui Doležel, la Casa de rendez-vous a lui Robbe-Grillet, unde apar suprapuse ciorne, schițe cu ștersături, reluări, corecturi și adăugiri, alcătuind o narațiune autoreflexivă de un tip radical ce dezvăluie, după opinia autorului Heterocosmicei, tocmai legătura strânsă „între transgresiunile logico-semantice și cele pragmatice”161. Se conturează în felul acesta profilul unei lumi situate dincolo de capacitatea noastră de concepere, dar care ar putea exista într-o altă ordine a lucrurilor. La fel stau lucrurile în cazul migrației entităților ficționale de la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în cazul migrației entităților ficționale de la un text la altul, fenomen analizat pe larg de Doležel în epilogul studiului său, consacrat tocmai „rescrierilor postmoderniste” (postmodernist rewrites). Ajungem astfel la un aspect crucial pentru demonstrația noastră, anume reevaluarea intertextualității, prin prisma transgresiunii granițelor ontologice. Doležel remarcă, pe bună dreptate, faptul că intertextualitatea a fost analizată în special din unghiul convențiilor textuale (ca fapt ce ține strict de textură). O semantică a lumilor ficționale nu se poate limita însă la discutarea acestor procedee
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Gérard Genette în legătură cu retorica: prin restrângerea sferei lor de influență (în cazul genului, prin renunțarea la statutul de principiu structurant), asemenea concepte, deși la prima vedere lasă impresia că se pot adapta perfect urgențelor literaturii contemporane (de pildă tendințelor de transgresiune, hibridizare sau contaminare, în cazul particular al genurilor), își păstrează totuși mai totdeauna - chiar reduse la varianta soft, revalorificate ludic, deconstruite - valoare operațională și istorică. Neutralizarea distincțiilor hard dintre diferitele genuri, nu atrage așadar, în mod necesar, după sine o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de organizare și de ierarhizare a spațiului literar la valorizarea caracterului lor dinamic, de forme în perpetuă interacțiune. Diversele categorii generice, canonice sau nu, sunt antrenate într-un proces dinamic (desemnat printr-o terminologie de pe acum familiară: hibridizare, metisaj, entre-deux, transgresiune, liminalitate, contaminare etc.). Pe scurt, avem de-a face cu un soi de vertij al recategorizărilor permanente. Este în egală măsură fascinant să analizăm procesul prin care - dincolo de textele teoretice - operele literare contemporane au înțeles să „recitească” tradiția genurilor, adăugându
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
serviciu și la securitatea pe care le-o asigură acesta. Investițiile, complexe, foarte diferențiate după caz, pe care salariații le demonstrau în cartierul lor pentru a încerca să-și afirme apartenența simbolică la clasa de mijloc, într-un context de transgresiune ierarhică față de normele societății globale, dovedesc în plus că întreprinderea este și aici o suprafață de intersectare și articulare între itinerarii statutare pline de circumvoluții. Din acest motiv, o cercetare etnologică a întreprinderii necesită în sine o perspectivă comparativă în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
resurse importante și se adresează unui public larg (Becker, 1988). În Le triple jeu de l'art contemporain (1998c), Nathalie Heinich detașează formal trei timpi de rutinizare a artei contemporane, conform celor trei timpi de rutinizare a charismei religioase: timpul transgresiunii, cel al reacției critice (pozitivă sau negativă), cel al integrării. Căile rutinizării Producția industrială de bunuri culturale presupune specializarea, care marchează superioritatea organizării (profesionale și birocratice) asupra charismei. De unde întrebarea: ce căi urmează rutinizarea în domeniul profesiilor culturale specializate? Și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
