121 matches
-
face cunoscut prin studii referitoare la credințe, datini, colinde, descântece și proverbe, publicate în „Ateneul român”, „Binele public”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Foaia Societății «Românismul»”, „Literatură și artă română”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Românul”, „Tranzacțiuni literare și științifice” ș.a. În lucrarea Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român (1874), scrisă sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu, întreprinde o analiză amănunțită a realităților folclorice românești, susținând originea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
TRANZACȚIUNI LITERARE ȘI ȘTIINȚIFICE, revistă apărută la București, bilunar, de la 15 februarie 1872 până la 28 februarie 1873, sub conducerea lui D. Aug. Laurian și Șt. C. Michăilescu; va fuziona cu „Revista contimporană”. Datorită lui D. Aug. Laurian, publicația adoptă o ortografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (1974), Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea (1976), Atitudini și polemici în presa literară interbelică (1984) ș.a. Monografiile consacrate publicațiilor „Revista română”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Convorbiri critice”, „Falanga literară și artistică”, „Cuvântul liber” sunt instrumente de lucru utile istoricului literar. În bună parte, de aici își trag seva studiile din Convergențe (2003), o sinteză asupra perioadei postpașoptiste, cu interpretări și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
pe Câmpul Cotrocenilor. Participă, de asemenea, la pregătirea serbărilor de la Putna, din august 1871. În 1873 e ales secretarul Societății Didactice și intră redactor la „Ghimpele”. Publică versuri, articole și piese de teatru în „Albina Pindului”, „Viitorul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Foaia Societății «Românismul»”, „România liberă”, „Românul”, „Seara”. A semnat și Vintilă Stroie sau Niță Vintilă Stroie. În 1876 putea fi întâlnit la Junimea. Moare la treizeci și cinci de ani, ultimii fiindu-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
, Else (24.I.1889, Praga - 18.XII.1983, Ottmaring, Germania), traducătoare. K. a publicat în 1972 un volum de amintiri, Kindheit und Jugend im alten Prag, conținând relatări despre familia sa (tatăl, o fire problematică, se ocupa cu tranzacțiuni comerciale, iar mama ținuse un atelier de modă pentru copii), despre formația ei (a urmat cursurile unei școli de comerț), ca și despre participarea ei, ca novice, cu sfiala caracteristică și deplin entuziasm, la viața literară pragheză, în apropierea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
o insistentă activitate jurnalistică. Membru al Partidului Liberal, prieten cu Pantazi Ghica și colaborator la gazetele acestuia, s-a numărat între cei care au făcut o opoziție categorică Junimii și lui Titu Maiorescu: figurează în aproape toate foile antijunimiste („Românul”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Stindardul”) și, împreună cu Al. Macedonski, inițiază editarea „Literatorului”. A fondat „Portofoliul român” și „Duminica” (alături de I.C. Săvescu); a condus „Țara literară”, a întemeiat „Revista albastră” și „Biblioteca omului de gust”. A colaborat la „Revista orientală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
totuși, „cel mai bine scris ziar de la 1871“. Cel mai bine scris ziar în anii 1870 era Timpul, mai ales după preluarea în ianuarie 1877 a conducerii acestuia de către Titu Maiorescu - și după aceea. 57. Revista contimporană, continuatoare a revistei Tranzacțiuni literare și științifice (1872- 1873), a apărut la București între anii 1873 și 1876, sub conducerea unui grup de literați și publiciști: P. Grădișteanu, V.A. Urechia, Anghel Demetriescu, D.Aug. Laurian, Șt.C. Michăilescu. A intrat în polemică violentă cu Convorbiri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
germană și două în greacă (Annuaire général du Roumanie, Bucarest, 1874, pp. XVIII-XIX). Dintre periodicele mai importante apărute în primii ani ai deceniului 1870 s-ar mai fi cuvenit să fie menționate: Columna lui Traian (1870-1875), dirijată de B.P. Hasdeu; Tranzacțiuni literare și științifice (1872- 1873), în care apar studiile de orientare filozofică materialistă ale lui Ștefan C. Michăilescu; Poporul (1871-1876), săptămânal aflat sub conducerea lui N. Bassarabescu; bisăptămânalul Oltul (1873- 1874), dirijat de foarte junele Al. Macedonski; Revista științifică (de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1876, cu o întrerupere în perioada iulie-octombrie 1875. A fost condusă de un grup de literați și publiciști, printre care Petre Grădișteanu, V.A. Urechia și Anghel Demetriescu, precum și de D. Aug. Laurian și Șt. C. Michăilescu, veniți de la revista „Tranzacțiuni literare și științifice”, pe care R.c. o continuă. Fără a anunța vreun program, ei preiau, în bună măsură, profilul și orientarea „Tranzacțiunilor...”. Aici se strânge însă un număr mai mare de colaboratori permanenți, mai ales la partea literară. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289193_a_290522]
