KorAP: Find »[drukola/base=triceps & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

142 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702

Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Gastrocnemieni și staturile musculare profunde Din nervul tibial. Cei doi gastrocnemieni împreună cu mușchiul solear formează tricepsul sural. Acțiunea tricepsului sural: 1. stabilizator al articulației talo-crurale, 2. flexor al gambei față de coapsă, 3. rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529

dintre carnații, relaxarea nimfei și încordarea satirului, care e punctul de fugă al tabloului? E exact privirea satirului, vârful ingrat al unui triunghi ascuțit format de: brațul leșinat al nimfei adormite, brațul tremurând de încordare al satirului (urmărește definiția unui triceps alungit) și linia imaginară ce unește palme nimfei, trecând prin (!!!) ambii ei genunchi superbi, noduroși, albi, cu ochii Iubitorului... Ce anume descoperă satirul lui Watteau? Haide mai departe. Privește atitudinea mâinii stângi a satirului, modul în care își ascunde, monstruos

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843

voleibalistului. Structura anatomică a acestei microfaze se compune din următoarele: calcaneul se mișcă în jurul axei frontale, în articulația transversală a metatarsului, astfel încât tuberculul calcaneului se apropie sau se îndepărtează, dispunându-se mai mult vertical. Mușchii posteriori ai coapselor (extensorii) și tricepsul se contractă, iar cvadricepsul femural este într-un tonus foarte crescut. Acest mod de acțiune al mușchilor este necesar pentru asigurarea poziției de împingere și de susținere a tălpilor din momentul frânării, dinaintea săriturii. În a doua microfază, de impuls

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
În a treia microfază — desprinderea de pe sol — ca rezultat al întinderii (extensia) picioarelor din articulațiile genunchilor și coapselor, presiunea pe sol se mărește din nou. Întinderea picioarelor din genunchi are loc pe seama unei contracții brusce a cvadricepsului femural și al tricepsului care acționează, distal, în sprijin. Primul mușchi fixat cu un capăt la genunchi acționează coapsele în față; cel de al doilea, fixat de tuberculul calcaneului, deplasează gamba și terminalul distal al coapsei în spate. În același timp marii fesieri și

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
vârfurile picioarelor și constituie desprinderea nemijlocită de suprafața terenului. Simultan cu forțele volante ale mâinilor, această mișcare contribuie la desăvârșirea desprinderii și este însoțită de o presiune suplimentară în punctul de sprijin (din mușchii care acționează pe final fac parte: tricepsul, posteriorii tibiali, flexorul lung al degetului mare). III. Lovitura de atac propriu-zisă sau lovirea mingii constituie cea de a treia fază a loviturii de atac. Aici mișcarea se descompune în două subfaze: săritura cu ridicare brațului pentru lovire și execuția

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326

stării de relaxare de cea de tensiune. Terapeutul învață subiectul să-și dezvolte simțul kinestezic tensionând, timp de 7-8 sec. și apoi relaxând, timp de 15 sec., fiecare grup muscular într-o manieră progresivă și într-o anumită ordine: bicepsul, tricepsul, flexorii, extensorii (inițial pe partea stângă, apoi pe cea dreaptă), se continuă cu mușchii membrelor inferioare, cu cei abdominali, toracici, spinali și faciali, se identifică reziduurile tensionale din anumite grupe de mușchi până se ajunge la o relaxare musculară totală

Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

cervicală) (margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se inseră mușchiul omohioidian. Marginea externă (axilară sau laterală) (margo lateralis) este groasă prezentând superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția tendonului lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se realizează inserțiile mușchilor: subscapular, mare rotund, fasciculul inferior al marelui dințat și inconstant marele dorsal. Unghiul anterior-extern (angulus lateralis

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lunaii porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lunaii porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara se bifurcă cuprizând între liniile de bifurcație cavitatea coronoidă. Marainea internă (marao

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
posterioară, sub forma unei piramide triunahiulare cu: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de extensie ale antebrațului față de braț în aropița olecraniană a humerusului; - fațeta anterioară articulară; - fațeta posterioară servește pentru inserția tendonului mușchiului triceps brahial; - fațeta internă pe care se inseră liaamentul intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
bursa subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al capsulei articulare, sinoviala, acoperă fața anterioră a fosei coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un fund de sac posterior subtricipital în care se inseră terminal câteva fibre din tricepsul brahial- fasciculele tensoare ale stratului sinovial. Ligamentele articulației cotului sunt dispuse peste capsula articulară: - liaamentul colateral cubital (ulnar)(lia. collaterale ulnare) este format din: - fascicul anterior - humero-coronoidian - care unește epitrohleea cu marainea internă a apofizei coronoide, - fasciculul posterior - liaamentul Bardinet

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
60. - liaamentul inelar unește marainea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menținând astfel un contact permanent între cele două oase. Raporturile articulare sunt: 1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ex. mușchiul gracilis; - lați: de ex. mușchii drepți abdominali; - mușchi scurți, profunzi: de ex. mușchii interosoși; - mușchi orbiculari situați în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui este adductor și rotator intern a\ brațului concomitent cu o retropulsie; - când ia punct fix la nivelul humerusului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al acestuia); - medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. Acțiunea: - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; coboară brațul când ia punct fix la nivelul brațului. Inervația provine din nervul musculocutanat. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL (m. triceps brachii) Originea pentru : - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. Acțiunea: - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; coboară brațul când ia punct fix la nivelul brațului. Inervația provine din nervul musculocutanat. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL (m. triceps brachii) Originea pentru : - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja lateral externă cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus) Originea este pe condilul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]