309 matches
-
6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
practicii educaționale ce țin de specializarea și eficientizarea procesului de învățare, nu a dus la înlocuirea subită a tipului de carte didactică dominantă până atunci. Astfel că perioadele aferente dominației unui anumit tip de carte școlară sunt interpunctate de faze tranziționale, marcate de coexistența celor două. Abecedarul va înlocui ireversibil bucoavna, semnalând un moment de răscruce în evoluția literaturii didactice românești, doar după ce își va disputa supremația cu venerabila bucoavnă pentru decenii bune. Mai târziu, preponderența dobândită de manual ca instrument
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cea mai mare perioadă a ei) sub directul ghidaj politic al vechii garnituri comuniste. În locul unei "terapii de șoc" care să scuture elementele reziduale moștenite de la comunism, să precipite schimbarea și să accelereze tranziția către o democrație liberală (rețeta tranzițională poloneză), elita politică postcomunistă românească a optat pentru o strategie a reformelor în pași mărunți. Însă chiar și aceștia au fost deliberat împleticiți de noua elită postcomunistă, astfel că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi marcată nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a legilor Jim Crow (1876-1964) care au instituit segregarea rasială în societatea americană. Iar țările înscrise în cel de-al treilea val democratic au inițiat programe statale de confruntare a trecuturilor dictatoriale ca parte a procesului mai amplu de "justiție tranzițională" prin care s-au demarat eforturi de reparație a injustițiilor istorice (Olick și Coughlin, 2003, p. 37). Toate aceste măsuri emblematice pentru "politicile regretului" relevă că trecutul își păstrează relevanța simbolică și însemnătatea politică, iar memoria colectivă continuă să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceste deplasări, prefaceri și chiar rupturi în gestiunea politică a trecutului românesc, ce pot fi înțelese în cheia oferită de noțiunea de "revoluție mnemonică", ilustrează noua condiție postnaționalistă a memoriei istorice românești. Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oficiale de interpretare a trecutului recent, o grilă descrisă de axa pozitivă a democrației occidentale și de cea negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic la o altă formă de organizare politică (fie că se face prin revoluție sângeroasă, revoluție "de catifea", sau printr-o lovitură de palat) antrenează un proces de "reglare a conturilor cu trecutul" care ia uneori chipul formal al "justiției tranziționale". Noțiunea de justiție tranzițională desemnează ansamblul de practici, judiciare cât și non-judiciare, prin care societățile ieșite dintr-un regim politic își confruntă trecutul, luându-l în colimatorul juridic, moral, istoric și interpretativ al ordinii socio-politice prezente. O definiție orientativă este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formă de organizare politică (fie că se face prin revoluție sângeroasă, revoluție "de catifea", sau printr-o lovitură de palat) antrenează un proces de "reglare a conturilor cu trecutul" care ia uneori chipul formal al "justiției tranziționale". Noțiunea de justiție tranzițională desemnează ansamblul de practici, judiciare cât și non-judiciare, prin care societățile ieșite dintr-un regim politic își confruntă trecutul, luându-l în colimatorul juridic, moral, istoric și interpretativ al ordinii socio-politice prezente. O definiție orientativă este avansată de J. Elster
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regim politic își confruntă trecutul, luându-l în colimatorul juridic, moral, istoric și interpretativ al ordinii socio-politice prezente. O definiție orientativă este avansată de J. Elster (2004), despre care trebuie spus că a folosit, sinonimic, termenul de "justiție retrospectivă": "Justiția tranzițională este alcătuită din procesele de judecată, epurări și reparații care au loc după tranziția de un sistem politic la altul" (p. 1). Ansamblul de practici care compun arsenalul procedural al justiției tranziționale cuprinde intentarea de procese juridice, stabilirea de "comisii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a folosit, sinonimic, termenul de "justiție retrospectivă": "Justiția tranzițională este alcătuită din procesele de judecată, epurări și reparații care au loc după tranziția de un sistem politic la altul" (p. 1). Ansamblul de practici care compun arsenalul procedural al justiției tranziționale cuprinde intentarea de procese juridice, stabilirea de "comisii ale adevărului", reglarea mecanismelor de reprezentare și participare politică (în special prin instituirea mecanismului lustrației), rescrierea istoriei oficiale, deschiderea accesului la dosarele secrete, reparații materiale și financiare acordate victimelor fostului regim, precum și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
victimelor fostului regim, precum și instaurarea unor noi simboluri publice prin schimbarea numelor străzilor, ridicarea de statui, construirea de memoriale și elaborarea de ceremonii comemorative (vezi și Stan 2013, p. 1). Alături de politicile de ordin juridic, o componentă majoră a justiției tranzițională o reprezintă "politicile memoriei", prin care noul regim depune eforturi de reconfigurare a memoriei colective a trecutului pe liniile interpretative aprobate de noile condiții politice. Memoria colectivă, prin care se poate înțelege sistemul retro-proiectiv de reprezentări sociale pe care ordinea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului pe liniile interpretative aprobate de noile condiții politice. Memoria colectivă, prin care se poate înțelege sistemul retro-proiectiv de reprezentări sociale pe care ordinea socială curentă le promovează despre propriul său trecut, devine subiectul acțiunilor motivate politic în contextul justiției tranziționale. În postludiul schimbării de regim, noii actori politici care au declanșat procesul de justiție tranzițională dau de asemenea startul unui proces de demolare și reconstruire a ceea ce numim "ordinea mnemonică" a societății, i.e., instituțiile sociale și structurile culturale responsabile de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelege sistemul retro-proiectiv de reprezentări sociale pe care ordinea socială curentă le promovează despre propriul său trecut, devine subiectul acțiunilor motivate politic în contextul justiției tranziționale. În postludiul schimbării de regim, noii actori politici care au declanșat procesul de justiție tranzițională dau de asemenea startul unui proces de demolare și reconstruire a ceea ce numim "ordinea mnemonică" a societății, i.e., instituțiile sociale și structurile culturale responsabile de cultivarea, gestionarea și promovarea memoriei istorice. 