1,268,996 matches
-
cititorului. Și atunci, cartea ajunge să fie privită ca ceva uzat moral, cînd de fapt sensibilitatea noastră este cea care s-a uzat ireparabil. Nici o punte de legătură nu mai poate sta între noi și carte. Și dacă istoria literaturii trebuie rescrisă periodic este pentru că numărul cărților supuse unei perpetue uzuri morale este tot mai mare. Iată de ce Paravanul venețian este o carte a cărei uzură morală vine dinspre noi.
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
absolut de acord cu afirmația lui Alex Leo Șerban cum că Marele Jaf Comunist este unul dintre cele mai inteligente filme românești. Trecând la "conținutul ideatic și informațional" al peliculei, din punct de vedere istoric ea spune răspicat lucruri care trebuiau spuse, "adevăruri de nișă" și care sunt mult mai percutante în context. Faptul că "destalinizarea" României impusă de Moscova a fost una falsă, concretizată în epurarea evreilor din partid. E un fapt, vorba unui critic francez, cu adevărat "suprarealist", pentru că
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
film), au putut să creadă ceva din ea. Faptul că unul dintre tâlhari ținea cranii în casă și că Igor Sevianu a mărturisit motivat doar de anchetatorul care i-a arătat armele sunt cel puțin nerealiste. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că, la vremea respectivă și după, se desfășurau și aveau să se mai desfășoare procese politice în mare secret. Făcându-l public pe acesta prin intermediul - trucat, firește - filmului, linișteai oarecum publicul, fixându-i în cap o paradigmă neabuzivă a
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
bine, vreau să zic - e datorată cameramanului, tempo-ul pe care îl impune el narațiunii e adecvat, plus că, existând des două planuri simultane ale acțiunii care se întrepătrund, el realizează un foarte reușit paralelism între cadre din "povești" diferite. Trebuie să vedeți ce au făcut criticii britanici de film cu această peliculă. Pe lângă nenumăratele similitudini cu The Quest for the Holy Grail a lui Monty Python pe care le-au subliniat conștiincios. Citez: "O distribuție britanică decentă se luptă cu
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
jocul personajelor - nu încearcă să dea impresia de realism. Dimpotrivă, regizorul îți clipește complice la fiecare pas amintindu-ți că nu vrea să recreeze o epocă. Mai degrabă, intenționează să dea un decor adecvat piesei. Acesta e momentul în care trebuie să atrag atenția asupra imaginii (deși nu cred că e necesar, vă va sări în ochi inevitabil) care e construită expert. Nu am mai văzut o asemenea cinematografie și mizanscenă de la " Fata cu cercel de perlă", pelicula dedicată lui Vermeer
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
Constantin Țoiu Cunoașteți jocul cu desenul complicat în care trebuie să ghicești un călăreț ascuns, bine mascat de detaliile-capcană, învăluitoare. Tot astfel și cu globalizarea. Mâine, probabil, când o să ne globalizăm de tot, harta Europei va deveni și ea un astfel de joc. O șaradă, în definitiv. Printre Luxemburg, Andora
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
nu va ști de noi lumea, cine suntem. Ori va ști; dar nu cu ce ne-ar onora... Problema noastră principală e cum vom face noi față cererilor unei societăți moderne, liberă și prosperă, ca și celorlalte forme în care trebuie să ne găsim și noi un rost. Că românul, obișnuit de secole să întindă mâna, să-i dai, - de astă dată va trebui să dea și el, ca toată lumea. Cu globalizarea, nu-i de glumit... Muncă și iar muncă. Cinste
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
vom face noi față cererilor unei societăți moderne, liberă și prosperă, ca și celorlalte forme în care trebuie să ne găsim și noi un rost. Că românul, obișnuit de secole să întindă mâna, să-i dai, - de astă dată va trebui să dea și el, ca toată lumea. Cu globalizarea, nu-i de glumit... Muncă și iar muncă. Cinste. Eficiență. Organizare. Corectitudine. Și câte și mai câte... Da de unde?... Și nu e ca globalizarea ailaltă - de care suntem fripți - cu proletari din
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
