177 matches
-
e de-a dreptul regizat În sensul subversiunii retoricii sentimentelor, ca În această strofă din Invitație la bal, ce poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă-mă, Deschide-mi supapă de siguranță aorta, Iată: noaptea intră În odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere În cod modernist: Drum dinam bandajat excepțional Casele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
afla mai degrabă la nivelul stării de spirit: frenezie a sentimentului erotic, amintind În parte de, bunăoară, Psalmul de taină arghezian („Femeie răspîndită-n mine / ca o mireazmă-ntr-o pădure”...): mă răscolești ca-n arie treci degetul prin creștet mă-mprejmuiești mă treieri mă-nchizi ca un hectar te-nalți precum o stivă În aerul prea veșted pe marginea făpturii mele ca un pescar, — sau: mă vînturi precum spicul și-mparți cu dumicatul cu zările-n fîntînă ochiul deschide-un șanț te știu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
afective, cu peisajul exterior. Erosul transfigurează deopotrivă cuplul și lumea, prezența femeii iubite generează acea stare de liberă comuniune și euforie specifică sărbătorii: „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vînturi precum spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sîngele-n desfaceri se leagănă de cer” - sînt doar cîteva ilustrări ale acestei reciproce Împărtășiri a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
maistrul I.Vengle 3. Acesta recomanda mașinile de treier construite la Hudești ca fiind mult mai bune decât cele aduse de la Maximova care erau scumpe și necesitau specialiști pentru buna lor funcționare. Tipurile de mașini existente în perioada respectivă puteau treiera până la 30 merțe de grâu pe zi(aproximativ 15.500 kg.). Ulterior atelierul a fost desființat din motive necunoscute(probabil și datorită morții hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu). De asemenea, în vederea modernizării muncilor agricole pe moșia HudeștiiMari, în anul 1857, proprietarul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
trăit și am făcut practică agricolă În cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna În 1915/16 nu era absolut nici o mașină. Se semăna cu mâna, se prășea cu sapa, se transporta și se treiera cu vitele. Primarul comunei Ion Gh. Motoc, primul țăran socialist pe care l-am cunoscut, bun prieten cu Dr. Racovski, care avea moșie În acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva cu familia. Mulți țărani aveau 50-60 ha
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
n-am dus mașina la garaj decât de 2-3 ori, În orașele prea aglomerate. Dimineața vizitez o cooperativă agricolă. Alături de ea un siloz de cereale. Aceste silozuri sunt de o deosebită importanță in SUA, unde cerealele sunt duse imediat după treierat de pe terenurile din apropiere. În acel timp la noi erau doar Într-o palidă discuție. Aici nu e vorba de silozurile uriașe din porturile de expediție, ci de acelea din apropierea terenului de cultură. Odată depuse la siloz, fermierul Își capătă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de prin corobenele sălciilor, și la cadril sau oină, cu minge din cârpă, păr de bou sau crep (gumă), în alte jocuri și cântece, dar și când încingeau câte o bătălie ă! Învățați gospodari de mici, toți copiii secerau, coseau, treierau, cărau fânul sau executau lucrări agricole grele ori păzeau vitele prin păduri (unde mai existau lupi), alergau desculți, dezbrăcați, flămânzi (laptele cu mămăligă era hrana de bază) aproape neexistând cetățean fără vite și oi. Cotele de lapte erau colectate în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
sînt mai curînd educte decît producte." Problema este tocmai: ce sînt produsele? După inzi, efectul este deja în cauză. De exemplu, "uleiul există deja în sămînța de susan înainte de a fi stors din ea, orezul în spic, înainte de a fi treierat, laptele în ugerul vacii înainte de a fi muls". În ceea ce privește conținutul: "esența cauzei și esența efectului este aceeași"; "o haină nu se deosebește în esența ei de firul din care este țesută". În felul acesta concep inzii acest raport. Cînd spunem
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
disponibilitate scăzută a substanțelor nutritive. Totuși ovăzul după ovăz nu este o combinație productivă din cauza riscurilor cauzate de boli si dăunători. Ovăzul atrage interesul crescând al cercetătorilor, accentul căzând pe dezvoltarea soiurilor cu fructul (cariopsa) golaș, în care bobul este treierat fără plevi, având o calitate mai ridicată, deși producțiile au avut tendința de a varia. 2.2.4. Secara Deși secara nu este cultivată intens, există cereri considerabile pentru secară produsă organic mai ales în unele țări din Europa. Secara
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Ciurușniuc l-a numit pe „...tov. Fenciuc Neculai ca responsabil de arie pe timpul treierișului ce va răspunde de pichetele de incendiu, trasul paielor conform instrucțiunilor și celelalte obligații ce îi revin. Plata se va face în natură de către cetățenii care treieră”. Tot cu ocazia campaniei agricole de vară, președintele mai emite o decizie prin care îi numește pe „...tov. Surleac Gh. Petru și tov. Cernușcă Iftemie ca delegați de convoi pe toată durata treierișului”. Cred că cei doi oameni fuseseră angajați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de tunete și fulgere, iar pe cer apare curcubeul, dimineața se formează roua. Plantele cresc repede datorită condițiilor favorabile de dezvoltare. Câmpul, pădurea, grădina, livada sunt pline de verdeață și de flori. Se coc fructele, legumele, grânele, pe ogoare se treieră și se adună paiele. Pe șesuri și pe dealuri se cosește fânul, se culeg plante medicinale. Copiii ajută părinții la munca în grădină, în livadă, pe câmp, se joacă, merg la munte sau la mare. BUN VENIT, VARĂ! A venit