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a urmat. După cum relevă datele ce vor fi prezentate în cele ce urmează, Raportul Tismăneanu vine în răspărul unei considerabile părți a opiniei publice, care departe de a privi condamnator trecutul comunist, îl consideră ca o alternativă preferabilă decepționantului prezent tranzițional. Seria de studii "New Europe Barometers" (NEB), derulate între 1991 și 2004, constituie o resursă unică de date statistice capabilă să ofere posibilitatea de examinare longitudinală a tendințelor atitudinale din fostele societăți comuniste din Europa Centrală și de Sud-Est cu privire la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a memoriei publice a comunismului împotriva curentului nostalgic. Intentând "procesul comunismului" în cadrul mai amplu al justiției tranziționale, statul român postcomunist a reușit să statueze prin decret în cultura publică memoria oficială a comunismului ca traumă istorică totală a societății românești pe fondul unei rezistențe populare pasive, exprimată de o largă nostalgie colectivă față de același trecut comunist criminalizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare în stăpânire a trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg organizate imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către forțele aliate câștigătoare în care au fost judecați responsabilii pentru crimele de război comise de naziști. Cealaltă modalitate de luare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare în stăpânire a trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg organizate imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către forțele aliate câștigătoare în care au fost judecați responsabilii pentru crimele de război comise de naziști. Cealaltă modalitate de luare în stăpânire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
IRINA ECSNER Abordarea științifică și metodică a temei ” CUPRUL-PROPRIETĂȚI ȘI COMBINAȚII” CAPITOLUL 1 Fundamentarea științifică a temei “Cupru - Proprietăți și combinații” 1.1.Cuprul - caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Duritate(Mohs)2,5 ; Rază atomică 1,27Å ; Potențial standard de electrod Cuprul face parte din categoria metalelor seminobile, după valorile pozitive ale potențialelor de electrod, situându-se după hidrogen în seria tensiunilor, având o reactivitate mai mică decât metalele tranziționale din grupele III B- VIIB și subgrupa fierului. Compușii cei mai stabili corespund cuprului divalent. Ionii Cu +2 sunt paramagnetici (datorită existenței unui electron necuplat), iar cei Cu +1 sunt diamagnetici. Datorită razelor atomice și ionice mici au tendința mare
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
a deforma învelișul electronic al anionilor cu care vin în contact. În consecință iau naștere legături chimice cu un caracter mai mult sau mai puțin covalent, ceea ce explică insolubilitatea oxizilor, sulfurilor, hidroxizilor, a unor halogenuri, etc. Ca și celelalte metale tranziționale, are o mare tendință de a forma combinații complexe ce prezintă geometrii diferite: digonală; trigonală, sau plan-pătratică dsp2. 1.2. Istoric Cuprul era cunoscut și folosit încă din Antichitate și aproape sigur imediat după aur și argint. În vreme ce primele două
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sunt: valența: H2SO4 > HC1; raza ionică: HI> HBr>HCl>HF; tăria acidă: HC1 > HAc > HCN; structura moleculară: acid benzensulfonic > acid citric > acid clorhidric. Importanță deosebită prezintă și schimbătorii de ioni cu grupe funcționale chelatizante, deoarece pot reține ioni ai metalelor tranziționale /93/. Natura legării cationului poate fi modificată prin schimbarea pH ului soluției care determină modificarea chimică a grupării chelatizante. Aceste grupe pot lega cationi metalici prin procese de coordinație în medii neutre sau bazice prin intermediul formei de bază liberă, în timp ce
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
chimică în compușii formați având, preponderent, caracter ionic. Din aceste motive, ionul hidroxil va forma combinații complexe, de preferință, cu cationii metalelor reprezentative, care prezintă configurație electronică saturată sau pseudosaturată ori specială. Formarea de astfel de combinații de către ionii metalelor tranziționale, caracterizați prin configurație electronică nesaturată, este puțin probabilă. Intensificarea capacității de polarizare a ionului hidroxil (mărirea ponderii legăturii covalente la legătura coordinativă) are loc prin creșterea stării de oxidare a cationului, chiar dacă aceasta determină o ușoară amplificare a momentului total
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
metalul din sfera de coordinare este un metal caracterizat printr-o sarcină electrică mare concentrată într-un volum ionic mic, deci cu o acțiune polarizantă puternică, capabil de a forma legături covalent-coordinative cu anionul halogenură; acesta poate fi un metal tranzițional de tip d sau un metal de tip p ușor. Se cunosc compuși coordinativi având halogenii drept liganzi mononucleari și polinucleari, legătura dintre unitățile monometalice realizânduse doar prin punți de halogen sau prin intermediul acestora și al legăturilor intermetalice. În general
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]