201 matches
-
Henry James, Prefața romanului Prințesa Casamassima) Este, cred, o frumoasă îndrăgostire acea intensitate a efortului creator de a intra în pielea făpturii create. (Henry James, Prefața romanului Americanul) Opoziția mod este unul dintre cei trei piloni de sprijin în sistemul triadic al situațiilor narative și, prin urmare, este strîns legată de celelalte două opoziții. Analiza opoziției persoană a arătat deja că semnificația semiotică a schimbării referinței de la persoana a treia la persoana întîi depinde de sfera în care se produce această
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la ea ca "graniță închisă"517. Ideea de granițe deschise și de zone de tranziție este centrală conceptului meu de cerc tipologic, astfel încît o atare modificare ar strica întregul sistem. Cohn ar vrea de asemenea să înlocuiască sistemul meu triadic cu o diviziune a cercului tipologic în patru sferturi de cerc. Însă tocmai fundația triadică arată clar faptul că nu există granițe categorice sau de netrecut în cadrul sistemului. Chiar granița dintre persoana întîi și persoana a treia, pe care de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este centrală conceptului meu de cerc tipologic, astfel încît o atare modificare ar strica întregul sistem. Cohn ar vrea de asemenea să înlocuiască sistemul meu triadic cu o diviziune a cercului tipologic în patru sferturi de cerc. Însă tocmai fundația triadică arată clar faptul că nu există granițe categorice sau de netrecut în cadrul sistemului. Chiar granița dintre persoana întîi și persoana a treia, pe care de asemenea unii critici o consideră una categorică un text narativ, cred ei, trebuie să fie
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
des Erzählens", Poetics Today 2 (1981), 174 ș.u. și 179-180. 133 Trebuie remarcat modul în care formele din sistemul diadic sugerat de Cohn se situează în sectoare sau cadrane diferite, în timp ce formele individuale din cercul meu tipolgic cu alcătuire triadică pot fi întotdeauna plasate pe unul dintre continuum-urile care se întind între două tipuri de situații narative. Vezi Cohn, "The Encirclement", 163, diagrama II, și 179, figura 2. 134 Pentru sensul opozițiilor binare mai întîi pentru lingvistică și apoi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narativă cuprinde o versiune revizuită a eseului lui Chatman pe care l-am citat anterior. Discuția sa referitoare la lucrarea mea Typische Erzählsituationen nu a fost preluată în carte. 149 Principalele obiecții la tipologia mea constituită pornind de la o bază triadică pot fi împărțite în patru categorii. Una dintre acestea pretinde o reducere a celor trei elemente constitutive la opoziția persoana întîi/persoana a treia (Hamburger), căreia i se subordonează apoi opoziția narator/ reflector (W. Lockemann, A. Staffhorst). Celălalt grup pretinde
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că pentru a fi înțeleasă, natura limbii nu trebuie căutată în gândirea ființei umane. Matricea socială a limbii, nu actele de vorbire, individuale în sine, constituie fundamentele gândirii, în concepția lingvistului. Pornind de la aceste considerente, K. Buhler postulează un model-organon triadic al cunoașterii, Unul- Celălalt-Lucruri (K. Buhler, 1934). În strategiile actuale, obiectivele comunicării din domeniul media sunt puternic centrate pe exercițiul dinamicii dialogului ca și pe efectele asupra psihicului uman și a publicului larg. Așa de exmplu, campaniile de promovare a
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
respinsă. Alte obiecții pot viza chiar fundamentul filosofic al conceperii cosmosului după modelul sinelui sau relația dintre creație și distrugere într-un asemenea univers. Putem lua în discuție felul în care budismul rezolvă această problemă a devenirii sistemului prin relația triadică dintre Brahma, Vișnu și Shiva, dar este greu de construit un model teoretic acceptabil din perspectiva gândirii occidentale. Cu totul altfel au fost internalizate principiile ecologismului în spațiul cultural și politic european, în primul rând prin transformări la nivelul practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
droguri și evaluați că factori de risc de protecție sunt: structurarea socială, comportamentele de consum din societate, familia, școala, folosirea timpului liber, relația cu părinții, relația cu colegii, informația, personalitatea, atitudinile, experiențele cu alte droguri și consumul acestora. Teoria influenței triadice a lui Flay și Petraitis (1995)34 consideră diferite niveluri pentru explicarea cauzelor comportamentului de consum, relaționate cu trei tipuri de influențe: influențele culturale și de mediu asupra cunoștințelor și valorilor care modelează atitudinile; influențele contextual sociale ce modelează credințele
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
