2,894 matches
-
TRESTIA CARE RÂDE Ești trestia care râde când pleoapa vântului îi rupe trupul. Lacul plânge ca un îndrăgostit, arborii se destramă în vreascuri, seara e o fereastră prin care trece luna terfelită, cu pardesiu mov și furou de paparudă. Ești trestia care râde când pantomima umbrei îi ciobește chipul. Toamna sătulă de iubit își aruncă inima în teascuri, noaptea e o fereastră prin care trece frunza ruginită și gândul ploii cu basca udă. Ești trestia care râde când dimineața îi descheie
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
mov și furou de paparudă. Ești trestia care râde când pantomima umbrei îi ciobește chipul. Toamna sătulă de iubit își aruncă inima în teascuri, noaptea e o fereastră prin care trece frunza ruginită și gândul ploii cu basca udă. Ești trestia care râde când dimineața îi descheie bluza, pivindu-i sânii în șoapta apei din pumnul lacului ce plânge ca un îndrăgostit. Ești trestia care râde pe genunchii obosiți ai emoției din sânul toamnei sătulă de iubit. SE URCĂ IARNA ÎN COPACI
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
în teascuri, noaptea e o fereastră prin care trece frunza ruginită și gândul ploii cu basca udă. Ești trestia care râde când dimineața îi descheie bluza, pivindu-i sânii în șoapta apei din pumnul lacului ce plânge ca un îndrăgostit. Ești trestia care râde pe genunchii obosiți ai emoției din sânul toamnei sătulă de iubit. SE URCĂ IARNA ÎN COPACI Se urcă iarna în copaci și ninge, îngheață timpul amețit pe-un vânt, sub muchia nopții luna își prelinge surâsul părului cărunt
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
partea de apus a șoselei care străbate satul perpendicular, în apropierea apei care se intersectează cu șoseaua, fiind înconjurată din două părți de văi în care elementul acvatic se împletește cu cel vegetal de câmpie și de baltă: ierburi, flori, trestie, papură, stânjenei, sălcii și plopi, oferind un spațiu plăcut și odihnitor pentru localnici, pentru pescari și pentru toți cei dornici să petreacă clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe un spațiu mai înalt, stă de
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
asta! Ha, ha, ha! - Să lăsăm glumele proaste și să revenim la treburile noastre! - îl înfruntă Conacu. - Treacă de la mine...! Ce-ați decis? - Mergem cu daruri la Înalta Poartă ca să-i cerem domnia lui Papură - Vodă! - E bun de ceva Trestie ăsta al vostru, mă rog, Stuf sau Papură, precum îi ziceți? - E buuun!... Exact ce ne trebuie! - Dar sultanul e arătos? Are sânge în el? - Are, că nu-i lipsește nimic! Mănâncă bucate alese și are în harem fetele cele
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419612542.html [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
artă literară erudită. Inferențele lecturii iscoditoare conduc, așadar, spre subtile surjectivități ale trecerii autoarei spre Sine ca simplă devenire și mai apoi spre identitate și diferențiere în chip cartesian, cu accente sau prelungiri în emoțional din perspectiva multor cauzări înalte; trestia cugetătoare a lui Blaise Pascal cu raționalismul său de mai apoi. Totul sub un firesc care nu trădează, dar care susține prin simțiri verosimile naturalul, contextualizările, receptarea, intuițiile. Într-un cuvânt, autoarea nu fragmentează lumea prin experiențialul ei, ci o
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
lăuntrice, impermanenței, asimetriei, absurdului, violenței și intoleranței, în care încet dar sigur se alege grâul de neghină, iar oile se separă de capre. Sigur, asemenea cazne (lipsuri materiale, boli, ofense, ispite) sunt contraindicate pentru sănătatea și echilibrul celei mai fragile trestii din Univers, dar - generate de necumpătare și nechibzuință - ele întăresc moral-spiritual pe cel drept, așa cum focul întărește oțelul prin călire. Că starea asta îngrijorătoare pentru condiția umană nu este de-acuma, o știm prea bine cu toții, dar continuăm să ne
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1450238333.html [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
spre apus săgeți mișcătoare către ape și goluri de întuneric din stele îmi place cum cade argintul pe jos și luna cum mișună ca nebuna prin câmpuri de cer e parcă ființa ce privește la noi cu regret că suntem trestii de baltă trecătoare suflete așteptând la poarta Sfinxului intrarea-n abis câteodată mi-ar plăcea să mai am paisprezece ani să mă dau cu sania prin nămeții iernilor petrecute, să fiu cast ca un sfânt bizantin ca budda sakia muni
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imi_place_ion_ionescu_bucovu_1350885697.html [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
