949 matches
-
cenușie și amară pentru una în grilă meritocratică. Dacă pornim de aici, de la această prăpastie căscată între ceea ce poate poetul și ceea ce reușește - în plan social - omul, supus unui proiect macro de îndobitocire prin nivelare, vom observa că poezia „realistă”, „tranzitivă”, cu „felii de viață” a încă-tînărului Cărtărescu nu are aproape nimic a face cu experiențele lui din interiorul macro-proiectului totalitar. Poetul vede realitatea înconjurătoare, dar nu pe cea a socialismului real; ocolește cu un fel de repulsie profilul „omului nou
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
fost publicat de Le Monde în 16 martie 2007): literatură magrebină, quebecheză, belgiană, asiatică. Există spații noi pentru literatura franceză, care trebuie cunoscute de cei care nu-i mai găsesc nici o calitate. În aceeași carte, numiți literatura franceză de după 1980 tranzitivă. Un foarte important teoretician și scriitor român, regretatul Gheorghe Crăciun, numea tot așa, în Icebergul poeziei moderne, poezia „postmodernă”. Credeți că această literatură franceză nouă poate fi numită postmodernă? Am ales acest termen pentru a putea detașa mai bine această
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
are o dimensiune etică, o literatură care reintroduce valori, spre deosebire de cea postmodernă. De aceea, cred că termenul de postmodern poate să caracterizeze părți din opera unui autor, sau anumite opere, dar nu ansamblul literaturii franceze noi. Care, deci, dacă e tranzitivă, nu e întotdeauna postmodernă. Ca să nu mai vorbim despre bruiajul la care a fost supus termenul, ceea ce face ca postmodern să nu poată fi foarte ușor întrebuințat. Ceva mai concret și poate mai delicat acum: știți, sînteți colegul de sejur
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
care poezia a ieșit de pe scenă. Poate și pentru că atunci poezia a devenit mai greoaie, marcată de filozofie, o „poezie ontologică”, din anii 1950, apoi vorbim despre o poezie dominată de lingvistică, experimentală și, deci, „intranzitivă”. Ea e de fapt tranzitivă, dar într-un fel oblic, indirect. Ceea ce e interesant astăzi, este că poezia revine pe scenă, dar tocmai acolo unde n-o aștepți: în producțiile de artă vizuală, arta video, de pildă, instalații, în opere destinate expozițiilor, dar și în
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
existent!) de o rață fără aripi pe care le-o trimite de pe Dâmbovița cei câțiva ,,târgoveți”. Nu ezităm să fim de părere că tânăra generație a populației din (de data aceasta): Timoc, Morava și sudul Dunării va fi adepta asimilării tranzitive. Cu toate că România oferă burse, poate prea multe având în vedere că fii ei din casă rămân analfabeți, la coarnele plugului de lemn, asistăm la un fenomen ciudat: ținuturile amintite mai sus se deznaționalizează, își reduc populația (e vorba de cea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
interne; ei sunt răspândiți pe la fiecare minister posibil și, desigur, mascați. Ei n-ar avea nevoie să subziste, de un minister anume). 8. SE ȘTIE CĂ orice om are în alcătuirea lui, o suprafață plată, eventual aceasta ar fi cea tranzitivă, și una cu forme de relief variate, interioară, aceasta de pe urmă, fiind eventual cea reflexivă. În ziua de azi, e recomandabil ca prima dintre ele să fie bine extinsă și solid cultivată, deoarece ea poate fi văzută de oricine, de
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
-
În timpul vieții, Ioan Bran a publicat puține poezii, în câteva reviste. Editorial, a debutat într-un colligatum (în a cărui a doua parte sunt poezii de Vasile Tarța). La un an de la deces i-a apărut primul volum propriu (Stări tranzitive. Versuri, București, Litera, 1989), iar în anul 2009, s-a tipărit monografia comunei Bârsău, semnată - dintr-un nobil gest al profesorului Augustin Jurge -, în calitate de coautori, de Augustin Jurge și Ioan Bran. Mai mult de 20 de ani, după moartea poetului
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
în linii mari, evoluția interpretării operei lui Bacovia, iar prin 2003 sau 2004 citisem atent „Aisbergul poeziei moderne” a lui Gheorghe Crăciun, carte care m-a făcut să-l privesc un pic altfel pe Bacovia. Acolo se vorbea despre poezia tranzitivă ( sau denotativă), despre care Gheorghe Crăciun spunea: 1. „este scrisă de tipul liric denotativ, preocupat de cotidian și nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
direct de poezia existentă în lucruri”; 7. „ea nu mai separă lumea în poezie și real, unde poeziei îi revenea un spațiu ideal, epurată de concret”; 8. „are în vedere o sensibilitate umană reală”; 9.” pactul cu realitatea al poetului tranzitiv este de cele mai multe ori un pact al adevărului, al autenticității și sincerității, al mărturiei documentare și mărturisirii” etc. Gheorghe Crăciun crede că poezia tranzitivă începe cu Bacovia, cel din „Stanțe burgheze”, la noi, iar din afară cu Witman, Ezra Pound
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
de concret”; 8. „are în vedere o sensibilitate umană reală”; 9.” pactul cu realitatea al poetului tranzitiv este de cele mai multe ori un pact al adevărului, al autenticității și sincerității, al mărturiei documentare și mărturisirii” etc. Gheorghe Crăciun crede că poezia tranzitivă începe cu Bacovia, cel din „Stanțe burgheze”, la noi, iar din afară cu Witman, Ezra Pound, Pessoa sau Kavafis. În același timp ne atrage atenția că: 1. „depoetizarea programată, crudă, nu este automat poezie tranzitivă”; 2. „antipoezia, avangardele și formele