I., Belief, Attitude, Intention, and Behavior: An Introduction to Theory and Research, Reading, MĂ: Addison-Wesley, 1975, disponibil la http://www.people.umass.edu/aizen/f&a1975.html (accesat 02.11.2010). 10. Flay, B. R., & Petraitis, J., "The theory of triadic influence: A new theory of health behavior with implications for preventive interventions" în G. Albrecht (Ed.), Advances în Medical Sociology (Vol. 4), (pp. 19-44.), Greenwich, CT: JAI Press, 1994, disponibil la http://people.oregonstate.edu/~flayb/TTI%20citations/My%20papers
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Criminology, vol. 25, nr. 4, Ed. Blackwell Publishing Ltd. 33 R. Jessor , Risk behavior în adolescence: A psychosocial framework for understanding and action, Journal of Adolescent Health, 12, 1991, pp. 597-605. 34 B. R Flay & J. Petraitis, The theory of triadic influence: A new theory of health behavior with implications for preventive interventions în G. Albrecht (ed.), Advances în Medical Sociology,Vol. 4, 1994, pp. 19-44, Greenwich, CT: JAI Press, disponibil la http://people.oregonstate.edu/~flayb/TTI%20 citations/My
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și fixe, în timp ce codul verbal mitic definește un sistem deschis și schimbător. Relevând particularitățile mesajului ritualic în raport cu cel mitic, deosebirile structurale sus menționate sunt în măsură să evidențieze și continuitatea celor două tipuri de text /discurs arhaic. 4.2 Analiza triadică a relației dintre rit și mit Dialectica relației dintre rit și mit, permite câteva observații, pe fondul triadei semioitice: sintactic, semantic, pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant în parte. Astfel, vom
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
care se realizează în etape succesive, cea mai elevată dintre ele fiind filosofia, contemplarea adevărului inteligibil. De altfel, aceasta nu reprezintă unirea cu Dumnezeu care se poate realiza numai prin extaz. Mai târziu, Proclus sistematizează această concepție într-o structură triadică. Unul, fundament al ființei, este, tocmai din această cauză, dincolo de ființă. Așadar, acesta e în același timp (1) putere absolută, pentru că există în sine; (2) act absolut pentru că întregul existent există prin raportare la Unu; (3) tensiunea dintre acești doi
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
MANs), care sînt adesea asociate cu un "teleport" de antene satelit, în rețele de zone largi (WANs) care pot cuprinde mai multe continente și totuși, diferențierea între domeniile micro/mezo/macro rămîne încă o caracteristică esențială a sistemului global. *** Distincția triadică între sferele publice de dimensiuni diferite poate fi contestată și din rațiuni normative. La începutul secolului al XX-lea, la începutul erei emisiunilor radio, John Dewey, în cartea sa The Public and Its Problems (1927), a exprimat punctele esențiale ale
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
un agent înseamnă a influența intenționat existența și circumstanțele de viață" (Bandura, 2006, p. 164). Oamenii au capacitatea de a se auto-organiza, autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern-urile comportamentale și evenimentele din mediu. Mediul în viziunea lui Bandura nu este o entitate monolitică, ci cuprinde trei tipuri de structuri: mediul impus (fizic și socio-structural), mediul selectat
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
istoriei literare cu estetica literară. Descriind sistemul edificat prin dezvoltarea acestui punct de vedere, T. îi indică mai întâi „cheia de boltă”, susținută de principiul sintezei, al integralității, realizat pe cale de tripartiții. Totul în lume se manifestă, în viziunea esteticianului, triadic; în opera de artă Mihail Dragomirescu vede un microcosmos, având drept componente un fond, o formă și un factor unificator: armonia. Frumosul artistic ar fi o sinteză a sufletului cu natura, înfăptuindu-se în opera genială, care e o categorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
atunci); impresia originară trăiește deci între efectivitatea retenției, aflată în relație de contiguitate directă cu conștiința imediatului, și protenția imediat subsecventă. Impresia originară e nediferențiată, unificată în sine, consistentă cu ea însăși, separată de fluxul trăirilor segmentate analitic în structura triadică a temporalității. Smulsă inițial fluxului temporalității, Husserl leagă impresia originară de o „formă vidă”, denumită de Henry „clipa”. Pentru impresia originară conștiința este, din punct de vedere fenomenologic, prea încărcată. Ea riscă să înghită în neantul temporalității exact ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în mediul școlar și familial Educarea creativității, în mediul familial și școlar, constă în activități și atitudini specifice, iar adulții ar trebui să fie preocupați de stimularea potențialului creativ al copilului și de asigurarea unui mediu permisiv. Familia clasică funcționează triadic între următorii poli: tatăl - principiul autorității; mama - principiul afectivității; frații și surorile principiul rivalității; asigurându-se funcțiile de reglare, socializare și individualizare. Familia poate stimula creativitatea copilului, urmărind anumite linii generale: a) acordarea unei libertăți copilului, lipsită de conduite autoritare
