1,763 matches
-
se putea întrezări pe atunci speranța că va veni o vreme când voi putea călca pe pietrele străzilor fascinantei Viena. Ecoul acelor vremuri l-am simțit peste timp și în Cluj, oraș cu vizibilă influență europeană, dar și prin satele transilvane în care sașii, cu întreaga lor gospodărie și mentalitate despre viață aminteau de legăturile noaste cu Austria. Chiar și în zilele noastre încă se simte câte ceva din blazonul de odinioară. Dar, revenind la Viena zilelor de azi, trebuie să amintesc
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
în Platoul Boemiei, corpul (inima) în Carpații noștri și din perspectivă mitică, motivul opririi daco-geților în acest platou „sacru” este coada în Balcani. Polul cerului care se găsește în spira principală a corplui Dragonului, proiectat pe pământ apare în platoul transilvan, determinând aici un important centru spiritual”. 2. Iată deci, Dacia a fost timp de câteva milenii „centrul suprem” al HIPERBOREEI și în consecință al lumii, în migrarea sa către Sud și înainte de mutarea centrului spre Orient. Denumirile de: „GETICUS POLUS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost din toate timpurile centrul spiritual al Daciei. Conform miturilor și religiilor care ascund înțelesuri tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care a descălecat din țara transilvană a Făgărașului prin „cheile” Munților Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe Vodă și anume
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... A fost atunci o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care s-a bucurat la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești în această zonă care a fost, de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; momentul acesta
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
Ghibu de la Râmeț, care în duhul frățietății au venit să-și susțină și să-și felicite colegii!... Am avut, la un moment dat, senzația că mă aflu la Mănăstirea Nicula - la Prasnicul Adormirii Maicii Domnului - Hramul specific al mănăstirilor noastre transilvane, din cauza mulțimii îmense de popor dreptmăritor creștin care a venit la această splendidă și falnică sărbătoare, și care au format un zid viu și uriaș în jurul acestui bastion al credinței noastre creștine și străbune căci „... Cuvântul s-a îmbrăcat în
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
vrednicului de pomenire ierarh și slujitor fidel al Bisericii noastre din perioada interbelică - Eposcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. De aceea, aici și acum mă gândeam la vestita Academie Teologică și Duhovnicească de la Mănăstirea „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Ținutul Făgărașului nostru transilvan, ctitorită de mitropolitul și cărturarul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, la rosturile și importanța ei, care au fost preluate și dezvoltate și de către această soră a ei - Academia Spirituală „Episcop Dr. Nicolae Popoviciu - Martirul și Mucenicul Credinței
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
legat aici, la Alba, destinele lor, de destinele țării pe care au servit-o sau o mai servesc, încă. Poeți mai noi sau mai vechi onorează și astăzi, prin abordări demne de o cetate a poeziei: lirismul epic (frumusețile satului transilvan) - Veronica Oșorheian, empatia paradoxului - mai tânărul Daniel Dăian, și mulți, mulți alții. Prin prezentul volum antologic, poetul VICTOR BURDE dorește, nu atât să pună punct unui ciclu al activității sale literare, cât să reconfirme că întreaga sa operă lirică păstrează
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462904626.html [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
regret cadin tomana lui 1990, nu mai reușea să fie ce a fost o dată. Dar eu cred că și-a făcut din plin datoria jurnalistică în acele vremuri grele, aducandu-si un aport substanțial la victoria opoziției democratice în județele transilvane, la crearea unei atmosfere democratice și a unui spirit de dialog deschis și obiectiv. - În ce împrejurări ați luat decizia de a va stabili în Germania și când s-a produs acest eveniment? - Am fost invitat în SUA pentru o
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_eugen_cojocaru_are_in_pregatire_un_roman_politist_stiintifico_fantastic_in_care_personajul_principal_este_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
Maniu” - îmi povestește nea Mitică. De câte ori era solicitat, Ritivoi mergea la București și petrecea mult timp în compania lui Brătianu. Îl aprecia și-i acorda tot spijinul pentru a putea reprezenta cu cinste partidul pe care îl conducea, pe pământ transilvan. Brătianu afirma cu convingere: În Transilvania, numai Ion Ritivoi separă grâul de neghină, pentru că îl cunoștea și-i admira devotamentul față de principiile liberale, dragostea de neam și de țară. Cât privește poziția lui Ion Ritivoi față de mișcarea legionară din România
