414 matches
-
jucat de o bună actriță - Firuța Apetrei. Și mi-am amintit de Scrisoarea lui Scarlat (din 1975) și de cea a lui Purcărete (1988), În care alesul centrului era Întruchipat tot de femei - Livia Doljan și Leopoldina Bălănuță. Era un travesti ascuns. Adică, publicului nu i se propunea o femeie care să treacă drept femeie, ci una care să se dea...bărbat. Ce ne facem Însă cu regizorii care deturnează sexul eroilor, inversîndu-l: știm că lui Zoe i se cere să
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu Olga Tudorache și Tatiana Iekel, În bătrîni), de Hoții lui Schiller de la Timișoara (care deveniseră, din lipsă de actori-bărbați, Hoțoaicele!), nu uit Learul lui Șerban, de la Bulandra, jucat cu femei și un Cum vă place englezesc, minunat, axat pe travesti. Și Cameristele lui Genet au fost interpretate, nu o dată, de către bărbați. Dar, repet, la Caragiale situația nu e atît de simplă. Nu sunt tradiționalist, dar nici nu sunt ilogic. Una-i travestiul declarat (Chirița e Miluță!), și alta schimbarea sexului
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
un Cum vă place englezesc, minunat, axat pe travesti. Și Cameristele lui Genet au fost interpretate, nu o dată, de către bărbați. Dar, repet, la Caragiale situația nu e atît de simplă. Nu sunt tradiționalist, dar nici nu sunt ilogic. Una-i travestiul declarat (Chirița e Miluță!), și alta schimbarea sexului personajului - Cațavencu e femeie, fiindcă și femeile fac, azi, politică. Nu zic că ar fi imposibil - ce mai e azi, imposibil, În teatru? Ci am un pic de reținere În privința motivării opțiunii
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În sală, nu mi se par gesturi care te pot ajuta să cunoști mai bine lumea marelui Will. Dimpotrivă... Într-un ziar central suntem invitați să vedem Hangița lui Goldoni, cu Constantin Cotimanis „În rolul principal”. Pesemne interpretul face vreun travesti... O anchetă dintr-o revistă serioasă se ocupă, iar, de M. Sebastian. Acest Sebastian a trebuit să publice, postum, jurnalul, ca să devină o adevărată fixație a presei culturale din România! Opera nu ajungea : jurnalul, ar fi fost suficient (fără romane
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
grinzilor moarte ale edificiilor golite de suflu, dai peste autentice nuclee de sinceritate omenească. Și astfel întîlnești autori care, aruncînd deoparte masca gîndirii abstracte, pun pe pagină omenescul din ei. Un astfel de autor viu nutrind o repulsie spontană față de travestiurile teoretice este britanicul T. E. Hulme. Numele lui nu spune nimic publicului român. Explicația e simplă: a scris puțin fiindcă a trăit puțin, iar de tradus nu a fost tradus la noi decît în 2006, cînd Mircea Platon a publicat
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
mamă-copil. Cea mai memorabilă figură pe care am întâlnit-o vreodată Era atât de adânc încrustată în conștiința mea, încât, pesemne, în ultimul an de grădiniță trebuie să fi crezut că fiecare dintre educatoarele mele era, de fapt, mama în travesti. Cum se suna de ieșire, o zbugheam spre casă, întrebându-mă, în timp ce alergam, dacă o să izbutesc cumva să ajung înainte să apuce ea să-și schimbe înfățișarea. De fiecare dată o găseam deja în bucătărie, pregătindu-mi cana cu lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fie nici măcar sănătos, ci să fie civilizat - iată visul vieții lui. Era atât de adânc încrustată în conștiința mea încât, pesemne, în primul an de grădinița trebuie să fi crezut că fiecare dintre educatoarele mele era, de fapt, mama în travesti. Domnule, doresc să vă felicit pentru că, pe 3 aprilie, v-ați pronunțat pentru caracterul sacru al vieții umane, inclusiv al vieții încă nenăscute. A început în chip bizar. Spuneți-mi Smitty. Departe de a fi clasica perioadă a exploziei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
televizate și la toate televiziunile, indiferent de culoarea lor politică, deh, ca tot românul imparțial!... Își lăsase barbișon ca noul locatar de la Cotroceni și își acoperise chelia frontală cu o perucă arămie, care-i dădea un aer de homo în travesti, în combinație cu ochelarii cu ramă aurită care nu se știe la ce-i serveau, fiindcă nu privea niciodată prin ei, ci pe deasupra lor, cu un calm provocator, care-i scotea întotdeauna din fire pe toți preopinenții mai slabi de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de reacții de-a dreptul hilare: Dragă, zise mama Cameliei, după Anul nou mă urc în primul avion și drept la buticul lui madam Chanel aterizez! Tu te gândești la madam Chanel, eu vreau să mă întâlnesc fără pașaport și travesti cu oamenii mei de legătură din Paris, de pe timpul lui Corneliu Mănescu! declară rituos babacul, înfoindu-se mulțumit în pene. O să umblăm prin tot Occidentul, ca vodă prin lobodă! Ce tot spuneți voi acolo? îi contrazise Camelia, apucându-l în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
