112 matches
-
și-n licori de curara și curka...rămâne curka. STRUȚUL DIN PONTUS cu creionul acesta bont voi urni din loc planeta eu sunt poetul din Pont un pirat cu trotineta Domniță de nu-mi dai pace Într-o clipă mai tremolo o să-ți intru-n carapace și-mi depun lapți vii acolo toți delfinii plange-m-ar chiar bunica și pisica eu voi scrie prin coșmar sunt poet nu știu ce-i frica m-a-nfiat o cetacee la un bar când sorbeam drog eu
Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
36). Antonini evocă începuturile din '85, cu greutăți și prietenie, cu șansă care i-a surîs acestei formații de nișă. Nu spectaculosul a fost miza lor, deși barocul, poate, într-acolo duce. Reprezentația de la București a stat pe teme de tremolo al omenescului, în plînsul Mariei, deopotrivă la Monteverdi și Ferrandini (ale cărui compoziții, spune Antonini, i-au fost mult timp atribuite lui Händel). Patimile filtrate prin suferința ei de femeie și mamă i-au adus în același concert pe Vivaldi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
și alumni!) decît pentru degustătorii competenți de ceremonialuri artistice și de reverii subtile. Aici, în zona erosului deposedat de povara cărnii, a libidoului mistic în care bărbatul și femeia, omul și fiara, linia statică și cea dinamică se armonizează în tremoloul unei muzici care transportă țipătul acut al orgasmului occidental în melosul gregorian al liturghiei răsăritene, este de consultat exclusiv hieraticul Sorin Ilfoveanu. Dar cum despre fantasmele translucide și despre senzualitatea sa isihastă poate vorbi calificat doar un singur om, adică
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
a trăirilor cu atît mai relevantă cu cît tot ce se petrece este absurd pînă la spectral. Personajele arată ca niște radiografii scoase pe folii de celofan, pelicula apare impresionată parcă de razele X, ticurile nervoase ale jucătorilor, ca și tremoloul care scutură piciorul maestrului de ceremonii desenează spectrograma întregului tablou. Încordarea generală este punctată de comenzile țipate isteric de magister ludi, fața sa se descompune prismatic într-un rictus la fiecare anunț, mîna dreaptă a morții, el are autoritatea maximă
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
scenă. Atunci, credeam că mă aflu în fața unei cariere fără precedent! Mai cred și acum, deși, în spectacolul din 13 aprilie, mai ales în prima parte, când nu era suficient de încălzit, „tatonările” vocale au permis să apară un ușor tremolo și unele detimbrări la trecerea de la un registru la altul. Ștefan Pop mai are însă culoare frumoasă, fluiditate a cântului, boltire generoasă și trăirea plină de impact cu spectatorul. În pofida unor kilograme în plus, este firesc și amuzant, chiar
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
scorțoșenie) nu rezistă ispitei de a-și urmări eroii aventurii sui generis pe care o presupune istoria în cauză, așa cum apar în marginea textelor ori chiar prin intermediul acestora. Romancierul aplică definiții ultraconcentrate, aidoma unor mărci, sub numele lor, cu un tremolo savuros: Nicolae Filimon, „Un Balzac rătăcit în București”; Constantin Dobrogeanu- Gherea, „Marxistul domesticit”; Ioan Slavici, „Prozatorul Biedermeier”; Delavrancea, „Complexatul avocat de succes”; Dimitrie Anghel, „«În căutarea timpului pierdut» - avant la lettre”. Urmează numeroase enclave moraliste, nelipsite de elogii și probozeli
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
de cuvinte magice). Enunțurile devin gîfîitoare, textul e sincopat de preaplinul său, dar rezultanta moral-reflexivă e neîmplinirea. În consecință, Angela Furtună consemnează o puzderie de imagini, precepte, constatări, surprize, consilii "pe trupul ca un text fluid", "contratimpi sinapse voci în tremolo", pasager și "înghițituri mici de beatitudine": "Ťcerneala verde intră sub piele în desenul proaspăt tatuatť Ťharta se întinde către relieful accidentŤ ťmușchii intersectați de gîndaci care străbat filigranul vieții cu pasaje de angoasăť Ťceea ce aruncă viața ta în aer
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
cu trecutul. Îmi imaginez că atacul furibund împotriva ministrului Andrei Marga era modul obișnuit de desfășurare a ședințelor cu Ceaușescu. Numai că, de data aceasta, rolul toa'sului era interpretat (la perfecție!) de unul din foștii săi lachei! Evident că tremolourile isteroide ale d-lui Nicolaescu nu mai impresionează astăzi pe nimeni - poate doar vreo obscură comisie parlamentară care, trezita din atipelul dogmatic, pretinde retragerea vizei ministeriale pentru manualul de-a XII-a de la editură Sigma. Cufundați în anonimatul propriei imposturi
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
