4,862 matches
-
bazată pe asimilarea investițiilor directe cu investițiile de portofoliu, este ușor de sesizat. În astfel de condiții este mai simplu să se achiziționeze tehnologia, practicile manageriale și organizaționale de la firmele transnaționale și să se organizeze producția în acest fel. Firmele transnaționale nu ar mai avea interes să investească pe alte piețe, investițiile de portofoliu fiind, în aceste condiții mult mai avantajoase. În ultimii ani, investițiile străine, atât cele directe cât și cele de portofoliu, au devenit componente tot mai importante ale
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Evoluția dinamică a investițiilor în țările în curs de dezvoltare a fost favorizată de mai mulți factori: - evoluții economice favorabile combinate cu liberalizarea politicilor privind investițiile străine; - implementarea programelor de privatizare cu participarea de investitori străini; - eforturile făcute de corporațiile transnaționale în sensul găsirii de piețe dinamice care să permită un raport calitatepreț cât mai favorabil. Fluxurile de investiții străine se orientează către țările care au luat măsuri de ajustare economică și în care această politică este corelată cu o creștere
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
un astfel de document după care administrațiile locale să urmeze pașii accesării anumitor programe operaționale. O altă problemă la nivelul administrației publice locale și regionale este lipsa unei culturi a parteneriatului în vederea accesării de programe de cooperare inter¬regională și transnațională, deși majoritatea acestora sunt programe “soft”proiecte legate de diseminarea informației și capacity building gen: organizarea de conferințe, work-shopuri, study-visits, best-practices - sunt considerate foarte importante în realizarea noilor politici la nivel european. Însă, poate cel mai important factor în ameliorarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
mărimea și tipul investițiilor; - modalitatea de intrare a investitorului străin; - domeniul vizat; - strategia firmelor investitoare; - condițiile specifice din țara gazdă. Mărimea investiției afectează forța de muncă locală atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Sub aspect cantitativ societățile transnaționale deși reduse ca număr, atrag cea mai mare parte a forței de muncă, comparativ cu investitorii mici și mijlocii care predomină ca număr, dar atrag numai o mică parte a angajaților locali. Din punct de vedere calitativ, mărimea și forța
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
mărimea și forța financiară a firmei determină măsura în care aceasta se implică în procesul de pregătire și formare profesională a angajaților săi. Acesta este principalul motiv pentru care activitățile de training sunt mult mai numeroase în cazul marilor societăți transnaționale, comparativ cu firmele mici și mijlocii. In același timp, companiile transnaționale, datorită comportamentului competitiv și tehnologiilor deținute generează, de cele mai multe ori, mai puține locuri de muncă decât firmele locale de aceeași mărime. Tipul investiției, respectiv motivația acesteia, reprezintă un alt
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
se implică în procesul de pregătire și formare profesională a angajaților săi. Acesta este principalul motiv pentru care activitățile de training sunt mult mai numeroase în cazul marilor societăți transnaționale, comparativ cu firmele mici și mijlocii. In același timp, companiile transnaționale, datorită comportamentului competitiv și tehnologiilor deținute generează, de cele mai multe ori, mai puține locuri de muncă decât firmele locale de aceeași mărime. Tipul investiției, respectiv motivația acesteia, reprezintă un alt factor determinant major al impactului investiției străine directe asupra resursei umane
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în care înființează doar filiale - rețele de distribuție. În România, ca și în celelalte țări central și est europene au fost adoptate ambele strategii producție directă și respectiv rețele de distribuție. 5.7 Efectele investițiilor străine directe asupra restructurării Societățile transnaționale susțin restructurarea economică a țării gazdă atât în mod direct, cât și indirect. Efectele directe se datorează: introducerii de noi tehnologii și /sau modernizării celor deja existente, în interes propriu; dezvoltării unor activități noi; stimulării furnizorilor locali în vederea integrării verticale
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
activități generatoare de valoare adăugată mare. 5.8 Efectele investițiilor străine directe asupra tehnologizării Specialiștii consideră că una dintre cele mai importante contribuții ale investițiilor străine directe o reprezintă transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, în acest sens, societăților transnaționale. Din punctul de vedere al țării receptoare, transferul tehnologic prin investiții străine directe prezintă o multitudine de avantaje dintre care cele mai importante sunt: - utilizarea unor tehnologii noi, a căror implementare presupune îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților muncitorilor; - difuzia de tehnologie
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