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6.html [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
în ultimul an al vieții, ca pe un patriarh colindând cu trupul vlăguit de suferință, dar cu mintea înțelepțită, potecile celor două sate, între care și-a tremurat emoția regăsirii după o îndelungată perioadă de exil forțat pe meleagurile Orăștiei transilvane. Mai remarcăm aici activitatea depusă pentru ridicarea cultural-economică a satului românesc, prin calitatea pe care a avut-o de primar al comunei Rucăr, înainte de actul abolirii monarhiei. Profesor, preot, sociolog, poet și publicist a adunat între coperțile unor cărți zeci
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
deja formați sau aflați pe Calea afirmării din România, Basarabia și Diaspora (SUA, Canada, Regatul Unit, Franța, Slovacia și Emiratele Arabe). Prezent eu însumi cu profiluri artistice în „Antologia poeziei maramureșene de la origini pînă în 2009” (2010), „Antologia prozei scurte transilvane actuale” (2010), cartea de interviuri „Convorbiri cu elite” (2011) sau ca personaj literar episodic în „Fericiri pămîntene”, romanul autobiografic al scriitoarei băimărene Marina Angela Glodici (2008). Actualmente contribui cu materiale sporadice pentru enzinele de literatură & cultură clujene „EgoPhobia” și „Europe
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
încheiere, în acest fel stând lucrurile, am constatat că poporul nostru drept credincios dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor duhovnicesc care le-a purtat grija celor sufletești, în aceste ținuturi transilvane, vreme de peste douăzeci și trei de ani!... Am mai constat faptul, pe parcursul acestor zile, că acest eveniment nu a fost atât de mediatizat ca altele, deși ar fi meritat cu prisosință dar, mă rog, trecem și peste acestea cum am
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
din literatura universală. În anul 2010 a fost ales membru de onoare al Asociației Scriitorilor Români din Canada. Familia lui Dan Brudașcu este la fel de strălucitoare și impresionantă ca și cariera sa. Este căsătorit cu o mare doamnă a cântecului popular transilvan, Sava Negrean Brudașcu, o doamnă care încântă milioane de români de pretutindeni, cu timbrul ei vocal special și repertoriul de o înaltă ținută artistică. Doamna Sava Negrean Brudașcu este o prezență placută și se bucură de un succes fulminant pe
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Dan_brudascu_la_aniversarea_celor_saizeci_de_ani_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
născut la 8 aprilie 1911 la Rășinari, județul Sibiu și decedat la 20 iunie 1995, la Paris. Tatăl său a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din orașul Sibiu. Pe linie maternă se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. După studii clasice la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, a început studiul filozofiei la Universitatea din București, coleg fiind cu Constantin Noica și având profesori pe Tudor Vianu și Nae Ionescu. Cunoscând bine limba germană, a studiat în original pe
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1435181901.html [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
o grupa de profesori de istorie ai instituțiilor de învățământ din RM, zona Centru-Nord) în lista cursanților Școlii de vară “Provocările istoriei că știința și disciplină de învățământ la începutul mileniului trei”, organizat de Institutul Cultural Român (Centrul de Studii Transilvane) la care participă profesori de istorie români din RM (România Mică), Ucraina, Ungaria și Serbia-Muntenegru, care activează al cincilea an. Pe tot parcursul activității sale profesorale, fie în cadrul Universității Pedagogice “A.Russo” ori în Școala Profesională nr.1 din Bălti
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457291580.html [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > FESTIVAL-CONCURS "OCROTIȚI DE EMINESCU" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA Despărțământul ,,Timotei Cipariu’’ - Blaj BLAJ, PIAȚA 1848, Nr. 11, cod 515400 Tel: 0258/711484 sau0741091627 Fax:0258/710014; e-mail: astrablaj silviapop@yahoo.com ,,OCROTIȚI DE EMINESCU’’ FESTIVALUL-CONCURS FAZA NAȚIONALĂ Ediția a XV-a
FESTIVAL-CONCURS OCROTIŢI DE EMINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1418917837.html [Corola-blog/BlogPost/349688_a_351017]
-
rămas viu în conștiința și amintirea tuturor este faptul că autoarea, nu-i adresează formule consacrate celor defuncți, ci urarea pentru cei vii: “La mulți ani, dragul nostru!” Un eseu mai puțin obișnuit este cel intitulat “File Astriste” - despre Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra) - înființată la Sibiu în 1861 - care a jucat un rol decisiv în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania. Sunt evocate personalitățile care au înființat această asociație: mitropolitul Andrei Șaguna, Timotei