efecte mizează Frank Bedrossian în Transmission, pentru fagot și mediu electronic. Distorsiuni și filtraje (ce fac din fagot un instrument hibrid, în care și-au pus sămânța saxofonul, chitara electrică ori vocea umană), baleaje și brisbiliando-uri (ce imită pedalele wah-wah), tremolo-uri și multifonice (în stare să re-personalizeze o atitudine, până mai ieri, exclusiv monodică, liniară). Un nou tip de virtuozitate la fagot! - proclamă compozitorul. Nervozitate, iritare, agresivitate! - adăugăm noi. O scriitură saturată la nivelul tuturor parametrilor spațio-temporali! - afirmă, nu fără
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
palpabilul ca să fie preluat de vis, într-o notă romantică și inițiatică. Ideile iradiază toate din condiția exilului. Năvălirile, invaziile, cotropirea distrug civilizațiile. Valorile etice sunt deasupra valorilor estetice și cele religioase deasupra celor etice. Totuși, pietatea este lucidă. Fără tremolo sentimental, Vintilă Horia preface o zbatere interioară în larg spațiu de gîndire. Marea, cerul, feeria solară a toamnei, pădurea, sînt tot atîtea elemente care permit fuziunea dintre vizual, auditiv, muzical, tactil, texte sprijinite pe simboluri, metafore, parabole, evenimentele purtînd aură
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Cu leziuni de unghii și picături de sânge?/ și-n mine bate-o frunză, ciudată și firavă,/ Ce sub capriciul vremei, se leagănă și plânge..." (Toamnă). Abătute, palide corespondențe, într-o poezie care, neavînd multe de spus, își ascute, în tremolo-uri, cele cîteva note. Cântări pentru sufletul vegetal, ultimă parte, distinctă, a acestor închinări indecise, descîntă "moartea furișată în petale", o tristețe cu atît mai acută cu cît e mai discretă, mai învelită, neputincios-complice, de viu: "Mă poartă'n ploaia
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
la câțiva pași de el. Sunt bașii care vestesc începerea distracției. Trupa e completă la apel și nebunia poate începe. După câteva secunde de vibrații care îți zbârlesc părul de pe brațe, cineva, un bărbat cu un glas străbătut de un tremolo venit din fundul gâtlejului, își plânge deziluzia. Ai crede că puseul melancolic se consumă în tăcere, departe de lume. Ei bine, nu. Fiindcă decepționatul nu e fitecine, ci Florin Pește. Cât despre vorbele lui, acestea se revarsă prin pereți, te
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
episod vechi de când lumea și devenit comun prin ocurență (trădarea dragostei dintâi, prima și cea mai dureroasă decepție amoroasă) e superb interpretat de trubadurul nostru postmodern: "în zadar îl mai ascult pe hendrix/ nici măcar chitara lui n-ar putea dezgropa/ tremoloul acelor zile ceața purpurie/ prin care-mi târșâiam bocancii cu ținte/ gustul de rodie al primei înfrângeri/ (și în ochii ei scria/ ieși afară dumneata)/ năucit m-am lăsat pe vine în mijlocul foișorului/ o clipă oasele subțiri mi-au trosnit
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
și alumni!) decît pentru degustătorii competenți de ceremonialuri artistice și de reverii subtile. Aici, în zona erosului deposedat de povara cărnii, a libidoului mistic în care bărbatul și femeia, omul și fiara, linia statică și cea dinamică se armonizează în tremoloul unei muzici care transportă țipătul acut al orgasmului occidental în melosul gregorian al liturghiei răsăritene, este de consultat exclusiv hieraticul Sorin Ilfoveanu. Dar cum despre fantasmele translucide și despre senzualitatea sa isihastă poate vorbi calificat doar un singur om, adică
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
toate sunt insolite, venite parcă din altă lume. Este aceasta lumea lui DISSCO? DISSCO este bazat pe un algoritm care apreciază ce operații similare se pot aplica diferitelor nivele temporale, de la vibrațiile generatoare de înălțimi și a modificărilor acestora (vibrato, tremolo etc.), la nivelul motivelor sau al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite să unesc compoziția piesei cu sinteza sunetelor într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
vrea să meargă înainte. Lanrak se încruntă furios, dar zgomotul îi bloca gîndurile. Avea ceva animal și chiar uman în el, dar numai o mașinărie ar fi putut susține imensul țipăt strident, țiuitul, urletul animalic, bubuitul, scrîșnetul, vaietul, scîncetul, gîngăvitul, tremoloul, ciripitul și scheunatul. Se scurgea în pămînt și te izbea prin tălpi. Cu mîinile la urechi, Rima se întoarse și o luă repede înapoi, iar Lanark, după o clipă de ezitare, o urmă bucuros. La coadă staționau mai multe mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Apăruse de undeva un taraf de lăutari țigani ce se plimbau printre mese cu viori de scândură ordinară, afumate și sunând uleios de parc-ar fi avut înăuntru cîte-un gramofon minuscul și complicat. Scufundătorul părea să se bucure nespus de tremolo-urile și pizzicato-urile strunelor din mațe de oaie, căci sosi la măsuța celor trei dirijând și înălțînd din sprâncene ca să arate cât de bine o aduceau țiganii. Frosica se ridică și-ntinse mânuța cu cel mai fermecător zâmbet al
