1,896 matches
-
care dă dovadă gazda și moderatoarea evenimentelor, inegalabila doamnă Mariana Cristescu, permițând în acest mod adevărate sesiuni de brainstorming asupra ideilor care se nasc în sânul proiectelor propuse, fie că ele au la bază susținerea comunităților românești din alte zone transilvănene, fie că ele sunt derivate ale materialelor prezentate în cadrul evenimentului. Nu știu ca domnia sa să fi întors spatele unui proiect de promovare valorică, pentru că, de obicei, „Punțile de lumină” se desfășoară în coordonatele principiului potrivit căruia „pentru toți este un
Asociaţia Cultural-Patriotică „Punţi de lumină”, la Tg. Mureş by http://uzp.org.ro/asociatia-cultural-patriotica-punti-de-lumina-la-tg-mures/ [Corola-blog/BlogPost/94255_a_95547]
-
subtitrate în limba română. Acest festival este organizat la Brașov pentru că eu sunt brașoveanca, dar de 12 ani lucrez în SUA în industria filmului și dorim să atragem aici comunitatea internațională pentru a ajuta la crearea unei industrii de film transilvănene”, a declarat Daria Trifu. Filmele participante în competiție sunt: ”Arbitrage Puterea/ Cel mai bun alibi”, 2012, SUA - Polonia - în rolurile principale Richard Gere, Susan Sarandon, Tim Roth, ”The Ages of Love/Cartea dragostei, 2011, Italia - cu Robert De Niro, Monica
Will Smith vine la Braşov Internaţional Film Festival amp; Market by http://www.zilesinopti.ro/articole/5706/will-smith-vine-la-brasov-international-film-festival-market [Corola-blog/BlogPost/97766_a_99058]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Carti > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - COȘMAR ÎN BALCANI Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Note pe marginea cărții „Coșmar în Balcani”, de Anna M. Wittmann, după relatările sasului transilvănean Friedrich (Fred) Umbrich. Carte apărută în traducerea din limba engleză a Doamnei Tatiana Dragomir la editura Cartier, Chișinău 2015 „Coșmar în Balcani” este cartea pe care am ezitat s-o deschid, pentru că titlul îmi sugera din start trauma personajului principal
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
au fost închise și au rămas zăvorâte timp de patru zile, pentru a face imposibilă orice ingerință exterioară și, mai cu seamă, pentru a împiedica răspândirea oricăror informații referitoare la evoluția lucrărilor Dietei Transilvaniei”. Baba Novac a fost oferit nobililor Transilvăneni, de către generalul Basta, cu scopul de a recâștiga bunăvoința acestora și a-i determina să-și păstreze credința față de Împăratul Rudolf al II-lea. Se pare că, în cursul unei întrevederi cu Basta, Mihai ar fi exclamat: “Cine dracu sunt
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Basta s-a instalat la Cluj, într-o casă situată în actuala Piață a Muzeului, cunoscută, ulterior, sub numele de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
anvangardiste. Aici, Societatea „România Jună”, frecventată cândva de M. Eminescu și I. Slavici, de C. Porumbescu și Octavian Goga, organiza sărbătorile importante, anunțând anul cel nou printr-o petrecere totdeauna animată tinerește. Astfel, Cornel Sigmirean a reconstituit popasul tânărului filosof transilvănean Lucian Blaga cu date exacte, necesare spre întregirea biografiei lui din perioada ce-i anunța debutul. Era momentul istoric când se prăbușea vulturul imperial, națiunile se învrăjbeau, când armata română în 1916 intra în Transilvania și în presa din Viena
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures-2/ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură sau de piele; în general portul popular era dominat de culori puternice, cu precădere roșul. Sebeșul de Sus a fost un sat tipic transilvănean - continua nea Mitică - și-mi aduc aminte mai ales de acele pălării micuțe, negre, câteodată unsuroase, cu care-și acopereau capetele bărbații ...și numai ei știu câte gânduri stăteau ascunse sub ele”... Nu uitase amicul meu octogenar nici cel mai
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobița dacilor transilvăneni, la nord de Munții Retezatului: Pe un tăpșan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieți...La trei pași de obrazul meu...Mi s-a întipărit în minte frumosul desen în linii frânte, care o străbăteau. Cine știe cum
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă cum scriitorul fotografiază peisaje și scene de viață din satul transilvănean din perioada interbelică și până azi, cu opriri dese asupra perioadei comuniste. Totul ți se pare firesc, viu. Viața parcă e în derulare naturală. Așa cum curge un râu. Mai liniștit ori mai învolburat. Romanele sunt curgătoare și te cuceresc pentru că
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! Mihăiță, îți înțeleg bucuria ca fan al Stângii! Ai o țară roșie, așa cum ți-ai dorit-o. Predicția seniorului Coposu s-a împlinit. Dormi liniștit, PSD veghează peste țară! Cu excepția celor două ținuturi transilvănene. PNL și UDMR ( Când roșu, când albastru, după context, coane Liviule!). Acum, PSD-ul nu prea are nevoie de el, dar e bine să fie acolo la grămadă. Așa că va căpăta un os-două! Ca și alde manechinul cu cei 3
TABLETA DE DUPĂ WEEKEND (178): SCRISOARE PRIETENULUI MEU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1481594076.html [Corola-blog/BlogPost/368698_a_370027]
-
efortul înaintașilor nostri, cărora trebuie să le adresăm gânduri de pioșenie, mândrie și recunoștință: De la Wikipedia, enciclopedia liberă Școala Ardeleană- miscare de emancipare politico-sociala din Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia. Aceasta teză este cunoscută și sub numele de latinism. Școala Ardeleană s-a înscris în contextul iluminismului german (Aufklärung), susținut în plan politic de iozefinism. Diferența față de iluminismul francez este dată de
