1,760 matches
-
și pentru neamul românesc cel oropsit, ținut atâta vreme în întuneric de neștiință” (Ion Agârbiceanu). Și această sete de învățătură se constituie într-o frumoasă metaforă Caravanele Ardealului de Septimiu Popa, sugerând convoaiele de școlari ce veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană. Există însă și o a doua atitudine în evocarea școlilor blăjene; este atitudinea critică de nuanță caragialescă. E drept că aceasta, în comparație cu atitudinea elogioasă, de recunoștință, este mult
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
psihologie. Relații suplimentare se obțin la tel. 447 232 și 0745-025 520. ( C. B.) Semne culturale Duminică, 29 februarie, de la ora 18, la Teatrul Național Timișoara va avea loc lansarea volumului „Istorie și semn cultural. Teme și imagini în literatura transilvană (1900 - 1918)“ de Stela Mirel, apărut la Editura „Anthropos“. Evenimentul editorial precede cea de-a cincea premieră a T.N.T. , spectacolul cu „Medeea“ de Euripide în regia lui Ion Ardeal Ieremia, care va începe la ora 19. ( S. P.) Subvenții Până în
Agenda2004-9-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282134_a_283463]
-
de căldură și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 85 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea întru România Mare. Hotarele istoricei Dacii s-au refăcut atunci, dând naștere statului român rotund, puternic, întregit. Unificările provinciilor altor state s-au înfăptuit cu mult înaintea celor românești. Dar la 1918 nimic n-a mai putut
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
Anca Murgoci Principele Nicolae al României s-a aflat, în perioada 14-18 iulie 2014, în Târgu-Mureș, pentru a desfășura activități de voluntariat în cadrul Fundației „Alpha Transilvană". Conform dorinței exprimate cu ocazia vizitei efectuate la sfârșitul lunii aprilie la sediul Fundației „Alpha Transilvană", Principele Nicolae a revenit în Târgu-Mureș, dorind să intre în contact cu cât mai multe categorii de beneficiari și să vină în sprijinul acestora
Principele Nicolae, ipostază emoționantă. Voluntar al Fundației „Alpha Transilvană” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23130_a_24455]
-
Murgoci Principele Nicolae al României s-a aflat, în perioada 14-18 iulie 2014, în Târgu-Mureș, pentru a desfășura activități de voluntariat în cadrul Fundației „Alpha Transilvană". Conform dorinței exprimate cu ocazia vizitei efectuate la sfârșitul lunii aprilie la sediul Fundației „Alpha Transilvană", Principele Nicolae a revenit în Târgu-Mureș, dorind să intre în contact cu cât mai multe categorii de beneficiari și să vină în sprijinul acestora. Astfel, agenda Alteței Sale Regale a inclus atât activități destinate copiilor și tinerilor cu dizabilități, cât
Principele Nicolae, ipostază emoționantă. Voluntar al Fundației „Alpha Transilvană” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23130_a_24455]
-
defavorizate. În același timp, Principele Nicolae a fost implicat în programele de educație timpurie destinate copiilor cu dezvoltare normală. Printre lucrurile pe care le-a făcut Principele Radu se numără și o intervenție de hidroterapie, sub îndrumarea specialiștilor Fundației „Alpha Transilvană". De asemenea, Alteța Sa Regală s-a întâlnit cu voluntarii organizației, dar și cu părinții copiilor cu dizabilități, beneficiari ai programelor Fundației. FOTO: Romaniaregala
Principele Nicolae, ipostază emoționantă. Voluntar al Fundației „Alpha Transilvană” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23130_a_24455]
-
avea să devină destinația vizitei pe care Gerhard Schröder, cancelarul Republicii Federale a Germaniei, o efectua în urmă cu șase săptămâni, pentru a se reculege la mormântul tatălui său, în fapt o mică groapă comună în cimitirul ortodox din localitatea transilvană. Totul începuse cu trei ani înainte când, în ediția din 15 aprilie 2001, publicația germană „Bild am Sonntag“ anunța că osemintele lui Fritz Schröder, tatăl actualului cancelar, se află, de aproape 60 de ani, într-un mormânt din România. Gunhild
Agenda2004-40-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282950_a_284279]
-
Una dintre cele mai impunătoare reședințe nobiliare din Ardeal, Castelul Lázár, se află tot în această localitate, oferind astfel un plus de atracție zonei. Între anii 1590-1594, în acest castel și-a petrecut copilăria una dintre cele mai mari personalități transilvane, principele Bethlen Gábor. În 1707, castelul a fost devastat de trupele austriece. Clădirea a fost renovată de Lázár Ferenc, care a construit și „Palatul mare“ sau „Sala cavalerilor“, cum este astăzi cunoscută, unde se țineau ani la rând ședințele Scaunului
Agenda2004-41-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282980_a_284309]