avea loc pe 20 mai. În urma voturilor publicului, Corina Caragea și Ștefan Gheorghiu au părăsit competiția visurilor. În ediția de a cincea a emisiunii "Dansez pentru tine", concurenții au încântat juriul și publicul cu musical, rock'n roll "travesti", Bollywood "travesti" și electric boogie "travesti", informează Pro TV. Pe primul loc în clasamentul ediției a cincea s-au clasat Corina Bud și Eduard Vasile, iar pe locul al doilea, Roxana Ionescu și Ștefan Rebeja. Echipa salvată de la duel este formată din
Dansez pentru tine: Lavinia Pârva şi Cove, condamnaţi la duel () [Corola-journal/Journalistic/70033_a_71358]
-
libertate nescutită de o, fie și secretă, notă a scepticismului. Șerban Foarță are aerul a se îndepărta de expresie aidoma unui artizan ce se desparte de obiectul iscat de mîinile sale spre a trece la făurirea altora. Mai curînd un travesti, un carnaval de măști manieriste decît o devoalare romantică a ființei afective, creația d-sale învederează o funcție autonomă față de actantul absorbit de sforțările elaborării, care substituie ipostazele lăuntrice ale acestuia. Mai departe nu se merge. Nu cumva se află
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
pocite care își distrează nobilii rostind blestemății și povestind anecdote scabroase - tot așa astăzi, în Bucureștiul secolului XXI, Dan Puric și-a asumat rolul delicat al aschimodiei imperiale. Atîta doar că nu are nevoie nici de cocoașă și nici de travestiuri deocheate pentru a spune adevărurile pe care alții le tem și le vînează cu încrîncenare. Nu are nevoie nici măcar de comicăria de altădată. Nu are nevoie decît de arta retorică de a-și propaga emoțiile în masa auditoriului pe care
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
nimicuri, promisiunile, / sau tot voinicește umplut, (...) aproape, aproape de plînset,/ cred că-mi cresc aripioare, / din gard ciocîrlanii/ se țin după mine / (În vise surpat). Regula nu e o autenticitate nudă, ci coeziunea fizionomiei literare: "A nu trișa, a nu forța travestiul". Pentru ca "să iasă totul cum o cunună / de iridiu sub lună, / strună din brici și brici din strună", într-o dublă accepție a disimulării actoricești: "domnule Talma, ești mască moartă, ești mască vie, / ești geniu și nebunie, geniu și nebunie
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
criptei, simbolic deschise și desfășurate înaintea noastră, pare să fie conflictul moral între un catolic și un francmason. Montresor, practicantul creștin, îl elimină pe Fortunato, un "ocultist", anterior Postului Paștelui, o perioadă de purgație și elevare spirituală. El acționează în travesti, folosind chiar armele Bufonului pe parcursul procesului revanșard, prin aceasta reușind nu doar anihilarea rivalului religios, dar, totodată, și satirizarea practicilor francmasonice și transformarea inițierii oculte într-o parodie. Mai mulți critici au admis această posibilitate interpretativă. Marvin Felheim vede ca
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
al editurile noastre îl manifestă și editurile străine. Și astfel, literatura română, ca parte a literaturii europene, beneficiază în mod firesc de acest program de traduceri. Așa, lui Mircea Cărtărescu i s-a tradus Nostalgia în Norvegia, Slovenia și Italia, Travesti în Ungaria și Orbitor (Aripa stângă) în Italia. Au mai beneficiat de traduceri prin Programul Cultura: Norman Manea (Grecia), Vasile Andru (Bulgaria), Ana Blandiana (Bulgaria), Horia Bădescu (Bulgaria), Gabriela Adameșteanu (Bulgaria), Alina Nelega (Ungaria), Nora Iuga (Slovenia), Filip Florian (Slovenia
Prețul culturii în Uniunea Europeană by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6817_a_8142]
-
care le publică. Acum intervine însă blocajul: așa, cu identitate străină, tânărul Rebreanu nu reușește să-și citească propriile bucăți. Cel care le-a scris nu e el, iar conținutul lor nu-l interesează câtuși de puțin. Alteritatea, chiar în travesti, îi apare detestabilă. Dumitru Chioaru trece, în acest punct, cu subtilitate la romanul lui Joseph Roth, Cripta Habsburgilor, o apocalipsă implozivă a Imperiului. Fragmentul reprezintă pentru drama lui Rebreanu o nemaipomenită cutie de rezonanță, care pregătește discuția, obiectivizată deja, despre
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
prin acest început și prin acest sfîrșit, va îngădui jocul cauzelor și efectelor. " (p. 59) Pentru Baudrillard, oamenii sunt prinși într-o cursă de maraton căreia nu-i mai pot întrezări linia de sosire. Aleargă alandala, înconjurați de simulacre, de travestiuri și de măști. În această alergare, spune Baudrillard, cîteva cuvinte ne pot ajuta să ieșim pe margine, sustrăgîndu-ne cursei și dîndu-ne posibilitatea să-i contemplăm acerba derulare în gol. Cuvintele acestea sunt numite "de acces", fiindcă ne înlesnesc accesul la
