273 matches
-
fiicei lor Anesia, și acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie, în ziua Sfântului Antonie cel Mare, și să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Și spune monahul Gavriil că această întocmire cu călugării de la mănăstirea Sfântul Sava a făcut-o “înaintea mitropolitului Moldovlahiei, chir Anastasie”. ― După cum mi se pare mie, monahul Gavriil se exprimă puțin mai bine ca un simplu enoriaș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirea “Sfântul Sava” de la Ierusalim în ziua de pomenire a părinților și a fiicei lor Anesia. ― Și anume? ― Apoi prea seamănă a petrecere și nu a pomenire călugărească, când spune ca “să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Tocmai asta mi-a atras și mie atenția, dragule. Sfințiile lor o cam țineau sau mai bine spus donatorul cerea s-o țină tot într-un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a fiicei lor Anesia. ― Și anume? ― Apoi prea seamănă a petrecere și nu a pomenire călugărească, când spune ca “să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Tocmai asta mi-a atras și mie atenția, dragule. Sfințiile lor o cam țineau sau mai bine spus donatorul cerea s-o țină tot într-un “guleai” pe banii “nineacăi” monahul Gavriil. ― Până aici, parcă-parcă ne-am descurcat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire Hlincea,... cu niște locuri de dugheni din târgul Iași”... ― De unde până unde - după 86 de ani, Ștefăniță Lupu voievod scrie: “sfânta noastră rugă nou-zidită”? ― Adevărul e că Vasile Lupu voievod a făcut turlă bisericii, a construit chilii pentru călugări, trapeză, pivnițe de piatră și zidul de incintă cu cerdac mare deasupra porții, dar nu a rezidit-o. Ștefăniță Lupu voievod, însă, s-a îngrijit doar de zugrăvirea bisericii, apelând la meșterii care au pictat mănăstirea Golia. De aici și până la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de vie la Șorogari. Și Ilie al Sturzii marele stolnic a aferosât la sfânta mănăstire o crâcimă și locu pentru casă... și alt loc pentru casă... care loc iaste și aproape de mănăstire și-au făcut pe acest loc deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. Și, mai departe, vodă spune că Ilie Sturza, mare stolnic, a cumpărat satul Ordășăi, în ținutul Sorocii, și cu două mori pe Răut și “cu tot venitul lor le-au aferosit la sfânta mănăstire... și pe țiganii săi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
gândește sfinția ta, părinte? ― La “crâcima” pe care au primit-o grecii de la Ilie Sturza. ― Nu-i pentru prima oară când se vorbește de crâșme care aparțineau mănăstirilor. Ce are deosebit aceasta? ― Apoi, călugării greci “și-au făcut... deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. ― Da! asta zic și eu minune, părinte! Dedesubt se chefuia în lege și deasupra, în trapeză, sfințiile lor călugării, cu fețe smerite așteptau, strachina cu mâncare de post și pâine de secară! ― Nu-i pentru prima oară când mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
prima oară când se vorbește de crâșme care aparțineau mănăstirilor. Ce are deosebit aceasta? ― Apoi, călugării greci “și-au făcut... deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. ― Da! asta zic și eu minune, părinte! Dedesubt se chefuia în lege și deasupra, în trapeză, sfințiile lor călugării, cu fețe smerite așteptau, strachina cu mâncare de post și pâine de secară! ― Nu-i pentru prima oară când mă surprinzi, fiule. Cu ce te-am surprins, sfințite? ― Cu viziunea ta asupra vieții monahale. Da’ de unde știi că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
august 1870. 1. Îndată după leturghie în ziua Sântei Marii se va decora mormântul lui Ștefan cel Mare cu cununi de flori și cu lauri și se vor arangia în simetrie cel puțin 70 făclii tricolore. 2. La prânz, în trapeza mănăstirei, va ținea președintele comitetului arangiator o cuvântare amăsurată locului și scopului și va invita pe oaspeți la ceremonia sfințirei prezentului consacrativ. 3. La 5 ore după prânz se va începe ceremonia și adică: a) Se va depune prezentul învălit
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
rămas înrădăcinată puternic în ființa multora, deoarece celui care a cunoscut și a încercat să trăiască cât de cât real dulceața vieții călugărești îi este foarte greu să o uite.” Simpozionul dedicat Decretului nr. 410/1959 s-a desfășurat în trapeza Mănăstirii Secu și a fost precedat de slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și de Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. În cadrul slujbei au fost pomeniți toți călugării și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Mănăstirii Secu, la lumina candelelor și a lumânărilor, într-o atmosferă smerită de rugăciune. La sfârșitul Sfintei Liturghii a avut loc slujba Parastasului pentru monahii români plecați la Domnul. A urmat Sinaxa cu stareții și starețele din Arhiepiscopia Iașilor, în trapeza Mănăstirii Secu, prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, la care au mai participat Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia, Exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Luca Diaconu, Exarhul zonei Neamț
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
conținut: Fericitul Timotheus, din partea lui Dinias, având ca neofit numele Emanuel (sic). La mijlocul primului rând este reprezentat un pește; sub inscripție se pare că era redat monogramul lui Cristos, încadrat într-un cerc. Se crede că este vorba despre o trapeza agatôn (masa fericiților) și a servit într-o construcție funerară la agapele în amintirea defunctului. În 1992, cu ocazia unor lucrări de construcție din str. I. G. Duca, colț cu str. Constantin Brătescu, zonă aflată în plină necropolă romană (zona
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mea operă ilustrată cu desene exacte -, prima formă de păsări, cele mai elementare și primitive, în care extremele care se dublează întâi vin să formeze capul, picioarele și coada. De aici, de asemenea, datorită altui proces, poate ieși o masă, trapeza papiraceea, în formă de tetrapod sau patruped, cea mai simplă care se cunoaște, așa cum este un patruped pur, un pur tetrapod. Fig. 1 În acest punct este înțelept să opinăm, cu un oarecare fundament, că cele patru picioare nu servesc
