180 matches
-
căror strămoși s-au stabilit în Cuca, venite din zona Trei Scaune, Brețcu - familiile Barla, Trihenea, Ștefan, iar din zona Rucăr - Dragoslavele - familia Țulug etc. Sunt sate în vecinătatea comunei Cuca care sunt formate în majoritate din oieri veniți în transhumanta în căutate de locuri care să le asigure cele necesare traiului zilnic și odată ajunși aici, s-au stabilit și locuiesc și în prezent. Am văzut de unde vine denumirea localității și ne-am convins că rediul cucului, Fântână Cucului, așa cum
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Municipiul Caransebeș, situat la 20km spre Timișoara. Accesul spre obiectivele turistice se poate dace astfel: -spre Muntele Semenic și Stațiunea Trei Ape, pe Drumul Județian; -spre Muntele Tarcu și Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane, prin DE 70, care traversează localitatea Sadova Veche; Pe langă legăturile mai sus menționate, o altă cale de acces o reprezintăcea feroviară, gară Sadova Veche fiind amplasată pe traseul Timișoara - București. Comună Slatina
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” și case cu
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
sau iunie Târg săptămânal în fiecare vineri din săptămână • Forme de turism practicate în zona TIP DE TURISM Obiectiv turistic Organizator (date de contact) Facilități turistice existente Turism etnocultural. Țesături executate manual (costumul popular) cusături cojocarit, prelucrarea artistică a lemnului, transhumanta Primăria comunei Vaideeni Fundația “Vaideeni” Turism cultural-religios Bisericile din localitate Speoturism - Turism rural și agroturism. Obiceiuri și tradiții păstrate și practicate de locuitorii comunei Vaideeni Turism științific Simpozionul anual de Agroturism Școală cu clasele I-VIII Vaideeni Turism de sfârșit
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
federal american Oklahoma este o pagină tragică și rușinoasă în istoria nordamericană. Acțiunea de deportare a fost provocată de creșterea necesarului de terenuri agrare datorită creșterii populației albe în anii 1800 prin emigrațiile masive din Europa. Politică regimului american de transhumanta a fost legalizata prin decretul de lege „Indian Removal Act” din 1830 din perioada președintelui Andrew Jackson. Deportarea a fost realizată forțat, cu ajutorul armatei. Pe drum spre rezervații au murit peste un sfert din numărul amerindienilor deportați; aceasta decimare a
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
rămas pe acest teritoriu până în 1940, când, în marea majoritate, au fost strămutați în Al Treilea Reich. Deși istoriografia străină a prezentat litoralul drept o zonă colonizată cu români numai după 1878, în fapt, au existat stâne românești de ciobani transhumanți încă din Evul mediu, fără să mai amintim de băștinașii dobrogeni denumiți tradițional "Dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trăgeau din populația romanizată din jurul masivului Măcinului și a cetății Vicina, menționată în sursele medievale. Cartografia
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
române, găgăuze și grecești. În momentul anexării, potrivit statisticilor bulgare, dintr-o populație de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost români, ei înșiși, în majoritate, urmași ai mocanilor mărgineni staționați și sedentarizați aici ca urmare a transhumantei lor pastorale (locuind îndeosebi împrejurul Turtucaiei, Silistrei și în valea Batovei, zisă „Valea fără iarnă”, unde pe hărțile otomane apăreau satele „Vlahlar”. Restul populației era constituit mai ales din turci și bulgari. În patronajul cultural și educațional al românilor din
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
în amintirea tuturor locuitorilor acestei așezări. La inițiativa unor fii ai satului și urmași ai acestora, s-au făcut primele lucrări în vederea pietruirii drumului de acces Sumei- Nadăș (3 km), facilitându-se astfel o posibilă repopulare a acestor meleaguri. Leit-motivul transhumantei s-a identificat cu destinul localității Nadăș, care, în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei, la fel ca fi pasărea Phoenix, a înviat, de fiecare dată, din propria-i cenușă.