-
A. Urechia și Anghel Demetriescu, precum și de D. Aug. Laurian și Șt. C. Michăilescu, veniți de la revista „Tranzacțiuni literare și științifice”, pe care R.c. o continuă. Fără a anunța vreun program, ei preiau, în bună măsură, profilul și orientarea „Tranzacțiunilor...”. Aici se strânge însă un număr mai mare de colaboratori permanenți, mai ales la partea literară. În fruntea lor se află V. Alecsandri, care trimite nuvela Dridri, poezii și câteva comedii într-un act (Arvinte și Pepelea, Concina, Nobila cerșetoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289193_a_290522]
-
urmând o vreme și cursurile Facultății de Litere. În 1869 era profesor la cursul inferior al Liceului „Sf. Sava” și, mai târziu, director al internatului acestei școli. Prieten cu D. Aug. Laurian și cu Șt. C. Michăilescu, a colaborat la „Tranzacțiuni literare și științifice” și a fost în comitetul de redacție al „Revistei contimporane”. După ce face studii de limbă și literatură latină (1877-1881) la Berlin predă la cursul superior al Liceului „Gh. Lazăr”, la Seminarul „Nifon”, conduce Liceul particular „Sf. Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
cu gesturi de amiciție de scriitori precum B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale ș.a. Colaborarea la publicațiile din epocă, discontinuă, se caracterizează prin diversitate și eclectism. În „Națiunea”, „Conservatorul”, „Timpul” ori „Epoca”, gazete de orientare conservatoare, publică articole politice. La „Tranzacțiuni literare și științifice” și la „Revista contimporană” se manifestă mai ales ca istoric, interesul pentru ideile lui H. Taine fiind relevant (Domnul Taine, 1876). Societatea Academică Română îi încredințează în 1876 traducerea Istoriei romane a lui Dion Cassius, tipărită „sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
mai permită evreilor de a mai face cumpărături de alimente (păsări, ouă, brânză, etc.) pe străzi dela săteni, mai înainte de a ajunge pe Piața orașului (subl.ns.), din care cauză se resimte lipsa pe piață a acestor articole”. a.II. „Tranzacțiunile se fac prin locuri îndosite, în afara Pieții orașului” P și la interzicerea vânzării acestora comercianților din afara orașului și chiar ju -i atenționa pe producătorii locului asupra pericolelor cel puțin pecuniare la care se expun, dacă nu vor respecta niște reguli
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în Ordonanța dată de noi, scumpind piața (subl.ns.) și la un moment dat se va vedea lipsită piața orașului de alimente”. Cei implicați în astfel de tranzacții cunoșteau cu certitudine legile și de aceea, conform documentului din care cităm, „...tranzacțiunile se fac prin locuri îndosite, adică în afară de piața orașului, având diferiți agenți de legătură (subl.ns.)”, sau, astfel spus, se dezvoltase o adevărată mafie a speculanților gen „caracatiță”. Maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul urbei, dădea comandantului poliției unele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
documentată și pătrunzătoare a situației școlilor din România la acea dată. M. s-a făcut cunoscut mai ales prin studiile și conferințele sale pe teme științifice și filosofice. Articolele publicate în „Societatea pentru învățătura poporului român”, „Columna lui Traian” sau „Tranzacțiuni literare și științifice”, ca și studiile apărute în volum - Influența luminii asupra vieții (1871), Câteva din siluetele epocei (1874), Industria și rezbelul (1878), Introducere la psihofizică (1892) ș.a. - dezvăluie un gânditor materialist, adept, într-o măsură, al pozitivismului lui Aug.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
a impus în publicistica de la sfârșitul secolului al XIX-lea prin cunoștințe variate și spirit de observație, prin arta de a expune limpede și accesibil complicate probleme de fizică, mecanică, științe naturale sau psihologie. A fondat, împreună cu D.A. Laurian, revista „Tranzacțiuni literare și științifice” (1872), a fost redactor al „Revistei contimporane”, iar din 1877, prim-redactor al ziarului „România liberă”. Comentariile sale, spirituale și ironice, semnate Stemi sau Stemill, vizau stări sociale și politice, evenimente sau tendințe din domeniul cultural și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
Cultelor și Instrucțiunii Publice, având totodată un rol însemnat în definitivarea principiilor care au inspirat reforma învățământului românesc din 1898. În 1887 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1872, împreună cu Șt. C. Michăilescu, a întemeiat și condus revista „Tranzacțiuni literare și științifice”, care va fuziona peste un an cu „Revista contimporană”, iar în 1877 scoate ziarul „România liberă”, unul dintre cele mai bune periodice ale timpului. Din 1889 „România liberă” (care din 1884 devenise oficios al grupării politice junimiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