de autoarea eseului. În limbaj liric, omul poate deveni arbore, pasăre, stea și chiar soare. Natura dobândește trăsături, însușiri, simțuri antropomorfice, florile vorbesc, suspină, stelele râd, luna e supărată, soarele râde, copacii se vaietă ș.a. Panseul pascalian „Omul e o trestie. Dar e o trestie gânditoare” - este edificator pentru această osmoză. În sfârșit, autoarea subliniază noutatea liricii vierene care constă în simplitate, naturalețe. „Este vorba de o simplitate aparentă, o simplitate care are putința de a dărâma omul vechi de piatră
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
limbaj liric, omul poate deveni arbore, pasăre, stea și chiar soare. Natura dobândește trăsături, însușiri, simțuri antropomorfice, florile vorbesc, suspină, stelele râd, luna e supărată, soarele râde, copacii se vaietă ș.a. Panseul pascalian „Omul e o trestie. Dar e o trestie gânditoare” - este edificator pentru această osmoză. În sfârșit, autoarea subliniază noutatea liricii vierene care constă în simplitate, naturalețe. „Este vorba de o simplitate aparentă, o simplitate care are putința de a dărâma omul vechi de piatră, de a ridica vălul
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
untura de pește la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea că un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentație (că hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creștere pana la descoperirea zahărului din trestie și sfecla. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbește conversia zahărului în glucoză și fructoza. Mierea este un aliment cu gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat și culoare specifică, avand un conținut
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
Buică Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Am stat în cumpănă, să abordez sau nu acest subiect, fiindcă nu e ușor să găsești un algoritm inedit al înțelesului evoluției acestei lumi, dar ca orice "trestie gânditoare" (Pascal) ce mă aflu și eu pe acest pământ, nu pot pune stavilă gândurilor care își cer dreptul la întrupare prin cuvânt, după puterea mea de înțelegere. Ceea ce se petrece în lumea de azi, chiar daca este „cea mai buna
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1456198486.html [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă mereu la pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1450249967.html [Corola-blog/BlogPost/369897_a_371226]
-
Plăvaia, Creața dar și Crâmpoșia Și Rieslingul italian, adus-au Cupe-n România ! Strugurii fără semințe : apirenele gustoase Stafidele, Kiș-Miș, Corinthul și Sultanina-s delicioase ! Uleiu-l găsim în soia, în rapiță, cocotier, Măsline și arahide, cartof, porumb și palmier. Iar trestia cea de zahăr și sfecla, prin cultivare Dau zahărul care merge, în fabrici la rafinare. Toate aceste vegetale, cum am mai zis, DOMNUL le- le-a Să-i fie hrană omului, cu-alte bucate, cumpătat ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1463645203.html [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
care ducea la căminele studențești. Andrada care îl aștepta, auzind claxonul coborî imediat. La ieșirea din holul de acces în cămin, Cris, cu ușa din dreapta larg deschisă, întâmpină o brunetă cu ochii negri ca tăciunele, subțire și grațioasă ca o trestie tânără aflată în îmbrățișarea caldă a adierii molcome a vântului din diminețile de vară, cu umerii firavi, înaltă, trecută de un metru șaptezeci. Fata avea sprâncenele și genele negre ca și părul, nasul mic și un pic cârn, o gură
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405520483.html [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
universale”. Dar noi, poporul român, nu vom pieri. Pentru că, de-a lungul istoriei noastre, după cum bine spune Alexandru Vlahuță, „vijelii cumplite au trecut peste noi, la toate am ținut piept, și nu ne-am dat, ș-aici am stat. Ca trestia ne-am îndoit sub vânt - dar nu ne-am rupt”. Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: A FI PATRIOT... / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
creației sale. În poeziile cu o largă diversitate tematică și impresionante prin profunzimea abordării, excelează acele poezii în care Absolutul este căutat cu înfrigurare. Spiritul său complex și dinamic, însoțit de o minte de cugetător, autodefinit ca un “Fir de trestie firavă, gânditoare-n ochi de apă,/ Mai visez un cer albastru și o lume să mă-ncapă...”( Trestie gânditoare), simte mai acut această chemare căreia încearcă să-i răspundă. Natură poetică prin excelență, receptivă la romantismul care i se potrivește