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
MIRA (vine lunatecă și se pune-n scaun dormind) 2. MIRA, MAIO (îi dă scrisoarea către Arbore) 3. MIRA, ARBORE 4. PRECEDINȚII EPISCOPII 5. ARBORE (singur) 6. ARBORE, MIRA 7. Zgomot. Intră oștire cu Ștefan, răpesc pe Arbore și Mira - tremolo - vine Maio rănit, cu pachetul hârtiilor Direptății {EminescuOpVIII 190} TABLOU MAIO, PETRU ACT. IV 1. ARBORE (singur) 2. ARBORE, MAIO 3. ARBORE, MIRA 4. PRECEDINȚII, ȘTEFAN, LUME (supliciul) 5. ȘTEFAN, MIRA ACT. V 1. MAIO, PETRU (se ascunde în tron
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
meu desculț și se ducea în treaba ei. Cosașii și greieri își făceau de cap în ierburile, de multe ori necosite. Ici, colo, pe pantă, pășteau caii de la droagă, pe când în sinagogă, rabinii îngânau incantații cu gâlgâituri din gât și tremolouri, cu glasuri plângărețe, invocând divinitatea să primească sufletul celui dus în altă lume. Totul era calm, frumos, liniștit, cu aerul acela îmbălsămat. Aici era raiul nostru, aici ne jucam de-a ascunselea sau de-a hoții și vardiștii; uitam că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mereu, găsește, dar de fiecare dată găsește tot mai rău, tot mai puțin din idealul său. Așa e omul. Oricum, când îi vedeam pe cei doi cântând melodia aceea, ea cu vocea aceea cafenie de alto și când auzeam acel tremolo scos de instrument, spuneam: "E frumoasă, dom-le!" Și spuneam așa negândindu-mă la femeia lui Sandu nici la "Mătrăgună prin livezi"! Ați auzit-o și voi, desigur, e o melodie șăgalnică, duioasă și tristă, care sună a blestem. Sandu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
început atât de stângace și împleticite, deveniseră agile și suple, tari ca fildeșul la vârfuri. Totuși melodiile păreau cam fără ritm, curgând, doar note întregi sau chiar note duble, în litanii tărăgănate. Lăutarul, adept al pieselor îndrăcite, al glissandourilor și tremolo-urilor țigănești de cabaret, nu prea putea înghiți ceea ce producea Emil Popescu. Reținu însă un fragment care părea mai închegat și mai melodios și i-l cântă, ca o curiozitate, Profesorului, după închiderea localului. De data asta saxofonistul ciuli urechile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fie schimbat. Periculosul cuvânt ,,libertate” a fost înlocuit în textul poetului, datorită constrângerilor cenzurii, cu ,,bucurire”. Nu se poate ca Beethoven să nu fi știut de această schimbare. Partea I a Simfoniei IX-a se deschide cu un freamăt, un tremolo al viorilor secunde și violoncelelor, întărit de corni și apoi de ceilalți suflători. Pe acest freamăt se suprapun, din când în când, sunetele viorilor prime, violelor și contrabașilor. Sclipind câte o clipă asemeni unor raze de lumină, ele se afundă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și acum idei clare, dar mai târziu, după ce va fi cutreierat toate cafenelele ca să-și istorisească povestea, și să fie cinstit de toți patronii, va scorni un întreg roman. Către miezul nopții, va ajunge beat criță, zbierând numele fetiței, scoțând tremolouri înfrigurate, și scăpându-se în pantaloni, ușurându-se de toate paharele băute în dreapta și-n stânga. Târziu, la sfârșitul serii, umflat și vânăt ca un porc, nu mai schița decât niște gesturi, în fața unui public numeros. Gesturi frumoase, serioase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
aceeași stare în care era el. Până la ora trei dimineața, bistroul răsună de cântece de acum clasice: Plecăm fericiți, Madelon, Tinerii recruți, Soldat, frate al meu!, intonate și reluate într-o manieră vibrantă, cu vigoare, lacrimi de abia reținute și tremolouri exagerate. Câteodată, cântecul se auzea mai tare, când ușa se deschidea și câte un combatant ieșea să se ușureze sub cerul liber, înainte de a intra înapoi în gura monstrului avid de poșircă. Dimineața, încă se mai auzea un horcăit venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
siropul turnat peste un sos dulce, mult prea dulce. Îl făcea să se gândească la Oklahoma, la oamenii locului și la ce-ar fi fost dacă ar fi rămas acolo. Apoi Spade merse un pic prea departe - un cântec în tremolo despre un tip dus la ocnă pentru o crimă pe care n-o comisese. Îl făcu să se gândească la prețul pe care fusese nevoit să-l plătească pentru a ieși basma curată. În 1931 Lizard Ridge din Oklahoma era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]