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
incipient, la Fărăoani, simultan cu altele, multe, în comunele bucovinene Roma, Calafindești, Frătăuții de Jos sau în numeroase sate din județele Bihor și Arad), tocmai când partidul anunța colectivizarea totală și, inițiatic, îi obliga pe țărani, în premieră, să-și treiere recolta pe aria oficială, în vederea rechiziționării automate a „cotelor”. Al treilea val de arestări (1960-1961) urma decretului 411/1959, de desființare a mănăstirilor ortodoxe, acuzate de Securitate că ascund partizani și că le dau asistență spirituală și medicală (2/3
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
s-a stins din viață înainte de vreme, spre tristețea familiei și a celor apropiați. Verona lui Tărâță aveau casa la capătul livezii noastre, lângă biserică. Soțul Ion (poreclit Tărâță) era schiop de piciorul drept. L-a pierdut în batoză, când treiera grâul. A avut o singură fată, Doca, care era foarte isteață. Într-o duminică, pe când mama era la biserică, tata la primărie, eu cu Oltea jucam volei în curte, dânsa a pătruns pe furiș în livada de pomi. De acolo
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la Șvarac, pe Țahanău și la Pârâul Rusului. Cum mama era văduvă din '53, numai cu mine la toate problemele gospodăriei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în acest sens Gheorghe Banciu din Noul Român, Societatea Sașilor din Cârța, Kerekeș, Eugen Suma din Colun și alții. Abia în anul 1944 - 1945 își procură o batoză modernă Nicolae Strejuț, din Streza, care acționată cu un tractor «Fordsan», a treierat aproape toată producția de cereale păioase a satului, până în anul 1960 când a fost obligat s-o ofere «cu multă plăcere», drept cadou statului care la vremea aceea nu putea suporta proprietatea particulară. Tot cam în aceeași perioadă în Oprea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Matei Folea, care au cumpărat și ei o batoză pe care au folosit în acelaș timp cu cea a lui Strejuț. În anii 1930 - 1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la arie. Asta pentru a evita «pericolul» sustragerii a vreunui bob de la raportarea efectivă a producției, ca să nu se diminueze în felul acesta cuantumul cotei obligatorii care reprezenta una din sursele principale ale țării, de plată a tributului față de aceiași
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor de mers. Dar așa s-a întâmplat. Pe trotuare, scoica și săgeata mă îndrumă spre ieșirea din frumosul oraș pe care îl părăsesc în grabă, ieșind pe un drum pietruit și apoi printre câmpuri de pe care grâul fusese deja treierat, prin miriști. Ajung în satul Cizur Menor, unde mă impresionează o clădire impunătoare, veche pe care flutură steagul Ordinului Cavalerilor de Malta. Este aici un albergue de peregrinos (han al pelerinilorî, dar mi-am continuat drumul cu elan spre următorul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
gălăgioși și veseli ca oriunde în lume; sunt inconfundabili. îmi continui drumul mulțumit de confortul dat de noile sandale cu o talpă suficient de groasă încât să nu mai simt pietrele sau denivelările. Traversând câmpurile de pe care grâul a fost treierat, alternate cu altele, cultivate mai ales cu viță de vie ajung la amiază la Los Arcos, un sat cu multe case vechi, din piatră dar destul de îngrijite. în piața principală, pe o bancă, servesc prânzul frugal dar atât de gustos
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cultura de grâu, de unele lanuri mai mici de floarea soarelui, nu văd nici o altă cultură agricolă și nici urmă de industrie, sau alte activități ce ar aduce un venit. Nu văd pe nimeni să muncească altceva în afară de mașinăriile care treieră grâul și cele care adună paiele în baloți. După vreo 5 km, la un bar din San Nicolás del Real Camino îl întâlnesc pe Fabio din Vicența. L-am întâlnit acum câteva zile. Este un tânăr frumos, simpatic, volubil, are
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
terminologia agricolă este mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind obiectele și practicile respective. Numai colaborarea și comunicarea au putut face ca lat. granum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din casă horșăi(a) a freca hotar moșie, proprietate, dar și linie despărțitoare între două proprietăți hulă drum, cale în pantă hurduzău frânghie de cânepă cu care se leagă fânul în car I bai bucluc ia da îmblăti (a) a treiera încârligat îndoit, complicat înăcrit nervos, arțăgos înciocăla( a) a cupla, a monta, a îmbina înzdrobat răcit J jăgneață jarul strâns grămadă sub oala cu verze pentru fierbere jărui(a) a târâi jigărit slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aproape de zilele noastre avea acolo o moară mecanică. Se continua spre răsărit pe un șes cu izvoare, urcând « coasta » lui Tabacaru până pe platou unde era gospodăria preotului, cu « salonul », unde Ștefan și soția Eufrosina, organizau baluri. Avea și batoză pentru treierat cereale, purtată de o locomobilă, apoi de un tractor ce funcționa și-n zilele copilăriei noastre. Aveau și cazan de făcut țuică. Moșia urca spre zare, apoi cobora până în apa pârâului Boca și iar urca spre est până în zarea dinspre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]