616 matches
-
zvelt încoace și-ncolo... Un bărbat și o femeie Pe neașteptate, soneria de la intrare se porni să zbârnâie cu glas ascuțit. Luat prin surprindere Bart, care încă se mai uita în jos, spre agitația pietonală din stradă, își simți inima tresăltându-i cu putere în piept, ca pe vremea sesiunilor de examene semestriale de la universitate. Cu toate că își dăduse silința să monitorizeze cu atenție tot ce mișca în perimetrul locuinței sale, cât stătuse în balcon, nu reușise să observe nimic deosebit. Nici una
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
gentleman cu o adevărată doamnă... De afară se auzeau niște glasuri de copii și, apucându-și cu un gest hotărât cârja sprijinită de pat, se grăbi să ajungă la ușă, străfulgerat de o idee care îi făcu inima să-i tresalte de mai multe ori și îl scoase din starea aceea de amorțeală care nu-i făcea deloc bine. * Arm era, într-adevăr, nemulțumită de purtarea lui Bart. Altceva spera ea, măcar înțelegere. Că era chiar supărat, nu realizase chiar din
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o poezie la rece urmărind sensul propriu, nemetaforic al cuvintelor, fără să te lași invadat de muzica ei. Astfel de oameni pot citi tomuri din scoarță în scoarță, de la note de subsol pînă la ultimul rînd de bibliografie fără să tresalte la frumusețea nici unei propoziții și fără să intuiască că, dincolo de informația livrescă, mai există și altceva într-o carte. Referindu-se la această specie de intelectuali handicapați, Călinescu folosește termenul de "împiegați specializați". Pe scurt, cei care nu simt melodia
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
de mii de morți la New York? Această violență este fiica legitimă a culturii foamei și a exploatării inumane." Susan Sontag, mereu pregătită să perceapă latura bolnăvicios-perversă a lucrurilor, găsea timp pentru întrebări care l-au făcut, desigur, pe Śiűek să tresalte de bucurie: " Unde este recunoașterea faptului că nu este vorba de un atentat "laș" la adresa "civilizației", a "libertății" sau a "lumii libere", ci un atentat la adresa statului care s-a autoproclamat drept unica superputere mondială, un atentat comis ca ripostă
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
să aflăm cine e America!) este "America mea, dorința fierbinte de a avea o femeie,/ acolo pe o saltea, / sub un deal tot timpul verde și plin de păpădii!" America are "acel miros amestecat de țigări și de vin" și "tresaltă ușor / sub apăsarea mea nepricepută, spunându-mi: Iubitule, mă dor sânii." America pare a fi, de fapt, marca erotismului bine reprezentat pe parcursul întregului volum. Poezia lui Marius Oprea este delicată, misterioasă, când suavă și feminină, când puternică și masculină. Partea
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
cu mine și chiar / să-și desfacă la piept cămașa, stăteam / pe capacul unui closet / și o țineam în brațe, parcă totul / se petrecea undeva la un capăt, totul, mâinile, muzica, / arheologia, clavicula încă subțire / se îndepărtase. Doar sfârcurile mici tresăltau...// ... și simt degetele / că adună încetișor între vârfuri fața de masă: / nici măcar nu mă înfurii, e doar liniște amară, / Doamne / Dumnezeule, și usturime - poemul ăsta e o căpușă / mizerabilă. // Acum / au răsărit pe pulpe și piept și brațe fire negricioase
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
are toane febrile, șuguie spumos, tremură de mândrie, se mortifică fastuos, își pune odăjdii cu răsunet, se scobește în dinții fanteziei. În timp ce stă răbunit în poziția voinicului, binecunoscuta rână națională, precum și cu nelipsitul fir de iarbă în colțul gurii, el tresaltă și alină numaidecât toate suferințele mapamondului. După care, dacă mai e timp, efectuează un prunc florar, apoi ridică, semeț, o mânăstire. Urmând a se avânta iarăși, firește, cu aceeași nesmintită osârdie, spre o nouă încleștare. Întotdeauna cea mare. Suprema. Des
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
noaptea și nopțile următoare, ca o santinelă sau, mai curând, ca un înger păzitor care să vegheze asupră-mi. Dar, în alte seri, neliniștea dispărea și așteptam nerăbdătoare plecarea mamei ca s-o șterg de acasă. Coboram scara, cu inima tresăltându-mi în piept, de parcă m-aș fi dus la o întâlnire. Nu mai era nevoie să-i spun vreo minciună portăresei, să găsesc scuze sau să cer voie. Cui? Și pentru ce? Cunoscusem o fată puțin mai mare decât mine