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
patul sau, ca un patriarh. Să-l ascultăm tot pe Nicolae Balotă: Deși suntem mereu ispitiți să nu luăm în serios nimic din existența, din măștile acestui mare saltimbanc, nu putem nega voința să de sinceritate. Numai cine trăiește în travesti, numai cel care s-a delectat purtînd măști, poate avea - ca și André Gîde - patimă autenticității. Două lucruri cred că au fost perfect autentice în viață acestui comediant: setea de autenticitate și pasiunea cuvîntului frumos." Comentariile șunt deseori mai pasionante
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
gîndirii lui Cioran. Autorul identifică la Pascal cinci teme pe care, ulterior, exegeții le-au găsit în opera cioraniană: 1) omul e incapabil de cunoaștere; 2) dominat de amor proriu, omul tinde să-și mascheze natura, înfățișîndu-se semenilor într-un travesti avantajos; 3) vanitatea îl îndeamnă la cele mai smintite gesturi pentru atingerea gloriei; 4) singura cale de progres spiritual este ura de sine; 5) omul e condamnat la nefericire, nefericire ilustrată prin trei stări fundamentale: inconstanța, plictiseala și neliniștea. "Omul
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
aici pe mai multe dimensiuni. Admite dezechilibre. Contradicții chiar. Are instinct democratic. Pulsează. E vie, cum ziceam, nu concepută în laborator. Că, de exemplu, Caragiale n-a fost, structural, un cinic și că, în consecință, personajele lui nu erau simple travestiuri ale contemporanilor lui, Ioana Pârvulescu o arată fără să facă risipă de cuvinte. Apelează, în schimb, la o poveste de familie. Un argument afectiv, dar numai pe jumătate. Bunicul matern al autoarei, Ioan Vintilă, student în medicină la Viena și
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
voinic și merele de aur (1987), după Petre Ispirescu. Parteneriatele literatură română- scenariu-desen continuă și după 1989, în forma unor co-auctoriate la fel de relevante sociologic și semnificative estetic: Viorel Pîrligras - Caragiale. Dl. Goe. Amici. Telegrame (2002), după I.L. Caragiale; Edmond Baudoin - Travesti (2007), după Mircea Cărtărescu, apariție în Franța, în traducere din limba română; Vali Ivan - Iancu Jianu (2011), după Bucura Dumbravă, Noapte de decemvrie (2011), după Al. Macedonski; Mihai Grăjdeanu - La țigănci (2011), după Mircea Eliade. De asemenea, în prezent, Șerban
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
armonioase sau aflate în contratimp sentimental, grupări rivale în dispută și două inserții dintr-o sala de balet - un duet clasic, în care era de reținut linia pură a balerinei Reina Yagura, dar și o parodie la Moartea lebedei, în travesti - au constituit succesiunea de imagini care compuneau viața orașului, diversele lui ritmuri, în cadrul cărora partituri ample de dans au fost încredințate prim soliștilor companiei, Adela Sterp-Crăciun și Bogdan Plopeanu. Deși, în mare, interpretările au corespuns cerințelor coregrafice, dansatorii companiei, mai
Deschiderea stagiunii în companiile de dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5154_a_6479]
-
unul din numerele trecute ale revistei noastre („România literară“, nr. 44/ 4 noiembrie), despre istoria benzii desenate în România, Ion Manolescu pomenea, printre exemplele de coauctoriat, un tandem surprinză tor. Edmond Baudoin și Mircea Cărtărescu. Era vorba despre volumul BD Travesti, tipărit în Franța în 2007, un obiect editorial de care, cu excepția câtorva cunoscători, publicul autohton n-avea știință. (Așa cum are, de pildă, atunci când contabilizează traducerile într-o limbă sau în alta.) Nu are rost să căutăm faptului explicații prea sofisticate
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
tot mai frecvent în joc, genul acesta nu e încă resimțit, la noi, ca unul literar. Sau măcar ca unul parțial literar. Între timp, cartea a apărut și în română, la Editura Humanitas, sub titlul, mai adecvat după părerea mea, Travesti de Mircea Cărtărescu. Spun asta fiindcă văd aici mai mult decât o transpunere în secvențe grafice a scenariului romanesc din Travesti. Baudoin nu ilustrează micul roman din 1994, ci, de fapt, îl interpretează. Ce face el este, într-un fel
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
literar. Între timp, cartea a apărut și în română, la Editura Humanitas, sub titlul, mai adecvat după părerea mea, Travesti de Mircea Cărtărescu. Spun asta fiindcă văd aici mai mult decât o transpunere în secvențe grafice a scenariului romanesc din Travesti. Baudoin nu ilustrează micul roman din 1994, ci, de fapt, îl interpretează. Ce face el este, într-un fel anume, un documentar critic. Numai instrumentele diferă. Sunt, din acest punct de vedere, câteva convenții ad hoc pe care Baudoin le
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]