prezintă o multitudine de avantaje dintre care cele mai importante sunt: - utilizarea unor tehnologii noi, a căror implementare presupune îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților muncitorilor; - difuzia de tehnologie, cunoștințe și capabilități se repercutează pozitiv și asupra agenților economici cu care societățile transnaționale intră în relații de afaceri furnizori, subcontractori, firme concurentereflectându-se asupra costurilor și calității bunurilor și serviciilor furnizate; - dezvoltarea relațiilor dintre societățile transnaționale și instituțiile locale institutele de cercetare, universitățile, institutele de standardizare și controlul calității, centrele de pregătire profesională; - stimularea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
abilităților muncitorilor; - difuzia de tehnologie, cunoștințe și capabilități se repercutează pozitiv și asupra agenților economici cu care societățile transnaționale intră în relații de afaceri furnizori, subcontractori, firme concurentereflectându-se asupra costurilor și calității bunurilor și serviciilor furnizate; - dezvoltarea relațiilor dintre societățile transnaționale și instituțiile locale institutele de cercetare, universitățile, institutele de standardizare și controlul calității, centrele de pregătire profesională; - stimularea concurenței și impulsionarea firmelor autohtone să-și direcționeze eforturile pe linia tehnologizării activității. - prin atragerea angajaților societăților transnaționale de către firmele locale apare
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
dezvoltarea relațiilor dintre societățile transnaționale și instituțiile locale institutele de cercetare, universitățile, institutele de standardizare și controlul calității, centrele de pregătire profesională; - stimularea concurenței și impulsionarea firmelor autohtone să-și direcționeze eforturile pe linia tehnologizării activității. - prin atragerea angajaților societăților transnaționale de către firmele locale apare un fenomen de dispersare a practicilor tehnologice și manageriale. 5.9 Investițiile străine directeși activitatea de cercetare și dezvoltare Evoluțiile din ultimul deceniu au demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor concurențiale pe plan internațional și dezvoltării
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de dispersare a practicilor tehnologice și manageriale. 5.9 Investițiile străine directeși activitatea de cercetare și dezvoltare Evoluțiile din ultimul deceniu au demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor concurențiale pe plan internațional și dezvoltării tehnologice rapide, tot mai multe societăți transnaționale își sporesc permanent cheltuielile de cercetare și dezvoltare pentru a-și menține avantajele competitive generate de inovarea tehnologică. În esență, societățile transnaționale care dezvoltă activități de cercetare și dezvoltare în străinătate se înscriu în una din următoarele categorii: - societăți transnaționale
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor concurențiale pe plan internațional și dezvoltării tehnologice rapide, tot mai multe societăți transnaționale își sporesc permanent cheltuielile de cercetare și dezvoltare pentru a-și menține avantajele competitive generate de inovarea tehnologică. În esență, societățile transnaționale care dezvoltă activități de cercetare și dezvoltare în străinătate se înscriu în una din următoarele categorii: - societăți transnaționale care urmăresc exploatarea activelor. Acestea sunt, în general, originare din țările dezvoltate și își internaționalizează producția pentru a avea acces la resurse
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
transnaționale își sporesc permanent cheltuielile de cercetare și dezvoltare pentru a-și menține avantajele competitive generate de inovarea tehnologică. În esență, societățile transnaționale care dezvoltă activități de cercetare și dezvoltare în străinătate se înscriu în una din următoarele categorii: - societăți transnaționale care urmăresc exploatarea activelor. Acestea sunt, în general, originare din țările dezvoltate și își internaționalizează producția pentru a avea acces la resurse naturale sau forță de muncă ieftină, astfel încât situează activitățile de cercetare și dezvoltare în plan secundar și - societăți
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
care urmăresc exploatarea activelor. Acestea sunt, în general, originare din țările dezvoltate și își internaționalizează producția pentru a avea acces la resurse naturale sau forță de muncă ieftină, astfel încât situează activitățile de cercetare și dezvoltare în plan secundar și - societăți transnaționale care urmăresc sporirea activelor sunt de cele mai multe ori originare din economiile în curs de dezvoltare și caută ca prin realizarea de investiții străine directe să câștige acces la capabilitățile de cercetare și dezvoltare locale (cu scopul creșterii competitivității prin inovarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
economiei cunoașterii presupune trecerea de la abordarea industrială a economiei la abordarea informațională a cărei caracteristică principală o reprezintă viteza schimburilor. În consecință, concurența acerbă la nivel global a transformat cunoștințele în forța vitală a economiei, astfel încât pentru a supraviețui, societățile transnaționale sunt obligate să aloce resurse importante în vederea obținerii de cunoștințe. Importanța cunoștințelor în noua economie mondială a fost recunoscută oficial la nivelul Uniunii Europene odată cu adoptarea Agendei Lisabona (martie 2000) care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
