441 matches
-
din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
în cuvânt, toată tristețea omenirii în pragul unui colaps existențial. Anne Marie își strigă în imagini literare de o frumusețe greu de suportat de cititorul neavizat, toată dogma adunată din vieți, în chivotul sufletului. Este un cod al trecutului în transhumanța sa spre Infinitul Tată. Ordinea versurilor autoarei este dată de dezordinea clocotului interior. Scrisul ei este asemeni unui râu de munte după o ploaie torențială care nu mai are spațiu suficient între maluri, se sufocă de restricții și se revarsă
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1416073648.html [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
de ce se numesc unii sohodoleni „de-ai lui Basarabă” și de ce au numit un deal din vestul satului „Dealul Tihomirului”. Și mai înțelegem, de ce oștenii sohodoleni care păzeau Pasul Cerna-Jiu aflat în Scocul Jiului și care făceau ca și acum transhumanță - trecând din Oltenia în Ardeal prin Șaua Suliți - îl scoasera pe Matei din Mânăstirea Tismana scăpându-l pe acest plai de oștile lui Leon. Oltenia a fost și este un areal de mare patriotism a cărui sămânță s-a plantat
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... unde sunt apreciați că profesioniști desăvârșiți. Ba li se dă voie să aibă câți câini „dorește” mușchii lor. Vorba aia: „Și-aveau câini mai mulți, mândrii și
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
vând pentru a face pe placul vânătorilor!? Și acestia, la randul lor, criminali de animale... pentru agrement! Conașilor, mai bine opriți vânătoarea! La fel ca fumatul! Traim doar în secolul douăzeci și unu! Mă mai întreb... știe vreunul dintre „tarabostes” ce înseamnă „transhumanță”? Probabil NU! Ei nu doresc așa ceva... Vor să termine oieritul, să-l scoată din țară cu totul! Iar ciobanii să se care în altă parte, în alte țări, precum au plecat mulți dintre ai noștri. Poate la Antipozi! Căci tot
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
iarnă. Iacătă-o, așa cum mi-o aduc aminte: Taică-meu se îmbolnăvise de pancreaită, și cum eram eu la vremea *ceea prâslea, necăsătorit și fără compromisuri, frații mei m-au rugat să merg la Slatina, unde erau oile noastre în transhumanță, să am grijă de ele, și să le mai duc cele de trebuință, ciobanilor. Într-o seară, sătul să stau la târhat (loc unde ciobanii își lasă tot ce are de trebuință pentru iernat, și aduc oile la odihnă), am
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1481256141.html [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
din partea celor două femei, vai de capul lui. Abia dacă reușea apoi să ducă calul de căpăstru până la poarta sa. Îmi povestea la vie bunica, cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare, ca să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
puternic. In stânga brațului Sulina a apărut întinderea cenușie a lacului Obretinul Mare, ale cărui ape îmbrățișau cu dragoste și dărnicie miraculoasa conviețuire a zecilor de specii de păsări, ce staționau aici, din primăvară până toamna târziu, rod al milenarelor transhumanțe dintre Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și alte păsări ale
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
pământul primit în posesie. Interesul administrației locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun, pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și ultimul val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept coloniști și așa se va numi și
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ELISABETA IOSIF Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului MIROSUL TOAMNEI Din vârful dealului Apusul arde-n flăcări Nori de păsări. De sub cărbunii aprinși Amurgul suflă aripi-frunze - Culori în transhumanță... Agonizând, pâlpâie vara, Respiră aurul gutuilor, Îngreunând povara Iubirilor spre Paradis. Cad peste auriul frunzelor Culori de un roșu nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 Referință
ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1474892509.html [Corola-blog/BlogPost/380909_a_382238]
-
un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că, gata, și-a acceptat moartea fără niciun fel de luptă. Din contră. Și spun ”din contră” având în vedere identitatea ciobănașului. Caracterizarea ciobănașului mioritic o aflăm, mai întâi, în raport cu cei doi tovarăși de transhumanță. Aceștia pun la cale să îl asasineze pentru că e destoinic, voinic, are oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați și câini mai bărbați. Mobilul crimei nu este economic (însușirea avuției celui ucis), ci social. Prestigiul ciobănașului, statura sa, statutul