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
râului Râmnicul Sărat. Altitudinea variază în jurul valorilor de . Câteva cursuri vechi ale râului încă se mai conturează în formă reliefului. Zona se populează intens începând cu sec. al XVIII-lea, când apar majoritatea așezărilor. Principalul factor al popularii îl constituie transhumanta, care, a favorizat apariția în această regiune a satelor. Transhumanta s-a manifestat prin trecerea transilvănenilor, prin contingențe întregi, numite "băjenari", dinspre trecătorile munților. Documentele locale amintesc de "ciobani", "ungureni" sau "de peste munți". Păstoritul a constituit principalul motiv al evoluției
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
vechi ale râului încă se mai conturează în formă reliefului. Zona se populează intens începând cu sec. al XVIII-lea, când apar majoritatea așezărilor. Principalul factor al popularii îl constituie transhumanta, care, a favorizat apariția în această regiune a satelor. Transhumanta s-a manifestat prin trecerea transilvănenilor, prin contingențe întregi, numite "băjenari", dinspre trecătorile munților. Documentele locale amintesc de "ciobani", "ungureni" sau "de peste munți". Păstoritul a constituit principalul motiv al evoluției sociale și economice a zonei. În această zonă s-a
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
prin trecerea transilvănenilor, prin contingențe întregi, numite "băjenari", dinspre trecătorile munților. Documentele locale amintesc de "ciobani", "ungureni" sau "de peste munți". Păstoritul a constituit principalul motiv al evoluției sociale și economice a zonei. În această zonă s-a manifestat fenomenul de transhumanta, prin deplasarea alternativă și după sezon a oilor dinspre și înspre pășunile de munte sau pășunile de câmpie, cutreierând zone largi între Carpați, Dunăre și Mare. Transhumanta este o fază avansată a păstoritului, utilizată de către românii ardeleni în special datorită
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
sociale și economice a zonei. În această zonă s-a manifestat fenomenul de transhumanta, prin deplasarea alternativă și după sezon a oilor dinspre și înspre pășunile de munte sau pășunile de câmpie, cutreierând zone largi între Carpați, Dunăre și Mare. Transhumanta este o fază avansată a păstoritului, utilizată de către românii ardeleni în special datorită factorului cultural, dar și datorită scutirii de dârî din Țară Românească. Majoritatea transilvănenilor evitau fiscul excesiv înregistrat peste munți, în localitățile de baștină, preferând comercializarea produselor peste
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
o fază avansată a păstoritului, utilizată de către românii ardeleni în special datorită factorului cultural, dar și datorită scutirii de dârî din Țară Românească. Majoritatea transilvănenilor evitau fiscul excesiv înregistrat peste munți, în localitățile de baștină, preferând comercializarea produselor peste munți. Transhumanta era însoțită adesea de modificarea numelor, a semnelor distinctive ale turmelor, astfel încât să poată beneficia de pe urma deplasărilor, la întoarcerea în satele de origine (Ex. ciobănii din satul ]Târlungeni, Brașov își modificau numele după denumirea satului - Târlungeanu, cu toate că în realitate se
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Ion Vlad (n. 24 mai 1920, Fetești, Ialomița - d. 28 ianuarie 1992, Paris) a fost un sculptor român, stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române. A fost un descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan. Părinții săi se numeau Petre și Alexandrina. A absolvit clasele primare, gimnaziul și liceul Barbu Știrbei la Călărași, unde și-a și petrecut o bună parte a tinereții sale. A studiat la Școala de Arte Frumoase din
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
textile și zarzavaturi și erau crescute vite. Majoritatea preocupărilor s-au păstrat până în ziua de azi. Sunt cultivate cereale cum ar fi grâul, porumb, secara, orz, ovăz. Sunt crescute vite- boi, vaci, capre, oi- porci, căi, galonacee, iar păstoritul este transhumant, determinat de relief, clima și vegetație. În sfera preocupărilor agricole intra și cultivarea zarzavaturilor precum cartoful, ceapă, varză, mazărea, fasolea, morvovul, gulia, lintea, salată. De asemenea, se acordă atenție și pomiculturii, existând numeroase livezi de meri, pruni, peri, nuci și