-
din județul Sibiu s-a desfășurat evenimentul cultural „Obiceiuri și tradiții de nuntă la Sibiel“, acțiune la care a participat și președintele Autorității Naționale pentru Turism, din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, dl Nicu Rădulescu. Manifestarea, organizată de Asociația „Turism Rural Transilvan“ în colaborare cu Asociația „Sibiel 2000“, a reînviat obiceiurile autohtone legate de nuntă: cântecele tradiționale, jocul, chiuiturile sau strigăturile. Au luat parte reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Primăriei Sibiului, ai asociațiilor de promovare turistică din zona Sibiului, Bucovinei și Maramureșului
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
ce caută la el strigă și învață să nu fie hoți, lotri, ci să fie oameni de omenie. Apoi gealatul îi scurtă vorba și îi ia viața. Răpiri În martie 1670, Husein, aga de Făget, i se va plânge principelui transilvan pentru răpirea unor locuitori din zonă de către transilvăneni și pentru faptul că ostaticii vor fi eliberați doar după plata răscumpărării. În 11 septembrie 1694, un cronicar otoman pomenește de o cătană pe nume Topal, care, de ani de zile, „ținea
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
la Muntele Mare, Cheile Pociovaliștei și Cheile Runcului din rezervația carstică Scărișoara-Belioara în Munții Apuseni (cu corturile); amănunte - de la Jerry (tel. 0257-229 905) și Roni Liptai (tel. 0257-272 317) sau de la adresa de e-mail: alinutz@veniticunoi. ro. ( I. B.) „Cetăți Transilvane“ Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane“ va debuta la Sibiu vineri, 27 august, cu o paradă a participanților, care se va desfășura începând cu ora 16,15 pe traseul Primărie - Piața Schiller - Sala Thalia - Bulevardul Corneliu Coposu - scenă. La sfârșitul acestei parade
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Pociovaliștei și Cheile Runcului din rezervația carstică Scărișoara-Belioara în Munții Apuseni (cu corturile); amănunte - de la Jerry (tel. 0257-229 905) și Roni Liptai (tel. 0257-272 317) sau de la adresa de e-mail: alinutz@veniticunoi. ro. ( I. B.) „Cetăți Transilvane“ Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane“ va debuta la Sibiu vineri, 27 august, cu o paradă a participanților, care se va desfășura începând cu ora 16,15 pe traseul Primărie - Piața Schiller - Sala Thalia - Bulevardul Corneliu Coposu - scenă. La sfârșitul acestei parade, festivalul va fi deschis
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
de căldură și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 86 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea întru România Mare. Hotarele istoricei Dacii s-au refăcut atunci, dând naștere statului român rotund, puternic, întregit. Unificările provinciilor altor state s-au înfăptuit cu mult înaintea celor românești. Dar la 1918 nimic n-a mai putut
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
că acolo se ating de istoria multimilenară a trăitorilor pe aceste meleaguri, că soarta națiunii, dincolo de controversele, necazurile, problemele de moment depinde de forța adunată din sufletele fiecărui cetățean al Țării în jurul marilor idealuri. Cât despre celelalte orașe ale României - transilvane, bănățene, moldovenești sau din orice altă provincie istori-că -, într-o astfel de zi și ele se străduiesc să celebreze 1 Decembrie, spre aducere-aminte și pildă că în Unire ne stă puterea. Sărbătorile altora Alegerea unei zile naționale nu este ușoară
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
Pakistan, Polonia, Portugalia, Rusia, România, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, S.U.A. , Turcia, Ungaria. Poate fi contactat la e-mail: criv cartoon@yahoo. com. În catare Criști(nel) Vecerdea a văzut lumina zilei pe 24 ianuarie 1959, la Sibiu. În același burg transilvan a absolvit în 1981 Școală Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu“. Actualmente este șeful Cercului Militar Lugoj. În calitate de caricaturist, a avut expoziții personale la Lipova, Timișoara, Craiova, Urziceni, Cluj-Napoca, Sibiu, Dej, Oradea, Lugoj, Vaslui, Siret, dar și peste hotare, si
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
pentru un Apollo. Cînd lua cuvîntul la întrunirile noastre literare - umile prilejuri de convorbiri gîtuite de indigentă spirituală a acelui răstimp apăsător - o rază aurie le înnobila. Stăteam de vorbă, cîteodată, cu tînărul Breban, preumblîndu-ne pe străzile centrale ale metropolei transilvane ce ne adăpostea temporar. Cel ce urma a scrie În absență stăpînilor mă surprindea prin anvergură preocupărilor sale, expuse cu o deplină siguranță, raportate la modele celebre care nu-l complexau defel: Dostoievski, Proust, Faulkner. În orele după-amiezii ori în
