155 matches
-
Această metodă este folosită dacă semnalele de la sateliții GPS nu sunt bine recepționate datorită factorilor externi (clădiri, forme de relief, etc.). Multe din telefoanele mobile folosesc pe lângă A-GPS și alte metode care ajută la poziționare: sistemul de poziționare WI-FI, triangulație față de antenele operatorului GSM. Într-un sistem A-GPS, operatorul rețelei de telefonie implementează un server A-GPS. Aceste servere A-GPS descarcă informațiile orbitale de la sateliți și le depozitează în baza de date. Un dispozitiv cu A-GPS se
Assisted GPS () [Corola-website/Science/326387_a_327716]
-
Cruz (1541) face primele încercări în redarea Americilor pe hartă. Alți cartografi precum Gastaldi, Zaltieri, Bertelli, Camocio, sunt angrenați în elaborarea unor valoroase Atlase geografice. Din punct de vedere gnostic, această perioadă este extrem de prolifică, marile călătorii (Magellan, etc.), introducerea triangulației, cercetările lui Copernic, introducerea planșetei topografice, primul “teodolit” utilizat de Digges, toate acestea și multe altele contribuind decisiv la dezvoltarea științei cartografice. Începând cu sec. al XVII-lea, tendința spre precizie în reprezentările cartografice este din ce în ce mai evidentă. Acest lucru nu
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
contribuind decisiv la dezvoltarea științei cartografice. Începând cu sec. al XVII-lea, tendința spre precizie în reprezentările cartografice este din ce în ce mai evidentă. Acest lucru nu ar fi fost realizabil fără aportul tehnicii. În acest sens, au fost de mare ajutor utilizarea triangulației (Snellius), descoperirea barometrului (Torricelli), perfecționarea pendulului, dezvoltarea principiilor cartometriei (Picard), cercetările privind forma Pământului (sferoid - Newton), etc.Hărțile nautice ale vremii sunt percepute ca instrumente indispensabile navigației. Începând cu sec. al XVI-lea și al XVII-lea, producția continuă și
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
mallorcană) călătoresc și se stabilesc în Italia. În Olanda dezvoltarea cartografică are un mare avânt. Astfel Wilhelm Janszoon Blaeu (1571-1638) a elaborat “Novus Atlas” cunoscut ca „Geografia blaviana” conținând 6 tomuri și 400 de hărți. El face referiri la prima triangulație executată în Țările de Jos în anul 1610. Hărțile olandeze conțineau numeroase elemente decorative fin elaborate atât în interiorul cât și exteriorul hărții (roze ale vânturilor, animale reale și fantastice, etc.). De obicei, aceste decorațiuni ocupau zonele neexplorate, necunoscute. Alți cartografi
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
Royal”), H.A. Jaillot (discipol al lui Sanson), J.B. Nohn, etc. În Italia, Domenico Rossi, publică în 1692 un mare atlas în trei volume: „Mercurio Geografico”. În Spania, Juan Bautista de Labana (portughez), realizează o hartă a Aragonului în 1615, utilizând triangulația. Se pare că aceasta a fost prima regiune reprezentată științific (matematic, geometric). Pedro Sierra publică în anul 1620 o hartă a Galiției și alte hărți regionale. Pedro Texeira Albernas (de asemenea portughez) publică în anul 1622 “Descripcion de las costas
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
menționa strădaniile unor cartografi cum ar fi: N. Claudianus (harta Boemiei, 1518), B. Wapowski (harta Poloniei, 1530), Ziegler (Scandinavia, 1532), Anton Vied (Moscova, 1542), Herberstein (Rusia, 1549), Lazius (Austria și Ungaria, 1561), Fabricius (Moravia, 1569), Oeder (Saxonia, 1586-1609), Schickhart (Wurttemberg, triangulație, scara 1:130.000, 1635), Beauplan (Ucraina, 1648), Martini (China, 1655), Remesov (Atlasul Siberiei, 1700), etc. Descoperirile științifice, progresul tehnologiei, dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor de măsură, toate acestea alături de efortul uman, au condus în acest secol la rezultate care înainte
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
caracterizează prin dezvoltarea serviciilor cartografice naționale. Era din ce în ce mai evident faptul că informația înseamnă putere. Aproape toate statele europene încep să-și organizeze servicii cartografice naționale proprii. În Anglia, în 1791 este creat „Ordonance Survey” organism care între anii 1798-1853 definitivează triangulația țării, pentru ca între 1801-1870 să elaboreze prima ediție a hărții 1:63.360. În Franța, Rigobert Bonne, la însărcinarea lui Napoleon, inițiază în anul 1808 realizarea hărții „Carte de France de L’Etat Major”, la scara 1:80.000, lucrare
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
cu ocular gradat cu ajutorul căreia operatorul vizează exact punctele de pe teren; direcțiiile verticale sau orizontale se determină cu ajutorul unor cadrane gradate. Precursor al teodolitului au fost groma și dioptra (în antichitate), apoi azimutalquadrantul (prin anii 1500), acestea fiind folosite în triangulație și astronomie. Instrumentele topografice propriu-zise, bazate pe aceleași principii de funcționare ca și cele cu care se lucrează astăzi, dotate cu cerc gradat orizontal și vertical, au fost preconizate de matematicienii arabi. Cercurile serveau la determinarea unghiurilor în plan orizontal