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
și logicii lui Tommaso, puse la cale o intrigă subtilă și ageră: lansă în circulație zvonul precum că Tommaso ar fi fost protagonistul unor ședințe spiritiste, vrăjitorești, fruntaș al unor secte ce se ocupau cu științele oculte. Se vorbea în trapeză, în grădină, și chiar în ceasurile de rugăciune, în șoapte interminabile. Tommaso iese noaptea și se duce într-o colibă spre a se întâlni cu evreul Abraham și alte persoane ce fac uz de formule diavolești și cheamă morții din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
august 1870. 1. Îndată după leturghie în ziua Sântei Marii se va decora mormântul lui Ștefan cel Mare cu cununi de flori și cu lauri și se vor arangia în simetrie cel puțin 70 făclii tricolore. 2. La prânz, în trapeza mănăstirei, va ținea președintele comitetului arangiator o cuvântare amăsurată locului și scopului și va invita pe oaspeți la ceremonia sînțirei prezentului consacrativ. 3. La 5 ore după prânz se va începe ceremonia și adică: a) Se va depune prezentul învălit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni de parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind, și neavând unde-și pleca capul... dela trapeza de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic, și anume că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul Ospiciului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul Ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo. Rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte"51. Erau deci niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind", cu un caracter mai mult azilar decât spitalicesc. Multe mănăstiri din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
suită modestă, având ca loc de găzduire saraiul de la Mitropolie. În aparență, la Mitropolie activitatea diplomatică intrase în acalmie, dar întâlnirile cu cămătarii greci și venețieni furnizau informații foarte prețioase privind pretendenții la tronurile celor două principate române. Zilnic în trapeza largă a Mitropoliei domnul se întâlnea la masă cu patriarhul Ierusalimului, Dosoftei Notara, vărul de-al doilea al mamei sale și al marelui spătar Mihai Cantacuzino. Constantin Brâncoveanu era surprins de naivitatea ideilor politice ale eruditului prelat. Citea în ochii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deschidă sub ochii mei ca o floare. Se înălțase, se împlinise la trup și-și depășise frica de cai. Îi dăruisem o iapă arăbească blândă... Porneam amândoi călări de la Târgoviște până la cotul Dâmboviței, la mânăstire la Nucet. Este acolo în trapeză o icoană a Maicii Domnului, zugrăvită în zid. Ne aduceau călugării greci nuci sparte prăjite în cuptor când scoteau pâinea, și miere și apă rece din fântână... Se închina la icoană și vorbea cu Maica Sfântă cam așa: „O să fie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
am găsit și pisania moșului nostru Matei Vodă ot Brâncoveni, unde pomenea de cutremurul din vremea lui Alexandru Vodă Iliaș și acolo moșul nostru îi zicea Câmpulungului Dălgopoliu, în slavonește... Îmi aduc aminte, cum ați intrat vreo șapte copile în trapeză și lați ridicat pe sfinția sa de la masă să-i arătați pisania, ca să nu mai spună Câmpul lui Lung. — Așa este. Sfinția sa Theodosie s-a lăsat biruit iar noi nu mai puteam de bucurie. A doua zi am pornit pe Râul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Maria se întoarce, împreună cu vărul său, Radu Mihne voievod, găsește mănăstirea în paragină. O restaurează și o închină mănăstirii Galata... Nici așa mănăstirea nu are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu-ți place, vere? Chiar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la mănăstirea Hlincea, scrie: „Sfîntă mănăstire a fost întîi făcută și zidită de Zota fost vistiernic și nu a terminat-o, ci a rămas pustie de multă vreme și nimic nu a fost la acea sfîntă mănăstire: nici chilii, nici trapeză, nici bucate, nici vii, nici îngrădituri împrejurul mănăstirii,... nici vecini, și nici altceva nimic, stătea singură mănăstirea pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd s-a ridicat la domniia Moldovei, dacă a văzut că sfînta mănăstire cade în mare pustiire a început să dreagă... și a făcut turn și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Numai că aici au ajuns călugării greci, care, ca de obicei, nu s-au spetit muncind ca să întrețină mănăstirea așa cum au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
grădini, și case și cu tot venitul lor,... sfintei mănăstiri numită Sfîntul Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului... să mă pomenească”. Pentru ai lui, monahul ridică pretențiile: “Acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie... seara parastas cu colivă și la trapeză mîncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mîncare și băutură”. Așa “guleai” mai zic și eu, vere. Să tot fii călugăr și să ai pe cine pomeni! Asta am zis-o pentru că m-ai provocat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului... să mă pomenească”. Pentru ai lui, monahul ridică pretențiile: “Acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie... seara parastas cu colivă și la trapeză mîncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mîncare și băutură”. Așa “guleai” mai zic și eu, vere. Să tot fii călugăr și să ai pe cine pomeni! Asta am zis-o pentru că m-ai provocat să fac păcate... Dar mai bine să asistăm la o cumpărare de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în bună pace toate cele patru anotimpuri. Ce ziceți de asta? Ce să vă mai povestesc? Am văzut călugări în biserică și în sălile în care mănâncă... Au o denumire anume, dar... în clipa asta nu-mi amintesc. Cred că trapeză. Nu mă credeți, dar vă spun, pe cuvântul meu, că nu se aude o vorbă. Ei nici cu pelerinii nu vorbesc. Fiecare pleacă apoi la treaba lui după ce se termină slujba ori după ce mănâncă. În tăcere. Unii îngrijesc grădinile. Nu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]