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920 în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi împlinit anul acesta 81 de ani. în condiții normale, această dată ar fi trebuit să ne aducă aminte, măcar în treacăt, că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de peste
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
Omul era un dezrădăcinat care habar n-avea că - în istoria umanității - si arborii mărșăluiseră pe glob, în pofida rădăcinilor, mișcătoare. Pe vremea aceea nici gînd să fi știut că mileniul care urma să vină va debuta printr-o criză a transhumantei, cvasiuniversală, developînd atît foamea de spațiu, veșnică, precum și foamea alimentară, endemica. O mie de ani cît răstimpul unei clipe. Și milioane de ochi de copii fixîndu-ne, mustrător, de dincolo de azurul ecranului de televizor, spunînd fără cuvinte: "De unde sînt? Sînt din
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
frontieră, atât pe râul Tisa, dar mai ales pe uscat, Bistra are o suprafață mare în comparație cu populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți, pe care încă se practică transhumanta(mersul oilor pe munte în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun iobăgesc al Petrovei. Aceasta localitate este atestata documentar încă din secolul al XV-lea, figurând în documentele vremii
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
și-au pierdut limba, păstrând în ziua de astăzi doar câteva cuvinte din domeniul păstoritului, și anumite specificități culturale, culinare și muzicale. O ipoteză protocronista este aceea ca toti vlahii din vecinătatea României ar proveni nu din deplasările legate de transhumanta, ci ar fi evoluat pe loc că descendenți direcți ai Dacilor romanizați care ocupau aceste teritorii și pe timpul lui Burebista, argumentul fiind că zona lor de răspândire actuala s-ar suprapune perfect cu întinderea (efemerului) regat al lui Burebista, așa cum
Vlahia Moravă () [Corola-website/Science/319070_a_320399]
-
împotriva unui „arianism” exagerat. Chiar și Benveniste a fost victima „mirajului asianic”, dar cred că a revenit asupra acestui lucru. Oricare ar fi stadiul etimologiilor, cred că pentru scopul dvs. vor fi lipsite de interes... Regret vicisitudinile vieții dvs. de transhumant, însă, cum spunea prietenul meu Barr3: emigranții și „displaced persons” sunt adevărații locuitori ai Europei, noi ceilalți, sedentarii, suntem o minoritate retardată... În primele 3 luni ale acestui an sunt strivit de muncă, apoi va urma congresul de la Roma, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
aceste grupări lingvistice noi le numim uniuni lingvistice"220. Un exemplu tipic de Sprachbund este Uniunea lingvistică balcanică 221. Acțiunea substratului traco-ilir, contactul lingvistic, interferență lingvistică, multilingvismul, zona de confluenta a civilizațiilor greacă și latină, conviețuirea și fenomenul comun al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe această vale au tranzitat mărfuri și călători de la nord spre sud, până la Dunăre, la Galați. S-au constituit centre de schimburi și fluxuri ale produselor, locuri de popas ale păstorilor transhumanți și ale negustorilor, s-au pus în valoare resursele locale, contribuind efectiv la prosperitatea economică a localităților. Dar în timpul repetatelor conflicte cu tătarii și cu turcii, în deplasările de pe valea Berheciului, populația autohtonă a avut de suferit, drumul în timpul ploios
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cea de bază. Că au fost familii și chiar localități care s-au specializat în creșterea oilor, nu încape nici o îndoială. Condițiile de climă, de relief au impus, în unele zone, această îndeletnicire, care a putut lua și forma păstoritului transhumant <footnote I.I.Rusu, Etnogeneza românilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 211- 214. footnote>. Creșterea vitelor mari, a cailor, a porcilor, a oilor, meșteșugurile legate de prelucrarea pieilor, a lemnului, lânii, inului și cânepii, cultivarea plantelor adecvate - orzul, secara
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
adăugat mai târziu cultivarea porumbului și cartofului și plantele de grădină, alcătuiesc un tablou sumar al ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]