ci cum poate deveni ea” (John W. Teets, în Arthur Thompson jr. și alții, 2005, p. 16). Organizațiile sunt influențate și de mediul în care ele și membrii lor s-au format și trăiesc, de culturile cu care interferează. Organizațiile transnaționale, de exemplu, se confruntă cu probleme legate de interferențele între culturile oganizaționale ale diverselor țări în care au filiale și de diferențele dintre culturile de origine ale angajaților locali și ale expatriaților trimiși de la cartierul general al organizației să lucreze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
XX, răspunzând nevoilor tuturor felurilor de schimburi și cooperări între grupuri sau între indivizi: informații științifice, tehnice, juridice; ajutor umanitar; federații de sindicate și partide; sport (Comitetul Internațional Olimpic).. În general, aceste organizații nu sunt considerate de state drept entități transnaționale; ele nu există decât ca organizații interne.” II.3. Comitetul Internațional Olimpic Forțele transnaționale, cu o influență din ce în ce mai mare în politica mondială, sunt definite drept „un complex de relații concrete, coaliții, interacțiuni, care depășesc frontierele naționale și care acționează autonom
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
informații științifice, tehnice, juridice; ajutor umanitar; federații de sindicate și partide; sport (Comitetul Internațional Olimpic).. În general, aceste organizații nu sunt considerate de state drept entități transnaționale; ele nu există decât ca organizații interne.” II.3. Comitetul Internațional Olimpic Forțele transnaționale, cu o influență din ce în ce mai mare în politica mondială, sunt definite drept „un complex de relații concrete, coaliții, interacțiuni, care depășesc frontierele naționale și care acționează autonom, dacă nu chiar independent de guvernele naționale.” Definiția clasică a unei organizații internaționale este
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Executiv al CIO și, în cazuri limită, de arbitrarea în fața Curții de Arbitraj a Sportului (CAS).” (Carta Olimpică, www.olympic.org ) Pe de altă parte, prin activitățile pe care le desfășoară și prin principiile fundamentale, CIO se apropie de organizațiile transnaționale: autonomia față de guvernele statelor și universalitatea fenomenului olimpic. Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a fost fondat pe 23 iunie 1894 de baronul, de naționalitate franceză, Pierre de Coubertin care s-a inspirat din Jocurile Olimpice din Grecia antică. Prima ceremonie s-a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
frontiere teritoriale bine delimitate; structuri-relații paralele, între state egale în drepturi, suverane și independente, relații în cadrul cărora problemele de ordine și structură constituie de fapt sâmburele teoriei relațiilor internaționale, care privește ansamblul interstatal; 3. ordinea politică internațională privește și societatea transnațională, o realitate istorică de Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 58 dată mai recentă, legată de evoluția modernă a mijloacelor de comunicație, de extinderea schimburilor economice între state, fără a se ține seama de frontiere, puterile publice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
lungul existenței diferite forme deformate. Fără a fi fost făcută public, dorința Comitetului Internațional Olimpic a fost de a se constitui într-un stat olimpic, apolitic, dar în realitate semănă din ce în ce mai mult prin politicile și strategiile adoptate cu o organizație transnațională (multinațională) a sportului. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 92 III.2. Raportul putere-autoritatelegitimitate politică V. Măgureanu consideră că „raportul dintre putere și autoritate nu trebuie văzut în sens abstract, ca o trăsătură generală a structurilor politice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
recentă, agitată a domeniului s-a desfășurat sub presiuni care au devenit astăzi factori exogeni de influență, de interes maxim pentru orice companie. Ne referim în principal la efectele globalizării. Infuzia de valori supranaționale, înlocuirea sistemelor internaționale cu cele multinaționale/ transnaționale, apariția unor produse și servicii compatibile cu norme și gusturi universale care se pot disemina la nivel mondial, dispariția sistemelor totalitare est-europene, tendințele de democratizare a lu-mii a treia, extinderea explozivă a rețelelor de comunicații sunt doar câteva atribute ale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
UE; difuzarea integrată a informației de ordin social, de mediu și financiar de către companii; credibilitatea inițiativelor voluntare în materie de RSC depinde de aplicarea unui sistem de monitorizare și control independent; implicarea IMM-urilor în RSC; asigurarea faptului că întreprinderile transnaționale cu sediul în UE și care dețin puncte de producție în țări terțe respectă standardele principale ale OIM, convențiile sociale și de mediu și acordurile internaționale. Din 2007 și până acum lucrurile au evoluat, în sensul că există o preocupare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
opuse, ci complementare, asemenea unor noduri dintr-o rețea orizontală, în care ierarhiile verticale au fost abolite. Trecutul colonial, din ce în ce mai distanțat în timp, este acceptat cu o oarecare seninătate, ambiguitățile sunt văzute dintr-o direcție mai degrabă pozitivă, iar elementele transnaționale devin "translaționale", deci fertilizante și puternice. Cînd au apărut, deși au avut o largă bază politică, antropologică și istorică, teoriile postcoloniale s-au focalizat cu precădere asupra literaturii fostelor colonii, căutând să surprindă specificul locului, cu oamenii și viața sa
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]