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
trecut, nu-i așa? Mutsuko a continuat apoi cu o voce care trăda încordarea pe care încerca să și-o stăpânească: - Acum suntem în mai. Oare ce urmează să mi se mai întâmple? Vocea ei era joasă, dar pieptul îi tresălta de parcă abia respira. * Mutsuko ieși din baie înfășurată într-un prosop. Un fior mi-a străpuns inima la vederea profilului ei în timp ce închidea ușa de la baie. Își ținea spatele drept. Părea că în ea se dădea o luptă care o
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
fiul Mariei saluta lumea în jur și-și avea mintea ațintită la Dumnezeu, un miros dulce de pâine scoasă de curând din cuptor îi lovi nările; și deodată simți că-i era foame; și cum o simți, întregul său trup tresăltă; de câți ani flămânzea și nu simțea sfânta dorință arzătoare de pâine! iar acum... Nările lui sorbiră cu lăcomie aerul, urmă mirosul, păși un șănțuleț, încălecă un gard, intră într-o vie, zări sub un măslin scobit o colibă scundă
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
simte cînd vine visul aidoma unui cîine și latră de bucurie și se zbenguie lîngă picioarele tale tot mai împietrite năuce picioare de statuie care încă nu e terminată cu sînge care nu s-a uscat cu mușchi ce mai tresaltă cu un rest de glas gata să cheme cîinele cu un rest de iubire pentru cîine. De parcă De parcă dantela zorilor ar însemna ceva putrede ape prin care vîslesc ferestrele viermele urcă pe-acoperiș măsoară luna descifrezi o scriere plină de
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
trebuie să i se dea pastila de spiritul Crăciunului: îl înveselim, îi arătăm Moșul prin ochi de copil - asta merge întotdeauna - și îi amintim valorile umane (generozitate, credință, din astea) aferente sărbătorilor de iarnă. Pe acest fond pesimist, mi-a tresăltat inima de bucurie auzind că se lansează filmul Crăciun fericit. Făcând abstracție de titlu, era "de război", o combinație bizară, care promitea să mă recompenseze pentru peliculele sărbătorești îndurate până acum. Subiectul acestei coproducții România-Germania-Marea Britanie-Belgia este o noapte de
Premiereînainte de Crăciun by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11011_a_12336]
-
s-au rătăcit bagajele, care mai ajung sau nu, după câteva zile, la adresa lăsata pe geamantan. Din Malaga, mai iei un auto buz sau taxi, dacă găsești, până la Nerja, unde începi să simți că altfel bate briza mediteraneană, iar inima tresaltă și ea mai veselă de ceea ce simte venind din eter. Paradisul din sudul Spaniei mai are ”egale” doar insulele grecești și Hawaii, după părerea mea. Cum ai călcat acel pământ parcă prinzi viață, ai vrea să cucerești lumea zburând peste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Strâng flori la piept și simt parfum de ape Și-atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi alunga, Ce știe a face zăpezile să plângă Și să tresalte în patru zări uimirea: Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte, Către un rug aprins din neuitate șoapte
POEZII TRILINGVE VOL 3 de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373720_a_375049]
-
Rămîneam însingurat Om al nimănui, de nimeni chemat PRIMA POEZIE Unoeri văd în albastru Alterori în galben sau în roz, Verdele știu că-mi vorbește, Pe cînd roșul aproape mă orbește Aerul vibrează în culori. Și de sunete cerești Inima tresaltă de fiori, Și iubirea îmi spune: să nu cerșești Un înger în cer visează Vise de un arămiu închis Calul de sub șeaua-mi nechează Și zboară direct spre paradis Veni-va ziua minunată Cu flutruri încrustați în culori Lumea va
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
când mă sună, fără somn, nepoata Și cu glasul dulce... mă întreabă încet: Spune-mi, ce înseamnă ca să fii poet? Pe copii în viață nu ai cum să-i minți, Când mă uit cu grijă-n ochii ei cuminți Îmi tresaltă-n versuri, ca un călușar, Sufletul meu tânăr, fără de hotar... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Copilul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
COPILUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385307_a_386636]
-
Tău. Părinte, uimitoare așternere de viață surâde răsăritului, din palma fulgului obosit să mai zboare... așternut cu tâmpla pe inima unei frunze, celulele râd și îi cântă cu Glasul Tău, până când îl văd strălucind, până când firele de iubire din el, tresaltă a Dor... de Zbor... Copilă, Tac. las firul cuvintelor tale să curgă... pietrele râului de foc freamătă în sufletul tău... Lumină din Lumină cerne timpului tău, nisipul din care, perla bucuriei de a fi Om se va naște, va străluci