Și către voi cu lacrime strigă Aici nu vă este altă scăpare Fără de mălai sau mămăligă!... Căci gura pruncilor din tăciuni Nu se poate-astupa cu minciuni. Cui dară-i voia să mai trăiască După mine vie-ntr-un noroc, Numai trebuie să să păzească Cum l-a păzit mumă-sa dă foc Ca dând pă noi vreo străină gloată Să nu stee cu gura căscată ...Răcniți, chiuiți, strigați din gură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tandaler, fârșind învățătura Porunci să meargă după sine Toți armați, strigând
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
numele laureaților etc. Dar fără o echipă, propriu - vorbind. Cel dintîi lucru la care m-am gîndit în acele zile a fost ca, pentru ediția de anul viitor, dacă în Consiliul Uniunii va avea cîștig de cauză opinia că Festivalul trebuie continuat, să începem prin a alcătui un comitet de organizare. Anul acesta, toată treaba au făcut-o Irina Horea, chiar înainte de a fi numită secretar al U.S.R. și Gabriela Vișan, ambele cu solidă cunoaștere a felului cum se cade organizat
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
și de interes. O observație, din păcate, generală este aceea că scriitorii străini s-au dovedit mai conștiincioși (cum să zic altfel?) decît românii, fiind vorba de a-și face simțită prezența în sala de la Neptun. îmi pare rău că trebuie să le reproșez unora din colegii mei, membri ai U.S.R., majoritatea, felul oarecum neglijent de a trata o întîlnire la care, altminteri, au ținut cu tot dinadinsul să participe, intervenind cu tenacitate să fie incluși pe liste (limitate, fatal, din
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
măsură decît pînă acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura română, dar și scriitorilor români prilejul de a se face cunoscuți în alte țări. Festivalul nu trebuie considerat turism cultural. O notă mai pragmatică este de rigoare în conceperea și organizarea lui. Faptul că am asigurat traducere simultană pe toată durata Festivalului (cu o admirabilă echipă de la Irina Trad S.R.L.) n-ar fi trebuit să ne scutească
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
țări. Festivalul nu trebuie considerat turism cultural. O notă mai pragmatică este de rigoare în conceperea și organizarea lui. Faptul că am asigurat traducere simultană pe toată durata Festivalului (cu o admirabilă echipă de la Irina Trad S.R.L.) n-ar fi trebuit să ne scutească să prelungim întîlnirile din sala de conferințe în afara ei, în toate împrejurările în care scriitori din mai multe țări ar fi putut profita spre a comunica între ei. Nu sînt cel mai indicat să judece ediția a
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
I-am acreditat pe toți ziariștii doritori să participe. Chiar le-am mărturisit unora că mi se pare normal să fie cel puțin tot atîția ,martori" din partea presei cîți scriitori. Nu pur și simplu de dragul imaginii, dar și pentru că Festivalul trebuie să fie o manifestare publică în sensul cel mai larg. între criticile ce ni s-au adus, a fost și aceea că, au participat exclusiv scriitori. Festivalul a fost conceput să se adreseze publicului larg prin mijlocirea presei, nu direct
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai amintește de Dostoievski, Camus, Kafka, Strindberg, Nietzsche, la care ar trebui adăugat, obligatoriu, Ignatiu de Loyola. Monologul gardianului este o nesfîrșită confesiune despre frustrare (în fond ce este gardianul dacă nu un alt fel de deținut?), resentiment, raportul cu divinitatea, cinism, tehnici ale torturii. Gardianul își dezvăluie cu seninătate propria patologie
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
care o reprezentăm și centrul pe care nu-l vom întruchipa niciodată. Și cum unul din simptomele de decădere culturală a unui popor stă în înclinația de autoflagelare prin minimalizarea continuă a climatului său cultural, sentimentul paraguayan al ființei ar trebui să rămînă o simplă întorsătură stilistică. Există un sentiment românesc, dar nu unul al ființei, ci unul al climatului cultural. Și cum climatul acesta este cel care ne dă, în modul cel mai propriu cu putință, substanța sufletească a existenței
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
Vor să muncească și n-au unde dacă vor carte de angajat. Unii și-au încercat norocul în cîte-o afacere și au dat faliment. Cei care au reușit și-au luat zborul din categoria asta. Dar într-un oraș care trebuia să fie modelul industrializării și în care s-au pompat oameni decenii la rînd, mulți aduși de la țară și calificați " la locul de muncă", nu le poți cere tuturor să aibă geniul afacerilor. Iar dacă pentru acești oameni nu există
