307 matches
-
lui Nichita Danilov: "Să ne jucăm acum de-a Noimann și Mathilda", spune un personaj numit, semnificativ, Satanovski. Ca în toate cărțile de proză și publicistică ale lui Nichita Danilov, în Locomotiva Noimann cordonul ombilical care unește realul cu irealitatea, trezia și subconștientul rămîne Iașul însuși, cu traseele reale/ imaginate de personajele romanului: străzi, piețe, case (Karl Marx, Piața Sf. Spiridon, Independenței, Lăpușneanu, Corso, Piața Unirii, Casa Pogor, Rosetti, Casa Topîrceanu), oameni (magistrul Ursachi care, deși plecase demult dintre cei vii
Un roman al dedublării by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7135_a_8460]
-
Să nu mă păcălești./ Cine asculta, vede, de-nceată, albă ești?/ Călătorește beznă. E strigat noaptea grea./ Se ia la trânta. Lanțul e rupt, s-o liberă./ Patru pumnale lungi o stea din urmă-mbie./ Se-nvolbură-nainte. Norii vuiesc trezie./ Cum crește. Așchiază lumină casei, cănd / Cu-n cântec sufletelor noastre face vânt." (Paul Antschel/ Celan, Die Geisterstunde/ Ceasul duhurilor) Sau, vom recunoaște tonalitatea eminesciana: "Vrej verde infinit de iederi crește/ Pe a tăcerii despletite față./ Vrea albă-arípă de columbă
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
întindea din nou până la următoarea alarmă. Copacul este un simbol al vieții iar lemnele sunt fragmentele sale care, stivuite după un anume ritual, dau imaginea unui destin - explică autoarea. Iar patul? Patul sugerează noțiunea de timp, viața între somn și trezie, între 12 ore diurne și 12 nocturne etc. Pierde-Țară este, desigur, prea bătrân ca să mai înțeleagă sensul și frumusețea acestor „performances”. Într-o biserică! I se par nu doar bizare, ci infantile. Dar, n-a spus Mântuitorul: „Lăsați copiii...”? Chiar
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
33) Torentul ironiilor din partea celor doi autori e savuros: "Mulțumim pentru încurajare, doamnă Townsend. Ați deschis astfel poarta către o lume întreagă de situații riscante. De pildă ŤNu sunt beat, domnule polițist. Ceea ce vedeți dumneavoastră acum este o stare de trezie la care n-am revenit încă.ť Sau: ŤNu conduc mașina fără permis! Dacă vreți să știți, o conduc cu un permis pe care încă nu-l am.ť Ori: ŤNu, dragă, nu am fost concediat. Prefer să văd situația
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
al lui Milorad Pavic are o arhitectură onirică, în măsura în care personajele, autorii, tălmăcitorii, cititorii ajung în contact constant, cel puțin de la jumătatea cărții, cu secta vânătorilor de vise și cu morfologia viselor. Teoria lui Pavic este aceea că între vis și trezie există o „crăpătură", o zonă intermediară din care se poate înfrupta atât visătorul, cât și visatul, ba chiar și receptorul dinafară al visului (cititorul). Prin intermediul acestei breșe se poate circula într-o parte sau alta a visului, ca și cum acesta ar
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
înfrupta atât visătorul, cât și visatul, ba chiar și receptorul dinafară al visului (cititorul). Prin intermediul acestei breșe se poate circula într-o parte sau alta a visului, ca și cum acesta ar fi un organism de sine stătător și o zonă independentă. Trezia nu este altceva decât o etapă de reintrare în vis. Secta vânătorilor de vise este cea mai implicată în acest proces, vânații putând fi nu doar oameni (visători), ci și animale, obiecte sau demoni! Vocația khazarilor vânători de vise și
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
se cuveneau a fi tălmăcite și înșirate în dicționar. Punctul maxim este acela în care cei trei autori ai versiunilor Dicționarului khazar se inter-visează, interferând atât în realitate, cât și în pararealitate; scotocindu-se oniric, cei trei mărturisesc atât despre treziile lor, cât și despre intrările în vis ori chiar despre morțile lor, de aceea inter-visul este o materie care dospește și în care drojdia stimulatoare este chiar trezia. După cum cititorul bănuiește, vânătorii de vise nu sunt doar războinici, ci și
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
cât și în pararealitate; scotocindu-se oniric, cei trei mărturisesc atât despre treziile lor, cât și despre intrările în vis ori chiar despre morțile lor, de aceea inter-visul este o materie care dospește și în care drojdia stimulatoare este chiar trezia. După cum cititorul bănuiește, vânătorii de vise nu sunt doar războinici, ci și dezlegători de tâlcuri și descifratori. Iată aici un întreg ezoterism oniric care i-ar face invidioși, măcar parțial, pe suprarealiști și pe urmașii lor, la nivel tehnic și