stare deplorabilă din cauza imitării Occidentului, L. cerea o corijare energică a generației tinere prin intermediul școlii. Critică literară L. a făcut scurtă vreme, între 1871 și 1876. Era totuși un critic pătrunzător, chiar dacă fără o personalitate distinctă. Cronicile sale, apărute în „Tranzacțiuni literare și științifice” și în „Revista contimporană”, conțin observații pertinente. Considera că unor scrieri românești slabe le sunt de preferat lucrări străine valoroase în bune traduceri, căci numai în acest fel se poate educa gustul cititorilor. Lăudând lucrările inspirate din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
obiectul acestei cărticele. Apoi supusei indigesta proviziune la trei scalpeluri de artă: critică, perspectivă și colorit". Dovadă cît de intens s-a documentat stau alte zeci de afirmații care se succed în cascadă, precum: Pînă la 1572 nu găsim asupra tranzacțiunilor în interiorul țării nici un document subscris cu mîna domnească. Am văzut cu ochii noștri cel puțin vro zece mii de documente originale: vorbim dupre cîte am putut vedea" (Cap. II). În realitate, această monografie bazată pe cel puțin zece mii de documente, după
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
din era postcomunistă, ambele consubstanțiale. Prin adaptarea lor la cerințele politice de după decembrie, oportuniștii de curte nouă, chiar dacă-și pun, pur ornamental, un enorm ecuson lovinescian, îl sfidează neîndoios pe marele predecesor, care afirma apodictic: ,,critica nu suportă complezență și tranzacțiune; ea e independentă sau nu e deloc". Ca și: ,, Corectitudinea e punctul de plecare al criticului. Și vai de criticul la care tocmai acest punct cardinal e un locus minoris resistentiae!". Reflecția lui E. Lovinescu se dovedește nespus de actuală
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
sediului la București; iar în octomvrie tribunalul din Berlin respinge cererea Landau - kaufmann, făcută pe baza sentenței din Lipsca, pe cuvânt că nu se mai poate restabili starea de lucruri anterioară convențiunii de răscumpărare, nici se poate opera ștergerea acestei tranzacțiuni din registrele de comerț. Reclamantul, daca a suferit pagube prin încheiarea acelei convenții, poate intenta o acțiune de despăgubire pentru daune - interese. Tot în fevruarie, în vederea evenimentelor care aveau să se petreacă peste câteva săptămâni, d. Brătianu găsește mijloace de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din legea rurală fără zguduire, să nu provocăm un mare pericol, de-a lăsa să se încerce a se inventa o cestie socială neîntemeiată, care - ar aduce iar foametea ca la 1848 și la 1866. Învoiala de bunăvoie sau libertatea tranzacțiunilor a existat totdauna și trebuie menținută: săteanul liber și stăpân pe munca sa, pe vitele sale, proprietarul pe proprietatea sa. Însă trebuie garantată o deplină securitate pentru părțile contractante, ca nici una nici alta să nu fie victima celeilalte. O bună
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sunt rele tocmelele agricole? Dar cine l-a silit pe țăran să se tocmească decât sarcinile impuse de stat, de comună, de județele cu selfguvernmentul lor plătit și compus din simpli postulanți? Și azi - spre îndreptare - voiți să desființați libertatea tranzacțiunilor, stipulând tocmai contrariul unicului principiu de drept care domnește în materie de când lumea? Principiul tuturor legislațiunilor de când i-a venit în minte unui legiuitor să dispuie ceva e că absolut libere sunt tocmelele, dar făcute odată, îndeplinirea lor e obligatorie. Voi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
voim reforma legii tocmelelor, dar nu cum o voiește d. Rosetti, căruia nu tocmelele, ci popularitatea și vrajba socială [î]i îmblă prin cap. O voim cu serioase și amănunțite studii, cu păstrarea celor două principii necesare în materie: libertatea tranzacțiunii și obligativitatea strictă a îndeplinirii; o voim de bună credință și întemeiată astfel încît să nu mai poată fi o armă de influență electorală în mâinile guvernului. Și, fiindcă pe d. C. A. Rosetti nu-l mai putem îndrepta, am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cameră nu erau decât 58 deputați, în lipsa raportorului, se dă citire unui proiect de lege, compus dintr-un singur articol - ca să treacă mai repede - și se votează cu 37 glasuri (adică c-o majoritate reglementară de un singur vot) o tranzacțiune între stat și sindicatul Financiarei, substituit d-lui Eliade, prin care statul e păgubit cu 1780000 lei și mai renunță și la o garanție de 930000 lei ce o are în mână. 65 {EminescuOpXIII 66} Și să se observe bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]