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
diferite. Toate aceste dezvăluiri vor crea un „thaumazo”, învăluind „logos-ul într-un deinon ceva primejdios, plin de forță dezlănțuită...”, după cum mărturisește, într-un alt context, Alexandru Dragomir în Cinci plecări din prezent (e, 2005, p. 24) în această încrengătură triadică de destine, se intersectează multe alte personaje și evenimente. Cu ștefan Pop traversăm istoria Ardealului milenar, reamintindu-ne de neamurile care conviețuiau de veacuri și „se împleteau cu românii mlădițe de nemți, sârbi și maghiari”, cu trimitere și la Amintirile
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
la indieni fie și "prin intermediul simțurilor" a "celor trei momente în care se realizează realul"; în afară de asta, el recunoaște că interesul major al timpului (lui Hegel) constă tocmai în a aduce la cunoștință, după cît se pare, validitatea acestei viziuni triadice (indiană) asupra întregului, chiar dacă apoi Hegel va emite cîteva rezerve asupra unor aspecte, mai precis asupra interpretării celui de-al treilea moment. Ni se pare că o recunoaștere mai explicită a ceea ce a constituit sursa fundamentală de plăsmuire a doctrinei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
statale nel risparmio e nella produzione, introdotti nella società socialistă come alternativă al mercato, vengono oră (all'epoca di Gramsci) introdotti, sia pure con finalità opposte, anche nelle società capitalistiche. Va detto che Gramsci ușa anche, più raramente, uno schemă triadico, composto da economia - società civile - Stato. Și prenda ad esempio îl § 49 del Quaderno 4, dove leggiamo che "...îl rapporto tra gli intellettuali e la produzione [...] è mediato da due tipi di organizzazione sociale: a) dalla società civile, cioè dall
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Dove îl "volgarmente" e le virgolette tra cui pone l'aggettivo "privați" rendono esplicita la sua posizione, che riafferma îl carattere solo apparentemente "privato", e "separato", della società civile. Ancoră nel Quaderno 10 Gramsci torna a esprimere lo stesso schemă triadico: "Tra la struttura economică e lo Stato con la sua legislazione e la sua coercizione stă la società civile [...] lo Stato è lo strumento per adeguare la società civile alla struttura economică"6. Qui sembra che Gramsci și riferisca, col
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
convorbire redată în România literară, nr. 7-2003). Era în perioada cînd trăia cu intensitate o experiență borgesiană, era orb și nu mai putea citi și scrie decît cu ajutorul soției și al prietenilor apropiați. După ce răspîndise atîta lumină și bună îndoială, triadica ființă alcătuită din criticul, editorul și profesorul Munteanu intrase, absurd, în tunelul privirii dinăuntru. Îmi place să-l păstrez în memorie prin scrisul său viguros, dens, aproape fără pic de redundanță (de-ar fi să eludăm excesul citării, strategie necesară
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
gândirea pură", statică, suficientă sieși, capabilă să legitimeze fără doar și poate existența unică 118, la gândirea imanentă, care "crește prin sine și din sine"119, dar care are nevoie de pluralitatea existenței 120, pentru a putea parcurge traseul, perpetuu triadic, de la logic la empiric și apoi la spiritual. Pentru autorul Fenomenologiei spiritului existența nu mai este un simplu "obiect al gândirii", așa cum se întâmplase la eleați, ci secondează gândirea și, într-un fel, o confirmă, oferindu-i-se ca materie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
schematismul lui abstract, pendulând între teoretic și experimental, rămâne până la urmă speculativ, ceea ce ar trăda, cel puțin aparent 139, o contradicție majoră, dacă avem în vedere intențiile declarate ale lui Dilthey. Totodată, demersul amintit ne duce cu gândul la modelul triadic hegelian, numai că așa cum am sugerat deja când am analizat raportul dintre cei doi filozofi aici locul sintezei este luat de corelație. (În capitolul III, 4 vom reveni pe larg asupra desfășurării triadice a gândirii lui Dilthey). Corelația (Zusammenhang), concept
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
amintit ne duce cu gândul la modelul triadic hegelian, numai că așa cum am sugerat deja când am analizat raportul dintre cei doi filozofi aici locul sintezei este luat de corelație. (În capitolul III, 4 vom reveni pe larg asupra desfășurării triadice a gândirii lui Dilthey). Corelația (Zusammenhang), concept pe care se articulează întreaga viziune a lui Dilthey, joacă tocmai rolul sintezei hegeliene, acela de a debloca într-o manieră romantică (vezi supra soluția heraclitică) antinomiile rigide ale clasicismului (vezi supra modelul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]