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
că fără ea cine știe cât mai trăgeam la aghioase, de seara nici diazepamul nu m-ar mai fi ajutat! N-a fost așa. Rotindu-mi ochii ca un ienicer care învârte iataganul, am zis: nu! fără drog! Rezultatul: o noapte între trezie și somn. N-aș mai încerca. Daniel Cristea-Enache: „Cred și azi că nu merită să joci nici un joc dacă nu ai voința de a câștiga.” Este atitudinea normală a unui om aflat în relație bună cu natura și bine înzestrat
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
se pună în cauză, să se lase tentați de experiențe adevărate, să practice o „metafizică experimentală” mai întîi (pe) ei înșiși. Și, mai ales, ar trebui să dovedească forța de a comunica cu o mai mare intensitate acest „freamăt al treziei” prin verb - în sensul în care René Daumal vorbea despre „poezia albă” sau despre „poezia obiectivă”, cea care ne-ar putea schimba într-adevăr făptura interioară. Este freamătul ființei intensificate și purtate pînă dincolo de ea însăși, pe care îl așteptăm
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
filosof visător” (cum ar spune Gaston Bachelard), însă nu pronunță divorțul intelectului și al imaginației pentru „a visa la limba maternă în limba maternă”, ci le obligă pe amândouă să coopereze așa încât visul să nu renunțe la niciuna dintre „acuitățile” treziei, iar trezia să aibă acces nelimitat la farmec. Cele două capitole, Ipostaze ale echilibrului și Cercul problematic și dezintegrarea, refac fișa medicală și explică simptomele în contextul personalității unice eminesciene: labilitatea, cu reversul pozitiv al plasticității; originalitatea, ca ieșire din
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
cum ar spune Gaston Bachelard), însă nu pronunță divorțul intelectului și al imaginației pentru „a visa la limba maternă în limba maternă”, ci le obligă pe amândouă să coopereze așa încât visul să nu renunțe la niciuna dintre „acuitățile” treziei, iar trezia să aibă acces nelimitat la farmec. Cele două capitole, Ipostaze ale echilibrului și Cercul problematic și dezintegrarea, refac fișa medicală și explică simptomele în contextul personalității unice eminesciene: labilitatea, cu reversul pozitiv al plasticității; originalitatea, ca ieșire din comun, ca
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
în șoaptă: „Stai cuminte! VII. E jos mătușa, - ascultă-orice mișcare, Balaur numărând ce fac, în clipe, Ea își închipuie și ce nu pare, Nuiaua-i gata și s-o-nșel nici chip e. Dar ușa n-o-ncuia, stai în trezie, Și-n miez de noapte bine-o să ne fie”. Din brațe-mi scapă iute și dispare, Mai vine doar s-aducă de mâncare. VIII. Dar și privindu-mă cu tâlc! Acele Priviri ce raiul îl promit îndat’. Suspinul nu
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
deplină tăcere/ zeul cu trupul de fum/ în locul cel mai strâmt cu putință/ unde lucrurile potrivnice se netezesc/ cum ar fi cel dintre ființă și neființă/ dintre lumină și umbră, cuvânt și tăcere/ dintre zîmbet și melancolie/ dintre somn și trezie./ Tu abur și ceață și fum, tu iarbă a fiarelor/ prelinsă/ răcoare a lacrimii care sfîrîie pe obraz/ ca pe o plită încinsă/ apropiete cu talpa veșnic desculță și desperecheată/ a zeului-negură, a păsării zeu;/ o ceață subțire/ răspîndește lumea
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Mângâieri pe o străveche rană De prea mult noroc și nenoroc. Răstignit în lemn și plumb - Cuvântul E și lance, dar e și colind... Mă trezesc în noapte legănându-l Când iluzii iarăși se aprind... Zorii reci mă cheamă la trezie Și mă prind de umeri să le spun Ce mi-ai dat, Ardeal bătrân, și mie, Și din câte daruri să te-adun? Vinovat, dator pe-o viață-ntreagă, Tu mi-ai hărăzit cuvântul scris, Iar prin mine secolii dezleagă
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
televizorului câte un bilețel pe care scria: ,Doamnă, nu mai lăsați ușa descuiată când plecați de-acasă, că vin hoții!" Intrăm în luna decembrie. Într-un documentar, pe Animal Planet, se aud lupii... - Mă, zice prietenul într-un moment de trezie, parcă-s manele - de pe Etno Tv. Ay, mamăăăă-mamăăă!, îmi vine să plâng... Abia reușesc să-l calmez arătându-i că tocmai a început ,Piața Divertis" pe Antena 1. După câteva minute îl aud mormăind cu un oftat: - Eh, ,Divertis-Divertis" - unde
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