Teodolit () [Corola-website/Science/307215_a_308544]
-
În trigonometrie și geometrie, triangulația este un mod de determinare a poziției unui punct prin măsurarea unghiurilor dintre aceasta și alte două puncte de referință a căror poziție este cunoscută și care constituie o bază fixă, în locul măsurării directe a distanței spre punct (trilaterație). Punctul
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
de referință a căror poziție este cunoscută și care constituie o bază fixă, în locul măsurării directe a distanței spre punct (trilaterație). Punctul apoi se fixează ca al treilea vârf al unui triunghi cu o latură și două unghiuri cunoscute. Metoda triangulației, imaginată de olandezul Willebrord Snellius în anii 1615 - 1617, constă în determinarea cu precizie a coordonatelor punctelor de pe teren în planul unui sistem de proiecție cartografică dat, prin aranjarea acestora sub forma unei rețele sau a unui lanț de triunghiuri
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
a unui lanț de triunghiuri (cu forma cât mai apropiată de cea a triunghiurilor echilaterale). Într-un asemenea dispozitiv se măsoară numai una sau două laturi, numite baze, iar toate celelale puncte se determină indirect, numai prin măsurarea unghiurilor. Prin triangulație se realizează un ansamblu de triunghiuri pe teren, care constituie infrastructura oricărei ridicări topografice, numită rețea de triangulație. Metoda a permis determinarea precisă a arcelor de cerc meridiane și paralele. Spre exemplu, pentru determinarea distanței dintre două puncte aflate aproximativ
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
dispozitiv se măsoară numai una sau două laturi, numite baze, iar toate celelale puncte se determină indirect, numai prin măsurarea unghiurilor. Prin triangulație se realizează un ansamblu de triunghiuri pe teren, care constituie infrastructura oricărei ridicări topografice, numită rețea de triangulație. Metoda a permis determinarea precisă a arcelor de cerc meridiane și paralele. Spre exemplu, pentru determinarea distanței dintre două puncte aflate aproximativ pe același meridian se proiectează între aceste puncte un lanț de triunghiuri, având lungimea maximă a laturilor de
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
puțin lungimea unei laturi a unui triunghi și două unghiuri din fiecare triunghi, atunci se poate determina distanța dintre cele două puncte îndepărtate. Dacă se cunoaște și azimutul acestei distanțe se poate determina și lungimea meridiană a distanței respective. Principiul triangulației este utilizat la realizarea măsurătorilor precise folosind senzori de triangulație laser. Procedeul de funcționare se bazează pe ipoteza că raza emisă, raza reflectată și distanța între emițătorul laser și detector formează un triunghi. "Articol principal: Stația totală" Stația totală este
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
din fiecare triunghi, atunci se poate determina distanța dintre cele două puncte îndepărtate. Dacă se cunoaște și azimutul acestei distanțe se poate determina și lungimea meridiană a distanței respective. Principiul triangulației este utilizat la realizarea măsurătorilor precise folosind senzori de triangulație laser. Procedeul de funcționare se bazează pe ipoteza că raza emisă, raza reflectată și distanța între emițătorul laser și detector formează un triunghi. "Articol principal: Stația totală" Stația totală este un instrument opto - electronic folosit îndeosebi în inginerie civilă. Este
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
între ele linii de vizibilitate directă. Este totuși posibil ca stația să nu aibă vizibilitate directă dar să aibă receptor GNSS (Global Navigation Satellite System). Unghiurile și distanțele sunt măsurate de către stația totală față de punctul de interes folosind trigonometria și triangulația. Măsurarea unghiurilor la stațiile totale se face prin scanarea cu o precizie extremă a codului de bare digital gravat pe cilindrii de sticlă rotativi sau discuri din acel instrument. Măsurarea distanțelor folosește principiul triangulației, prin emiterea unui fascicul de lumină
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
punctul de interes folosind trigonometria și triangulația. Măsurarea unghiurilor la stațiile totale se face prin scanarea cu o precizie extremă a codului de bare digital gravat pe cilindrii de sticlă rotativi sau discuri din acel instrument. Măsurarea distanțelor folosește principiul triangulației, prin emiterea unui fascicul de lumină către punctul de interes. Fasciculul reflectat este captat și interpretat de calculatorul din stația totală. Eroarea de măsurare este de ordinul milimetrilor. "Articol principal: Global Positioning System" GPS-ul este o importantă aplicație la
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