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
și sub numele de latinism. Școala Ardeleană s-a înscris în contextul iluminismului german (Aufklärung), susținut în plan politic de iozefinism. Diferența față de iluminismul francez este dată de faptul că Școala Ardeleană nu a constituit un curent anticlerical, mișcarea culturală transilvăneană pornind tocmai din sânul Bisericii Greco-Catolice. Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
iozefinism. Diferența față de iluminismul francez este dată de faptul că Școala Ardeleană nu a constituit un curent anticlerical, mișcarea culturală transilvăneană pornind tocmai din sânul Bisericii Greco-Catolice. Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii române ca parte constitutivă a Marelui
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Năsăud. Reprezentanții cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu. Originile mișcării[modificare | modificare sursă] Iluminismul a fost receptat în Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Mișcarea iluministă transilvăneană își are rădăcinile în curentul iluminist european. Acesta "detesta trecutul pentru iraționalul, ignoranța și întunecimea sa, și pornea la reformarea societății în numele rațiunii, luminii, culturii."[1] Curentul iluminist a început la nivelul elitelor intelectuale. În Austria iluminismul a luat în
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
puținele edificii baroce din Transilvania aflate încă în bună stare de conservare și funcționare, și-a câștigat notorietatea nu doar datorită plasării sale lângă Parcul Național Retezat, dar și datorită istoriei artistice anexe a familiei nobiliare Pogány - parte a elitei transilvănene din secolul XIX. Un nume celebru desprins din această familie este cel al pictoriței Margit Pogány, modelul și iubita lui Constantin Brâncuși. „Domnișoara Pogány” este una dintre cele mai celebre opere ale lui Brâncuși, diferite versiuni ale operei aflându-se
Castelul Pogány din Retezat, eliminat din lista de priorități a Ministerului Culturii! by http://uzp.org.ro/fara-sa-insist-prea-mult-asupra-temeiurilor-deontologice-care-stau-la-baza-ideii-ca-jurnalistul-este-la-randul-lui-un-creator-voi-expune-propria-argumentatie-generata-de-propria-experienta-ziaristu/ [Corola-blog/BlogPost/92475_a_93767]
-
Conviețuirea frățească a tuturor fiilor țării. La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 305-341
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 305-341. 74. Raporturi istorice, etnice și demografice
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
Armata, un factor de stabilitate important, respectat în societate Se împlinesc, anul acesta, șapte decenii de când ostașii Armatei României eliberau ultimele mari orașe transilvănene, Carei și Satu Mare, de sub ocupația străină. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului, data de 25 octombrie, a rămas întipărită în sufletul românilor, ca ziua în care țara își cinstește Armata și pe cei care au fost in Serviciul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/onoare-si-patrie/ [Corola-blog/BlogPost/92953_a_94245]
-
Șincai, un discurs de mare interes pentru Școala Ardelenească. Totodată, printre activitățile depuse în numele și pentru binele neamului său, se numără și activitatea depusă în guvernul Kogălniceanu, cu care a înregistrat o altă premieră, aceea de a fi primul român transilvănean care a făcut parte dintr-un guvern de la București, numele său fiind legat de o reformă de răsunet pentru acele vremuri și anume „Secularizarea averilor mănăstirești”. Conducerea societății „Transilvania”, al cărei președinte a fost în perioada 1867 - 1874, a reprezentat
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414043488.html [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
mai de seamă colegii din Tg.Mureș îi poartă numele. Ca absolventă a acestei instituții de învățământ, care face cinste cu fiecare generație numelui pe care îl poartă, nu pot decât să îmi aduc umila contribuție la comemorarea acestei personalități transilvănene care și-a stins mult prea devreme strălucirea, la numai 50 de ani. Referință Bibliografică: Omagiu / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414043488.html [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
au fost închise și au rămas zăvorâte timp de patru zile, pentru a face imposibilă orice ingerință exterioară și, mai cu seamă, pentru a împiedica răspândirea oricăror informații referitoare la evoluția lucrărilor Dietei Transilvaniei”. Baba Novac a fost oferit nobililor Transilvăneni, de către generalul Basta, cu scopul de a recâștiga bunăvoința acestora și a-i determina să-și păstreze credința față de Împăratul Rudolf al II-lea. Se pare că, în cursul unei întrevederi cu Basta, Mihai ar fi exclamat: “Cine dracu sunt
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Basta s-a instalat la Cluj, într-o casă situată în actuala Piață a Muzeului, cunoscută, ulterior, sub numele de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Conviețuirea frățească a tuturor fiilor țării. La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 305-341
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 305-341. 74. Raporturi istorice, etnice și demografice
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]