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464508179.html [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
care Absolutul este căutat cu înfrigurare. Spiritul său complex și dinamic, însoțit de o minte de cugetător, autodefinit ca un “Fir de trestie firavă, gânditoare-n ochi de apă,/ Mai visez un cer albastru și o lume să mă-ncapă...”( Trestie gânditoare), simte mai acut această chemare căreia încearcă să-i răspundă. Natură poetică prin excelență, receptivă la romantismul care i se potrivește universului său interior, poeta se simte bine și sub influențele expresionismului, prin teme și motive predilecte precum: tristețea
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464508179.html [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
deseori am rupt-o, Din pulberi, vise-amare, s-o înviez am vrut... Dar ploaia, vântul, bruma pe loc au țintuit-o... Precum un fir de pir într-un cartof crescut. Iubirea e magie terestră și stelară, Liană dulce, blândă, o trestie de zahăr. Nu-ncremenesc minunea, ci vreau să o răscumpăr... Aduce-va speranța-mi o nouă primăvară? Iubirea-i arzătoare, e-o cruce de blestem... Un înger ori un demon ermetic în poem! (sursa foto: www.cunoastelumea.ro) Referință Bibliografică
IUBIREA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479261103.html [Corola-blog/BlogPost/365516_a_366845]
-
Pisa Și-abia de se mai ține pe picioare. Gata pentru partida următoare, În care să dorim măcar remiza, Acum, când este-atât de mare miza Și-avem deasupra semnul de-ntrebare: E strâmbă lumea ca un turn din Pisa ? TRESTIA Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. O bate vântul, care vrea să-i sece Puterea toată. Și ce mult o doare, Că este viața ei, această floare Ce spre abis începe să se-aplece, Sărmană trestie
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427453854.html [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
abia de se mai ține pe picioare. Gata pentru partida următoare, În care să dorim măcar remiza, Acum, când este-atât de mare miza Și-avem deasupra semnul de-ntrebare: E strâmbă lumea ca un turn din Pisa ? TRESTIA Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. O bate vântul, care vrea să-i sece Puterea toată. Și ce mult o doare, Că este viața ei, această floare Ce spre abis începe să se-aplece, Sărmană trestie cugetătoare, Crescută
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427453854.html [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
TRESTIA Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. O bate vântul, care vrea să-i sece Puterea toată. Și ce mult o doare, Că este viața ei, această floare Ce spre abis începe să se-aplece, Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. A înțeles acum ce se petrece Pe lumea asta fără de culoare, Știe că pân’ la urmă totul moare, De-aceea-și cată drumul. Va să plece ? Sărmană trestie cugetătoare ! PETALE DE TRANDAFIR Petalele de
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427453854.html [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
abis începe să se-aplece, Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. A înțeles acum ce se petrece Pe lumea asta fără de culoare, Știe că pân’ la urmă totul moare, De-aceea-și cată drumul. Va să plece ? Sărmană trestie cugetătoare ! PETALE DE TRANDAFIR Petalele de trandafiri Sunt cele mai curate foi Din cartea ce-am deschis-o noi La pagina primei iubiri. Nu ai de ce să te mai miri Când vezi lumina pe altoi: Petalele de trandafiri Sunt cele
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427453854.html [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > O ZI DE VIS Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Trecuse noaptea, umbră peste ape, Și trestii lungi ar fi ținut în mână, Un timp egal cât irișii sub pleoape Au adormit cu capul în fântâna. Dar nu se știe timpul câtă dezlegare În ierburi dus să se îmbrace mire, A risipit prin spațiu-n alergare Să
O ZI DE VIS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_zi_de_vis.html [Corola-blog/BlogPost/357361_a_358690]
-
referiri la acest fenomen(260 de versuri). Reunind cele 260 de versuri, o simfonie a vântului ne cântă povestea unui Făt-frumos bătut de vântul unei soarte lumești crude. Vântul a făcut să apară primul cântec de pe pământ, a suflat prin trestii, l-a înfiorat pe primitiv și l-a inspirat, a fost muzica lui inițială.Vântul e demiurgul ancestral al muzicii pământești: ”Și trestia cea naltă vuind de vânt mai tare...” (”Codru și salon”) Pentru EMINESCU vântul vine de departe din
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]