de lumină către punctul de interes. Fasciculul reflectat este captat și interpretat de calculatorul din stația totală. Eroarea de măsurare este de ordinul milimetrilor. "Articol principal: Global Positioning System" GPS-ul este o importantă aplicație la baza căreia stă principiul triangulației. El este un sistem de radionavigație globală format dintr-o constelație de 24 de sateliți și stațiile lor de la sol. GPS-ul folosește sateliții ca puncte de referință pentru a calcula pozițiile cu o acuratețe de domeniul metrilor, dar cu
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
scurte și mai abrupte, și sunt folosite de drumeții mai experimentați. Vârful Ben Nevis constă dintr-un platou stâncos de aproximativ . Cel mai înalt punct este marcat cu o movilă de pietre în vârful căreia se află un punct de triangulație al Ordnance Survey. În vârful turnului observatorului s-a construit un adăpost de urgență pentru cei surprinși de furtună și, deși baza turnului este puțin mai jos decât vârful muntelui, acoperișul adăpostului este cu câțiva metri deasupra punctului de triangulație
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
triangulație al Ordnance Survey. În vârful turnului observatorului s-a construit un adăpost de urgență pentru cei surprinși de furtună și, deși baza turnului este puțin mai jos decât vârful muntelui, acoperișul adăpostului este cu câțiva metri deasupra punctului de triangulație. Lângă observator se află un monument în memoria morților din cel de-al doilea război mondial. La 17 mai 2006, Trustul John Muir, care deține în proprietate mare parte din munte, a descoperit un pian îngropat sub una dintre movilele
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
termen dedicat poziției reale a receptorului. În mod normal pentru determinarea poziției în 3D a unui punct de pe suprafața terestră cu ajutorul poziției sateliților ar fi nevoie de doar trei distanțe (trei sateliți), deoarece metoda care se utilizează este cea a triangulației. Totuși la GPS este nevoie și de a patra distanță, pentru minimizarea erorilor de poziționare datorate ceasurilor din receptoare, care nu sunt suficient de exacte în comparație cu ceasurile atomice din sateliții utilizați. Stabilirea poziției spațiale a unui punct se poate face
Sistem de poziționare globală () [Corola-website/Science/303268_a_304597]
-
segregare, au devenit și ele spații ilizibile și subversive din punctul de vedere al autorităților. Cum urbaniștii nu aveau o hartă de bună calitate a orașului, primul pas a constat În construirea unor turnuri de lemn provizorii pentru a obține triangulația necesară elaborării unei hărți exacte. Vezi David H. Pinkney, Napoleon III and the Rebuilding of Paris, Princeton University Press, Princeton, 1958, p. 5. Citat În Jeanne Gaillard, Paris, la ville, 1852-1870, Paris, 1979, p. 1938, citată În Merriman, Aux marges
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
titlu revendicat totuși de la o carte la alta! Cum să escamotezi mai bine o gândire nouă și potențialitățile sale, pentru ca s-o înăbuși după aceea din fașă? Triada, trilogia, Sfânta Treime însăși, construcțiile în trei presupune un sens. începutul echilibrului, triangulația: Lorenzo Valla, care cunoaște retorica, sofistica și logica, nu ignoră nimic din modurile de expunere dialectice clasice. Dialogul său despre plăcere se supune și el acestei arhitecturi evolutive: stoicismul la gradul zero, primul tempo al unei mișcări care comportă și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
structurii organizatorice - ROF, organigramă, fișe de post); pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând consistența datelor. Acest deziderat este conceptualizat prin termenul de „triangulație” împrumutat din topografie. Raportul de DO vizează, de regulă, următoarele: depistarea principalelor puncte forte și slabe; determinarea potențialului de viabilitate managerială; evidențierea „zonelor” procesuale și/sau structural-organizatorice cu potențial de viabilitate ridicat, mediu sau scăzut; furnizarea elementelor necesare pentru fundamentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
că n-are un canat la două chei, de cîte ori te-o sunat, banii-i vrea, nu cheile! la Bacău cu microbuzul, pe 29, pentru ce? stau acasă! oricîte stele ard în înălțime Palanca ediția Maiorescu, nocturna în lună, triangulație cu electricitate prin crăpături, Simbrea eticheta nopții, montură pe gol cu biserica bijuterie, a ridicat-o tăpșanul la vedenia ei, Preluci întunericul complet să-și prindă pînda, tunel, stinghii de pod, stația de transformare cu cheagul lumina, nici noapte, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând tăria și suplețea datelor. Acest deziderat este din plin prezent în discursurile din disciplinele socioumane; s-a încercat chiar și o conceptualizare a lui prin termenul „triangulație” (triangulation). Împrumutat din topografie, unde desemnează localizarea prin intersecția unor linii trasate din trei puncte, în metodologia științelor umane termenul are, firește, un caracter metaforic. Nu atât pentru că nu se localizează ceva în spațiul fizic, cât fiindcă nu e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]