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare by https://republica.ro/miorita-despre-lupta-intre-complot-si-resemnare [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
Miorița - Dosarul mitologic al unei Capodopere (Editura Opera Magna, Iași, 2013, cu ilustrații și postfață de Ștefan Arteni), să spunem că acesta însumează 328 de pagini, organizate în șase mari capitole, după cum urmează: Aventuri thanatice exemplare, Imaginarul mitic al păstorului, Transhumanțe sufletești și de imagine, Înaltul de Sus și Înaltul de Jos, Ars moriendi, Mit și literatură.Cartea se încheie cu o Adenda, care cuprinde traduceri ale baladei în diferite limbi.. Fie și numai din înșiruirea de mai sus a celor
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în ultimele trei secole moșnenii din Mehedințiul de nord nu practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar reminiscențe ale
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
puțin în ultimele trei secole moșnenii din Mehedințiul de nord nu practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar reminiscențe ale acesteia se observă și azi în câteva creații folclorice specifice acestei comunități.(3) Specificul folclorului păstoresc din nordul Mehedințiului este determinat de legătura nemijlocită, pe parcursul întregului anul, a
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
este avid de participări și noi începuturi, ba chiar îmi propune „să învățăm unul de la altul”. Eu știu sigur că am ce învăța, mai ales că dânsul este o memorie vie a tradițiilor Mărginimii. În 2015 a scos o carte „Transhumanța”, extrem de importantă pentru ciobanii din zonă, un mod de viață din ce în ce mai greu de continuat, de perpetuat. Dl. Petruțiu scrie cu febrilitate, știind că timpul nu-i este cel mai bun aliat. Planurile sale scriitoricești mă umplu de admirație. Recent m-
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1458675190.html [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
ani a fost construită în anul 1893. În ea am învățat și eu ultimii ani ai claselor elementare, cum se numea pe atunci. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (bunicii paterni), ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunicii
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401173670.html [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
Acasa > Stihuri > Semne > UN FEL DE TRANSHUMANȚĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului cineva mai trăiește într-un ochi să ciupească de pe margini grâul verde (- întreb și las pleoapa să cadă pe fila câmpului suspendat undeva între
UN FEL DE TRANSHUMANŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411033768.html [Corola-blog/BlogPost/349950_a_351279]
-
Sale tabloul se prelinge în palma timpului uimit el privește și trece... o oaie două... șapte oi și fantoma unei ploi în care prima și ultima picătură alcătuiesc infinitul Anne Marie Bejliu, 17 septembrie 2014 Referință Bibliografică: un fel de transhumanță / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1357, Anul IV, 18 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UN FEL DE TRANSHUMANŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411033768.html [Corola-blog/BlogPost/349950_a_351279]
-
ție / frați de pâine și sare / încercăm să ne potolim foamea / de cunoaștere și adevăr // plutim prin așteptări albastre / într-un ocean de aer / păsări ibis strângem apusul / pentru a găsi răsăritul / în poezie” (speranța unui timp comun). Prin poezia „transhumanța sentimentelor” autoarea sugerează drumul vieții omenești care este aidoma unei călătorii spre piscurile cele mai bogate în verdeață și apă de izvor. Orișicâte obstacole am întâlni, oricât am fi înlănțuiți de griji și patimi lumești care ne trag înapoi, ascensiunea
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cuvantul_aur_sufletesc_din_fluviul_de_cezarina_adamescu_1355906018.html [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
M-au ținut câteva săptămâni. Mi-a rămas întipărită în minte expresia feței, modul în care își ridica ochii spre cer când vorbea de Allah, buzele de Osama Bin Laden. Tușa Anuța (foto) mi-a spus într-o seară de transhumanță: - Ori n-ai vazut cum samănă ciobanii cu sâmbrie întra iei? Șî mocanii samănă, șî patronii hăi de țân oi cu slugi, păntru bani? Șî pocăițîî la feli... și hăi de fac politică pe la televizori. Samănă că toți eu câte-on
Povestea ca viață. Jihad by https://republica.ro/povestea-ca-viata-jihad [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]
-
ani a fost construită în anul 1893. În ea am învățat și eu ultimii ani ai școlii elementare cum se numea pe atunci. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat care au venit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470405964.html [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]