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
și, cu un larg, luminos zâmbet lăuntric, ne-a îmbrățișat, cu imensă bucurie tăcută și smerenie radiind energie pozitivă reconfortantă, cu aura unei profunde blândeți de sorginte celestă. A ținut să afirme aproape instantaneu, citindu-ne mirarea întâlnirii în spațiul transilvan, ci nu în Oltenia: ,, Din această vară, nu mai sunt stareț la Sadova. M-am retras aici. Am 83 de ani, ceva probleme de sănătate și am venit la Prislop, să fiu cât mai aproape, pentru totdeauna aproape, de învățătorul
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
componența căreia, mai puțin de o treime poate erau oșteni de meserie, majoritatea fiind răzeși luați direct de la coarnele plugului. În doar două luni, viteazul domnitor și oastea sa, dau lovitură după lovitură oștilor otomane, sprijinite de cele muntene și transilvane. Mai întâi, la Jiliște, spulberă armata turco-munteană, condusă de Petru Șchiopul și fratele său, domnitorul Munteniei, Alexandru al II-lea Mircea și care era menită să-l instaleze pe cel dintâi pe tronul Moldovei. Imediat după aceasta, marele vornic Dumbravă
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
scriitoarea Titina Nica Țene. Întâlnirea a fost deschisă de Tatiana Costiuc, șef serviciu Relații cu publicul din cadrul Bibliotecii Județene care a prezentat invitații, făcând o scurtă informare despre activitatea cu cartea în cadrul micilor cititori. A urmat cuvântarea directoarei Editurii “Ecou Transilvan “, Nadia Farcaș, care a prezentat pe autoarea Titina Nica Țene și cartea să ” Întâmplări hazlii cu o nepoțica povestite de bunica “, după care elevii Măruțan Rareș, Munteanu Rebeca și Brăjan Sergiu au citit povestiri din cartea autoarei. În continuare Titina
ÎNTÂLNIRE CU SCRIITOAREA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1412004357.html [Corola-blog/BlogPost/353092_a_354421]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BĂTRÂNI... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. *** TĂCEREA Tăcerea nu e De aur Plăcută nu e, Căci nimeni Nu spune, Ce frumos
BĂTRÂNI... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Batrani_mihai_leonte_1329666347.html [Corola-blog/BlogPost/345232_a_346561]
-
că nu poate fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Episcopul Vasile Coman; din cauză că preotul, protopopul, cărturarul, teologul și arhiereul Vasile este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a neamului nostru, românesc și transilvan... În încheiere vin să întreb, ce ar zice și cum ar analiza Preasfințitul Părinte Episcop Vasile mersul și evoluția Bisericii astăzi, când iată, se confruntă cu o mulțime de probleme și de crize, tot mai acute, pe zi ce trece
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_sfintia_sa_dr_vasile_stelian_gombos_1336390324.html [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
Monumentul Iuliu Maniu, Lupoaica cu pruncii, ș.a, în spații deja gândite de noi. Să nu mai vorbim de vechile proiecte de realizare a unor busturi monumentale expresive, pe aleile parcurilor orădene ale unor personalități ale culturii și istoriei locale, transilvane și naționale, în prezent spații sărace și austere de altfel! Astfel ar fi realizate cu forțe creatoare locale, ușor de coordonat printr-un manegement viguros, prin constituirea unui organism sănătos și puternic într-un atelier - Centru de creație, (sunt atâtea
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
CU MERS DE RAȚĂ” Toamnă își intrase în drepturi. Trotuarele înfloreau frunzele în bronzul clopotelor ce anunțau vecernia. Din când în când fărașul unui vânt le adună într-un colț se stradă cu case medievale. Soarele amurgise și întreg burgul transilvan căpătase culoarea violet. Automobilele treceau grăbite în toate sensurile, iar oamenii se retrăgeau grăbiți spre casele lor, apartamente din ghetourile comuniste. Vaste dormitoare pentru niște sclavi ai unei societăți ce ridicase sclavia la rang de ideologie de stat. La rugămintea
PRIETENUL MEU, OMULEŢUL CU MERS DE RAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_omuletul_cu_mers_de_rata_.html [Corola-blog/BlogPost/341716_a_343045]
-
negru” este mult mai veche. „ La 6 mai 1773, Împăratul Iosif al II-lea, co-regele Austriei, pleacă din Viena - peste Buda și Szeged - însoțit de suita împărătească, pentru a face o lungă călătorie de documentare și cunoaștere a provinciilor Principatului Transilvan, a supușilor, trupelor de graniță, de estimare a resurselor naturale, activității economice și financiare. Pentru buna desfășurare a călătoriei imperiale, Cancelarul Aulic al Transilvaniei ( Samuel von Brükenthal ) a întocmit un documentar asupra traseului de urmat în Transilvania, care face referire
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]