294 matches
-
niște mărgele.... III. CÂNTEC, de Vasile Dumitru, publicat în Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014. Bărăgan, vara, miriște. Un fel de Sahara, fără dune, o întindere plata, o tipsie galbenă, culoare dată de cotoarele paielor de grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupola, si de jur-împrejurul meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
franjurii tremurători, de un verde-albăstrui, ca un fermoar care țese tipsia de marginea ... Citește mai mult Bărăgan, vara, miriște. Un fel de Sahara, fără dune, o întindere plata, o tipsie galbenă, culoare dată de cotoarele paielor de grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupola, si de jur-împrejurul meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
CÂNTEC Autor: Vasile Dumitru Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Bărăgan, vară, miriște. Un fel de Sahara, fără dune, o întindere plată, o tipsie galbenă, culoare dată de cotoarele paielor de grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupolă, și de jur-împrejurul meu ca o cortină, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
scurt timp, pentru a putea să ne bucurăm câteva zile de o libertate deplină. Acasă nu am găsit nici ceea ce mă așteptam, adică odihnă de care aveam nevoie. Tata a vrut să mă bage într-o echipă a colectivei la treieratul grâului. Mama vitregă voia să tencuiesc o cameră cu pământ. Când am văzut care este situația nu am așteptat prea mult și am plecat retur spre Zlatna. Norocul meu că nu-mi luasem cu mine bagaj prea mare și am
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
-i montez pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat, când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
pelerinaj la proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar, pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
aș putea deveni pescar și s-a născut în mine dorința de a merge și eu la pescuit. In imaginația mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
brațele, cât am fi noi de vânjoși... Iar tataie..., tataie nu mai e bun de muncă. Are o vârstă... - Lasă, că vezi tu! Luăm pământu’ înapoi și toate cele pe care ni le-a luat colectivu’. Luăm și mașina de treierat... - Mașinile de treierat nu mai există de mult timp... Au fost duse la fier vechi! Sunt combine acum și deja o parte nu mai există, tată... Le-au luat pe degeaba unii, le-au furat alții... Mai sunt câteva, sigilate
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
fi noi de vânjoși... Iar tataie..., tataie nu mai e bun de muncă. Are o vârstă... - Lasă, că vezi tu! Luăm pământu’ înapoi și toate cele pe care ni le-a luat colectivu’. Luăm și mașina de treierat... - Mașinile de treierat nu mai există de mult timp... Au fost duse la fier vechi! Sunt combine acum și deja o parte nu mai există, tată... Le-au luat pe degeaba unii, le-au furat alții... Mai sunt câteva, sigilate... - Ce-ai zis
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
oameni bravi, trăind în mare armonie cu locurile și cu învățătura credinței. Curând se vor petrece evenimente care vor tulbura mult această fericită localitate. Într-o zi de toamnă, pe când cei din familia Vlahovic tocmai terminaseră de secerat și de treierat grâul, și pe când mai aveau de strâns și pus în stoguri ultimele brazde de otavă, o mare neliniște se răspândi pe la casele satului. Pe drumul care intra în sat, dinspre Miazăzi, apăru o ceată de călăreți care goneau furtunos prin
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
aș putea deveni pescar și s-a născut în mine dorința de a merge și eu la pescuit. In imaginația mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să plămădesc pâinea, să aprind focul, să iubesc. Bat-o vina de mână stîngă. Mi-a retezat-o batoza! Eram în vacanță și ajutam părinții la treierat Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și eu ca toți oamenii două mâini. Dar e bine și așa. Pot muncii. Îmi mângâi pruncii și femeia. Pot aprinde focul ținând cutia de chibrituri în gură și bățul îl
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
secerea și-l făcea poloage, pe care eu le adunam pe o legătoare și le făceam snopi de grâu. Tatăl meu lega snopii și-i așeza în stive, cruciș, apoi îi încărca în căruță și-i căra la combina de treierat. Banda combinei îi transporta într-un mecanism de treierat, adică de separare a bobului grăului de paie și pleavă. Interesant și frumos, așa mi se pare astăzi... Am participat, copil fiind la toate muncile câmpului, dar și cele gospodărești ale
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
adunam pe o legătoare și le făceam snopi de grâu. Tatăl meu lega snopii și-i așeza în stive, cruciș, apoi îi încărca în căruță și-i căra la combina de treierat. Banda combinei îi transporta într-un mecanism de treierat, adică de separare a bobului grăului de paie și pleavă. Interesant și frumos, așa mi se pare astăzi... Am participat, copil fiind la toate muncile câmpului, dar și cele gospodărești ale casei, la păscutul vitelor, la tot ce trebăluia o
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
până la crimă. „Avea mama un fecior și de tânăr l-a însurat,/ Iar pe tânăra noră de la început n-a iubit-o./ Îl petrece mama pe băiat în armată,/Iar pe noră la muncă la câmp./„ Du-te, noro, la treierat la câmp,/ Iar când se înserează să nu vii acasă.”/ Și-a treierat cât a treierat până s-a lăsat seara,/Apoi s-a transformat în arbust./ Vine feciorul din armată/Și întreabă pe mamă:/„ Unde mi-e nevasta de
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
-i montez pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
pelerinaj la proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
plecând cu tata de mână la cosit, cu mama după lemne în pădure, sau cu Joiana la păscut, fugind pe ascuns la gârlă unde era să mă înec de câteva ori sau dând o mână de ajutor pe arie la treierat sau la cazan când se făcea țuica. Câteodată prindeam frânturi din dialogurile lor și chiar îmi făceam de lucru pe la tarabele vecine trăgând cu urechea și așteptînd să-și termine istorisirea, fără să-i întrerup. Așa de pildă într-o
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială în acele inspecții ale stăpânului. În sezonul când, lucrările pe ogoarele ostrovului erau în toi, începând cu inundațiile Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe câmpurile egipteanului sute de lucrători cu ziua, bieți oameni săraci, egipteni sau evrei, veniți să câștige câțiva arginți, cu care cumpărau grâu, tot de la acest stăpân. Egipteanul era lacom, sporea prețul cerealelor an de an, ceea ce neliniștea
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
duce recolta acasă pentru a se sustrage colectivizării. Forma de sabotaj cea mai des folosită și care a adus cele mai mari prejudicii a fost - și poate fi întâlnită și în anul acesta - incendierea cerealelor și batozelor din ariile de treierat. În incendierea ariilor - care constituie un punct deosebit de vulnerabil - dușmanul a fost ajutat de lipsa de vigilență a organelor administrative locale care nu au asigurat în bune condițiuni paza și securitatea acestora, cât și din lipsa organelor noastre de securitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]