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Gheorghe Crăciun crede că poezia tranzitivă începe cu Bacovia, cel din „Stanțe burgheze”, la noi, iar din afară cu Witman, Ezra Pound, Pessoa sau Kavafis. În același timp ne atrage atenția că: 1. „depoetizarea programată, crudă, nu este automat poezie tranzitivă”; 2. „antipoezia, avangardele și formele de lirism metatextual și metalingvistic fac parte din alt tip de poezie modernă; 3. „să nu o confundăm cu limbajul comun”. Critica a sesizat bine gestul lui Gheorghe Crăciun, acela de a inventa, introduce și
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
formele de lirism metatextual și metalingvistic fac parte din alt tip de poezie modernă; 3. „să nu o confundăm cu limbajul comun”. Critica a sesizat bine gestul lui Gheorghe Crăciun, acela de a inventa, introduce și impune conceptul de poezie tranzitivă pentru a apăra generația optzecistă care, prin abolirea comunismului în România, stătea suspendată, dispărându-i rădăcina ce-i alimenta așa-zisul lirism. Gheorghe Crăciun „le-a dat” optzeciștilor o rădăcină, Bacovia. După un timp, vine Lucia Olaru Nenati și, scoțând
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de percepții, poziții, opinii ori idei strict personale ori de
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de percepții, poziții, opinii ori idei strict personale ori de
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de percepții, poziții, opinii ori idei strict personale ori de
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creație înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează, amplifică dimensiunea comunicațională. Mai mult, face ca procesul comunicațional să devină reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ul cu destinatarul, cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de atitudini, percepții, poziții, opinii ori idei strict
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
Tranz. A dezlega odgoanele unei corăbii în vederea plecării”.”; 3. (Fig.), „(Sport) A-și lua avânt, a porni în viteză într-o cursă”. În presă, în media, în general, și în stilul colocvial își pierde caracterul de mișcare și este folosit tranzitiv cu sensul „A începe o afacere, o acțiune, o dezbatere, o discuție etc.”: „După părerea lui, practic, lovitura de stat a demarat deja.” Rl., 668/1992, p.1 Aceeași trăsătură semantică a fost transmisă și celorlalte cuvinte din familia lui
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
web: https://unatc.ro/ Responsabil universitar: Domnul Dragoș ȘTEFĂNESCU Email: programauf@unatc.ro 23.1. Facultatea de Teatru ● Tot ce este efemer nu este și capitalizabil - procesul lui Brâncuși ● Contextul scenic ● Renașterea teatrului în Evul Mediu ● Percepția timpului în teatru ● Dualitatea percepției actor -spectator ● Modernitati tranzitive: antimodernism, modernism și postmodernism în arta sec al xx-lea ● Neo-avangarda: noile modele performative artistice ● Pragmatismul estetic: complicitati și crize de tip artistic ● Viitorul în arta transgresiva ● Politizarea artei: de la teatrul artistic, la teatrul politic ● Capitalismul artistic: o noua ideologie
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
Domnul Dragoș ȘTEFĂNESCU, Asistent de programe internaționale Email: programauf@unatc.ro 22.1. Facultatea de Teatru ● Tot ce este efemer nu este și capitalizabil - procesul lui Brâncuși ● Contextul scenic ● Renașterea teatrului în Evul Mediu ● Percepția timpului în teatru ● Dualitatea percepției actor - spectator ● Modernități tranzitive: antimodernism, modernism și postmodernism în arta sec. al XX-lea ● Neo-avangarda: noile modele performative artistice ● Pragmatismul estetic: complicități și crize de tip artistic ● Viitorul în arta transgresiva ● Politizarea artei: de la teatrul artistic, la teatrul politic ● Capitalismul artistic: o noua
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
20.1 Prezentul Contract pentru diferență se încheie și este guvernat și interpretat în conformitate cu legea română, fără a aduce atingere legislației Uniunii Europene. ... ... 21. DIVERSE Drepturile de proprietate intelectuală 21.1. Nicio dispoziție din prezentul Contract pentru diferență nu este tranzitiv de drepturi în ceea ce privește de drepturile de proprietate intelectuală dobândite sau dezvoltate de către sau în numele uneia dintre Părți în temeiul prezentului Contract pentru diferență. ... 21.2. Fiecare Parte dă dreptul celeilalte Părți, începând cu Data semnării și
ANEXĂ din 4 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281777]
-
în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv. Temele lor se termină în vocală (a sau e). subst.> niśàj, -a s.m. logodna - niśaj>niśan-la- niśanlar (niśanladï) vb. tr. a logodi sè
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul îmbogățirii accentelor ei aptitudinale, fără ca prin aceasta să dispară complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca astfel să se poată produce actualizarea finală a energiei. El este, prin urmare, o personalitate tranzitorie. Întrucât diferențierile de muncă ele în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la cunoașterea de sine, el se ostenește prin
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
în crearea și funcționarea unei instituții, nu înseamnă că modul său de a fi concepută și rezolvată s-a ,,instituit” de la sine<footnote Termenul de „instituție” derivă din verbul instituto, care în latină are la origine aceeași întrebuințare ca sensul tranzitiv al verbului „a dura”, deci a clădi, a întemeia, a stabili, a efectua, (Speranția, Eugeniu, op. cit., vol. II, p. 307). footnote>. Termenul de ,,management al resurselor umane” are, el însuși, o încărcătură semantică diversă în raport direct cu viziunea despre
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]