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
ciudat - de nu l-am ști, bunăoară, din Limitele lui Dan Botta - de patos și de cumpănire, alta cu priză la actualitatea diversă, fie ea legată de urbanistică, ori de politică, ori de morala vreunei istorii ce se repetă. Lectura trebuie, zic, începută dinspre ,varietăți", ca să-ți dai seama, chiar dacă nu de tot, ce fel de ,cetățean" e scriitorul a cărui carte o deschizi. Așa făcînd, risc un portret din cîteva trăsături de condei. E, de bună seamă, un om al
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
să le atragă atenția însăși doamna prefect Mantale să nu mai facă pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când vrea, fără să țină seama de buletinul meteorologic; bine că nu a văzut ministrul Vlădescu reportajul, că le băga concitadinilor-bucureșteni niște accize de își udau pantalonii în fund... Fila
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
comandat nici de la Palatul Victoria, nici de la Cotroceni, nici de la..." Ei, dacă și în PNL-eeeeee! Dar bine măcar că Alianța e de nezdruncinat... ZICERI - La Prima Tv, o fătucă, Iasmina, zice: ,Mie îmi plac băieții cu blugii tăiați pe unde nu trebuie..." - Noa! Noa!, vorba prietenului Haralampy. - Ionuț Popa, antrenor la Poli Iași: , Eu când joc cu Steaua sau Dinamo, joc cu piciorul pe gât, cu carnea lor în dinți... Așteptăm UEFA cu sancțiunile... Haralampy: - Eu, dacă aș fi CNA sau măcar
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
și situații concrete, întîmplări, vorbe, gesturi; nu se pronunță public de la amvon, mai și monologhează; nu are mereu răspunsuri și soluții, se și lamentează. Scrie, de cele mai multe ori despre chestiuni grave, e cel mai adesea încrîncenat, dar asta pentru că ,ziaristul trebuie să descopere erorile, răul din viața unei comunități". Dar ziaristul Cărtărescu e credibil pentru că e foarte uman. Și abia acum am ajuns la ce mi se pare cu adevărat important de spus - pornind de la acest volum - despre Mircea Cărtărescu. În
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
minții" VS. ,oierii minții", dar dezamăgit, scîrbit chiar, de falsa miză, de sterilitatea și de arsenalul cu care se poartă ,cearta intelectualilor". Adevăratul adversar - spune amar Cărtărescu într-un articol de o directețe și o sinceritate dezarmante pe care ar trebui să-l recitim cu toții din cînd în cînd - e însăși mediocritatea noastră: , Dihotomia Ťideologicăť dintre păltinișeni și postmoderni e cu atît mai tristă cu cît, de fapt, miza ei e destul de mediocră. Nu sîntem o cultură mare, care să aibă
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
ci în mod fundamental, în funcție de apartenența sa la o colectivitate. Ca și cum, faptul de a se fi născut într-o anumită colectivitate ar putea fi un privilegiu sau un merit și nu un simplu accident în destinul indivizilor. Cred că naționalismul trebuie să fie combătut pentru că a fost sursa celor mai mari catastrofe din istoria omenirii: cele două războaie mondiale care au devastat Europa și-au avut originea în ideologia naționalistă. O bună parte a tragediilor din lumea a treia au, de
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
lume numai cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi și totuși nu sunt cunoscuți peste hotare, chiar dacă, să zicem, reușesc să publice o carte la Paris sau în America. Ce ar trebui să facem? MVL: Să ieșiți din ghetto. MS: Cum? MVL: Ghetto-ul a fost una din trăsăturile caracteristice ale stalinismului în anii Războiului Rece care închidea țările în interiorul unor granițe foarte stricte și împiedica schimbul de idei și comunicarea. Din fericire
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
avea mai multe oportunități de a conviețui în plan cultural, artistic, într-un spațiu mult mai amplu, mult mai puțin limitat decît atunci cînd era o societate închisă. Cred că toți cei care suntem preocupați de problemele intelectuale de azi trebuie să luam în calcul această posibilitate care ni se oferă de a șterge barierele, de a stimula schimburile culturale reale și prin intermediul unei politici inteligente în privința traducerilor și contactelor, să contribuim la cunoașterea operelor valoroase și a ideilor importante, chiar dacă
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]