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
fi echivalate printr-o construcție prepoziționala (cu statut de locuțiune): actualmente "în prezent", finalmente "în final", realmente "într-adevăr": "actualmente membru în comisia SIE" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 3); "finalmente, poporul va decide" ("Evenimentul zilei" 1678, 1998, 1); "o componentă transilvana, pentru care linia greco-catolica era realmente importantă" ("Dilemă" 269, 1998). Indispensabil se dovedeste și literalmente, al cărui sens propriu ar cere altminteri parafraze prea lungi: "în adevăratul înțeles al cuvîntului, în sens strict" - DEX): "o parte din bulevardele orașului au
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
obligația unor lecturi și cursuri de rutină, de coloratura academică." Partea a treia conține un savuros schimb de scrisori din 1991 între Mircea Nedelciu și autor, publicat atunci în revistă Contrapunct. Epistolarul are ca temă, propunerea lui Mircea Nedelciu, spiritul transilvan și raportarea lui atît la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat firește pe scări diferite. Ultima secțiune
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
august 1866), unde a ascultat discursul despre unificarea ortografiei limbii române al lui I. Cipariu, pe care poetul l-a amintit mai tîrziu în Curierul de Iași, subliniind printre scrierile acestuia și "dizertații istorice ținute la adunările generale ale Asociației Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius - ce ține de toamna vieneză din 1869, e ambianța societăților studențești, cu ecourile, pe care adunările generale, anuale, ale Astrei, adevărate sărbători naționale ale poporenilor de pretutindeni, le transmit presei și cetitorilor
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
despre Agârbiceanu, în descendența unui D. Popovici, Mircea Zaciu a trecut pe neașteptate la maniera critică și istorică a școlii bucureștene, îndeobște respinsă de școala clujeană, fără a-și trăda însă vocația de pedagog și de cercetător al izvoarelor. Spiritul transilvan a fost pînă tîrziu pentru Mircea Zaciu, care nu s-a despărțit niciodată de Cluj, însoțit de o ciudată nostalgie. Doar că a fost transferat din cărțile lui de critică în paginile de memorii, în reconstituirea biografică, în evocarea atmosferei
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
lui N. Cristea, gazeta sibiană s-a putut (record neîntrecut) rentabiliza, reapelînd la stipendii din afară. Ziarul era citit și mult stimat, avînd grijă, printre altele, să îndrume tineretul românesc spre practicarea meseriilor. Cele două direcții în viața politică românească transilvană vor găsi calea unei acțiuni comune, mai ales după 1875, c n-a fost deschis de oficialitățile habsburgice, ci remis miniștrilor maghiari care, și ei nedeschizîndu-l, îl restituie, la Turda, președintelui P.N.R., Ion Rațiu. Dar cum documentul fusese publicat în
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie 1895, cînd "m-a amărît rău" un inutil articol al lui Bogdan-Duică i-a comunicat - prin intermediar - lui Rusu-Șirianu (conducătorul ziarului
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
flămînzi care îl aclamau în opoziție." Amarul lui Cristea era îngroșat de sentimentul că articolul cu pricina dezvăluie un crunt adevăr. De pe la sfîrșitul lui 1897, cam scîrbit și jignit, începe să se țină în rezervă, departe de culisele luptei politice transilvane. Vizitează, în mai 1898, România. Aici e puternic emoționat la vederea mării, la Constanța, ca și de podul lui Anghel Saligny peste Dunăre. ("Acesta este puțin zis, dacă îi va spune cineva cap de operă. E cu mult mai mult
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de un patetism dominat. Spectacole în care (am avut prilejul de-a asista la unul dintre ele, desfășurat în incinta catedralei medievale a unui burg transilvan) solemnitatea se împletește cu impulsul senzual, ambele sublimîndu-se în coloana sonoră a unei creații indisociabile. Acestui gen de reprezentație mixtă, ce reînvie o veche modalitate pierdută în Galaxia Gutenberg, îi corespunde următorul text galant-trubaduresc: "!Alba mea Soție/ Soare tămîiet/ doar
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
-n tot ce spun/ încerc, încerc// Și-n tot ce fac/ așa rămân/ Sisif sărac,/ Sisif bătrân". Scriind sub o dublă ispită, a sublimului și a entropiei, poetul nu-și uită trecutul ("părinți și morminte" ce "citesc din scriptură") mitul transilvan, filonul liric anonim, dar nici prezentul ce-i induce sentimentul zădărniciei operei, poezia părându-i o amăgitoare moară de cuvinte, o necontenită urzeală sortită efemerului și destrămării. Părere întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]