202, 217. Tehnici, 27, 30, 55-56, 76, 99, 103-104, 108-109, 148, 162, 169, 212, 234, 266, 297, 299. Televiziune, 90, 96, 122, 131, 218. Teodicee, 149. Teritorializare, 228. Tipologie, 13, 30, 68, 111, 113-115, 117, 120, 132, 142, 235, 296. Transgresiune, 186. Transmitere, 28-29, 48, 153, 181, 187, 225-226. Transmutare, 43, 253. U Unanimitate, 214, 217, 301. Univers cultural / simbolic, 130. Universalism, 214. Uruguay Round, 218. Utilizări, 22, 61, 63, 66, 78, 85, 87, 100, 105, 110-111, 117, 142, 214, 236
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sensuri: (1) un sens restrâns predominant normativ "devianța negativă" -, care desemnează încălcarea standardelor normative, a regulilor de conduită și a mijloacelor legitime de atingere a scopurilor sociale care generează comportamentul deviant și, (2) un sens larg "devianța pozitivă" -, care reprezintă transgresiunea normelor și valorilor unui grup, evaziunea sau revolta împotriva lor, tendința de a le schimba, care generează comportamente inovatoare sau revoluționare. În acest al doilea sens, devianța constituie o încercare de a face lucrurile altfel decât în mod tradițional sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
îndatoriri: inevitabilitatea păcătuirii este inexistentă pentru cine are numai datoria de a nu păcătui. Nu este posibilă căderea la învoială cu privire la angajamentele baptismale; dacă se cedează necesităților, cauzelor de forță majoră, atunci ar putea să fie admise ca licite și transgresiunile voluntare, ca efecte necesare ale unor cauze determinate, astfel încât orice eveniment ar fi justificat cu fatalismul psihologic. În De idolatria, 19, 1-3, este prezentată incompatibilitatea dintre viața creștină și profesarea anumitor meserii, precum serviciul militar. Se intuiește cu ușurință faptul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
E extraordinară lovirea cuvintelor într-un poem; sunetul pe care-l fac e asemeni aceluia al atomilor ciocnindu-se între ei în substanța lucrurilor; e zgomotul planetelor pe pleoapa cerului" (Despre poem și antologie, 1926). Drumul spre cuvântul-miraj, act de transgresiune în necunoscut, e drumul lui Harap-Alb în căutarea "paserii măiastre". La Ioan, în chiar prima frază a Evangheliei sale, citim: "La început era cuvântul"; Deus erat verbum! Și în mentalul "blestematului" Baudelaire, cuvântul are "ceva sacru" (quelque chose de sacré
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
unei vaste experiențe în acest domeniu și pregătit să abordeze critic realitățile respective. Un aer melancolic plutește peste unele pagini, scrise pesemne la contactul cu aspecte deloc entuziasmante ale lumii noastre. Autorul nu disperă însă, găsind mereu o cale de transgresiune a impasului. Lumini și umbre se îngemănează peste tot, dar sfârșesc prin a nutri un discurs pozitiv, născător de speranță. O meditație preambulară despre lipsa de răsplată a muncii educatorului, înscrisă ca moto la unul din texte, îi va fi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
incestll. Acest principiu intră în tensiune cu altul, la fel de fundamental, cel al "grijii datorate vieții omenești"mm, în virtutea căruia un evreu poate, ba chiar trebuie să încalce legile pentru a-și păstra viața. Atitudinea recomandată va depinde de circumstanțe. Dacă transgresiunea se face public, adică în prezența a zece bărbați de confesiune iudaică, moartea este, în principiu, întotdeauna preferabilă, oricare ar fi porunca respectivă. Așa stând lucrurile, numai evreii vii sunt în măsură să-și slujească Dumnezeul, de aceea nu este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
actele de rezistență evocate în Macabei I și II și cele ale martirilor creștini ulteriori dovedesc emergența unei tradiții evreiești noi și influența ei asupra creștinismului timpuriu. În Macabei II, bătrânul Eleazar refuză să mănânce carne de porc, preferând moartea transgresiunii. El lasă astfel generațiilor viitoare exemplul lui virtuos. Un alt episod din aceeași carte evocă o mamă și cei șapte copii ai ei care merg la moarte pentru că nu se supuseră cerințelor regelui. Episoadele lui Eleazar și al mamei par
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]