PĂRINTE (***) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361260_a_362589]
-
cea ce o făcu să tresară de plăcere și să scape un țipăt scurt. Instinctiv îl strânse dornică în brațe, ceea ce-l incită și-și afundă fața între sânii senzuali. Atingerea pielii fragede și catifelate îl făcu din nou să tresalte de dorință și plăcere și-i prinse pe rând sfârculețele de la țâțișoare cu vârful buzelor, făcând-o din nou să scoată suspine de fericire și plăcere divină. Își lăsă capul pe spate și primi extaziată dezmierdările bărbatului. Fiorii dorinței și
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
apasă pe suflet și vers cade ploaie măruntă amestec de gheață ca durere scursă scadența contează cuvânt prețuit absurdă distanta întrebări inocente dor ars de nestins aruncat în văl aspru lovește sfârșitul de vis flacără ce plânge finalul depărtării crezul tresaltă se înnoadă se zbate speranța renaște tic tac și inimi sărutul iubirii jarul nestins. Referință Bibliografică: Pe suflet și vers / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe
PE SUFLET ŞI VERS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360275_a_361604]
-
felurile, grilaje și câte și mai câte. „Dacă m-aș mai naște odată, tot potcovar m-aș face”, zice tânărul meseriaș din satul de la o aruncătură de băț de Timișoara. Iar caii îi plac cum nu se poate mai mult. Tresaltă atunci când îi vin clienți nemți și italieni cu cai de echitație, ca bunăoară Danilo Vettori cu cei mai frumoși cai din câți a văzut în ultimii ani. Îi și potcovește cum scrie la carte, așa cum o face și la herghelia
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
precedent pe care Profesorul a avut-o în fața unei întregi generații. Evident că întregul arsenal de calități îi explică succesul, dar toate acestea țin întrucâtva de formă, de ceea ce e exterior și de fapt, adevăratul ingredient care a făcut să tresalte inima ascultătorilor săi este tocmai această dorință nestăvilită de a impune un alt tip de respect pe care toți ar trebui să îl aibe pentru tradiția, credința, cultura, spiritualitatea românească sau sufletul românesc, un respect bazat nu pe formalism ci
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Când Primăvara vine Desculță, peste câmpuri, Râzând ca o copilă Cu pletele în vânt; Suavă, visătoare, Purtând în brațe, fire De galbene narcise Și palizi ghiocei. Tresaltă-ntreaga viață! Din lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și durere! Din pulbere și moarte Pornim biruitori, Spre zări memărginite Pictate cu albastru; Spre bobul de sămânță Bogat și roditor. Ne naștem bucurie
CÂND VINE PRIMĂVARA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385225_a_386554]
-
mai poartă acest nume, se miră ea. Înseamnă că-i un fel de Popescu sau Ionescu de pe la noi. Dădu dublu click pe o pagină la întâmplare și imediat spre surprinderea ei, apăru imaginea iubitului său italian făcând-o să-i tresalte inima și un text în italiană despre o expoziție organizată în Torino cu picturile sale, cu doi ani în urmă. Nu era ceva interesant așa că intră să caute în wikipedia despre Giacomo Rito, să vadă dacă sunt date și informații
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
Stancu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Revii și iarăși pleci Zadarnică-ncercare Sfioasă renunțare La clipe mult prea reci. Te zbați și iar te-nalți Avidă, în mișcare Pură destrăbălare În valuri tu tresalți Reverși, apoi te strângi Tot dorul se destramă Trăind aceeași dramă Tu râzi și iarăși plângi Suspini și iar zâmbești Nespusă alintare Lupte senzoriale Ademenire de povești Lovești, apoi regreți Sărată refulare Cumplită remușcare Visezi și -apoi te cerți Iubești
FREAMĂT DE MARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382337_a_383666]
-
Poezie > Cantec > CIREȘAR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 1 Iunie 2015 Azi e întâi de Cireșar, Versul meu nu e-n zadar, Sub lumina lui înaltă Sufletul de dor tresaltă... Nu-l auzi tiptil cum vine? Cade rouă pe coline, Hai să alergăm desculți Până-n vară, sus în Munți Și acolo-n iarba deasă, Mire-eu și tu-mireasă, Ca în vremea de atunci Să-ți recit poeme dulci. Parcă mă aud
CIREȘAR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382647_a_383976]