lui umbra lirismului pur, barbian. Vrea, în schimb, să scrie o poezie sprijinită pe gramaticile "chomskyene", cu structuri superficiale ce decurg, prin transformări, din altele, de adîncime, un jurnal vag, de stări și de gînduri la limita dintre vis și trezie. Urmează o (falsă) confesiune, "în numele" unui împătimit autor de literatură de consum, care scrie absurd de repede, absurd de mult, pîna cînd maculatura ajunge să-l sufoce, precum scenariile pe condeierul lui Llosa. Atunci visează că e femeie. Nu durează
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
iar el nu este Președintele României... Rezultatul fiind nul, reiau ideea de mai sus: jertfirea valutei pe altarul fotbalului fiind inutilă, telespectatorimea ar fi dat-o în suferință națională, în timp ce, conform altei ziceri a prietenului Haralampy, într-un moment de trezie, noi am fi vizionat doar un reportaj tevé, în care telespectatorii-orășeni tocmai plecau în bejenit spre sate, iar sătenii prin pustii, ca în vremea ciumei lui Caragea - fără să știe de ce i-a apucat dintr-odată dorul de ducă. Pe când
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
deplină tăcere/ zeul cu trupul de fum/ în locul cel mai strîmt cu putință/ unde lucrurile potrivnice se netezesc/ cum ar fi cel dintre ființă și neființă/ dintre lumină și umbră, cuvînt și tăcere/ dintre zîmbet și melancolie/ dintre somn și trezie./ Tu abur și ceață și fum, tu iarbă a fiarelor/ prelinsă/ răcoare a lacrimii care sfîrîie pe obraz/ ca pe o plită încinsă/ apropie-te cu talpa veșnic desculță și desperecheată/ a zeului-negură, a păsării zeu;/ o ceață subțire/ răspîndește
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
cine este și de unde vine - și că, astfel, își va petrece restul vieții cu ea. Jocul construit acuzat pe inocența Elsei, pe apariția ei candidă, într-o cămașă de noapte albă, imaculată, senzația de veghe, de instalare între somn și trezie, între realitate și fantasmă merge mult în spectacol pe ideea de puritate, de castitate, de alb. În contrast permanent cu negrul din fracul bărbaților de la curte, Corul, negrul din rochia lui Ortrud cea înveninată și manipulatoare. Aș zice că Evelyn
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
acestora sunt mană cerească pentru istoricii scrupuloși, „adunători ai tuturor nisipurilor”, cu memorabila formulă a lui Iorga. E cât se poate de evident că între „nu degeaba venim - ni s-a spus - nu degeaba cântăm/ în vântul nimicului învinețiți de trezie./ înghețul ne va izbăvi. vom putea lepăda/ morții pe care-i purtăm. până-n zori/ vom fi departe de țărmuri, pe mare./ (peste tot acest decor s-a prăbușit/ asfințitul / trandafir în destrămare)” de la p. 15 și (aproape) oricare din poemele
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
întindea din nou până la următoarea alarmă. Copacul este un simbol al vieții, iar lemnele sunt fragmentele sale care, stivuite după un anume ritual, dau imaginea unui destin - explică autoarea. Iar patul? Patul sugerează noțiunea de timp, viața între somn și trezie, între 12 ore diurne și 12 nocturne etc. Pierde-Țară este, desigur, prea bătrân ca să mai înțeleagă sensul și frumusețea acestor „performances”. Într-o biserică ! I se par nu doar bizare, ci infantile. Dar, n-a spus Mântuitorul: „Lăsați copiii să
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
mereu, s-o protejez, s-o bucur... și să râdă, căci râde așa frumos!! -Ei, nu mai spune?! Ce fulgurante spuse îmi-arunci?! -În miez de noapte aud vorbe-ghiulele vâjâind prin cameră și-n loc de somn mă faci să degust trezie...Nu e prea confortabil pentru mine... Prefiră-ți gândurile, iar de-ți aduci aminte ceva lămuritor, expune-le cumva mai deferent... -Cum?! Sunt chemat și mă prezint la ordin! Aflu ce nu credeam vreodată c-am să găsesc la el
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > ÎNTRE SOMN ȘI TREZIE - SUFLETUL - CĂUTĂRI CĂLĂTORII Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului între somn și trezie - sufletul cine aruncă vrăbiile deasupra orașului? unde cresc tălpile miriapozilor cu tălpi de înger și, mai ales
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > ÎNTRE SOMN ȘI TREZIE - SUFLETUL - CĂUTĂRI CĂLĂTORII Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului între somn și trezie - sufletul cine aruncă vrăbiile deasupra orașului? unde cresc tălpile miriapozilor cu tălpi de înger și, mai ales, unde cântecul mierlei aduce speranță când totul devine negura din care ieși pentru o clipă, pentru ca privirea să-ți fugă spre arcuirile ramurilor
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]