633 matches
-
sat de lângă Turnu-Severin, o persoană sofisticată, fără studii prea înalte, dar autodidactă, cu un limbaj îngrijit, literar, rod al lecturilor, atentă mereu să-și lărgească orizontul, dotată excepțional intelectual și cu talent artistic recunoscut de persoanele pentru care brodează sau tricotează, pentru că iubește Frumosul, și-l creează din orice, croșetându-și parcă propria poveste... Și totdeauna ia deciziile cele mai bune. În copilăria mea, de exemplu, ea a fost cel mai bun medic pentru noi, copiii ei. Îi trebuiau o zi
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
o parte și de alta a lui, sorbindu-i vorbele. Fetița, Însoțită de mamă, se ținea mai de-o parte de ei. Ajungînd În pădure, se așezau la umbra unui copac. Ozerova Începea să picteze În acuarelă, iar celelalte două tricotau. Nilus se tolănea pe pămînt lîngă ele și privea fix spre cer, fără a scoate o vorbă.“ Aceeași M.D. Kașkina va mai ridica un pic vălul draperiei de deasupra acelei lumi nebune În care Conspirația găsise un teren fertil pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ca s-o cumpăr? - și m-ar fi ajutat el cu mutatul. I se părea un gest pur și simplu neprietenos că nu i-am dat prilejul de a-mi fi de folos. Între timp, dna Stroeve stătea liniștită și tricota ciorapi, fără să vorbească, ascultând cu un zâmbet calm tot ce spunea el. — Așa că vezi, m-am însurat, spuse el deodată. Ce părere ai de nevastă-mea? Și o cuprinse într-o privire caldă așezându-și mai bine ochelarii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
meu cu o echipă de muncitori de la firma noastră, cu Nicu Ciot, Nicu ăsta lucrează și la facultatea particulară a Maestrului, și la noi, că doar suntem în capitalism... Am intrat la teatru, eram o provincială grăsuță, îmbrăcată în rochii tricotate de mama, tata a fost fericit, pentru el mi-am păstrat numele de Buzescu, n-am luat numele Maestrului, poate suna mai bine Loredana Iacob, dar n-am vrut, pentru tata, Dumnezeu să-l ierte!, mă cheamă astăzi Buzescu, bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ar fi fost un copil obișnuit, ceea ce ea nu mai era încă de pe atunci. Nici obișnuită, nici copil. Urina i se prelingea fierbinte pe picioare în jos (forța care trage în jos), se îmbibase cu furie în pantalonașii de lână tricotați în casă și căuta neîncetat o ieșire din dezolarea de duminică: podeaua striată a vagonului. Pic, pic, pic. Cu mișcarea unei cumpene de fântână, brațele mamei coboară, trag o bătaie bună, se ridică din nou, apoi iar coboară; gimnastică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
poți dobândi decât atunci când locuiești la o adresă simandicoasă cum e Herbertstrasse. Frau Lange se așeză pe un șezlong verde și întinse blana câinelui în poala-i generoasă ca și cum ar fi fost un lucru de mână la care intenționa să tricoteze în timp ce-mi explica despre problema ei. Bănuiam că are vreo cincizeci și cinci de ani. Nu că asta ar fi avut vreo importanță. Când femeile trec de cincizeci, vârsta lor încetează să mai intereseze pe oricine altcineva în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nu se abată de la acest principiu, devenind dacă este nevoie hotărâtă și categorică. De la ea am învățat că simplitatea și iubirea sunt cele mai frumoase forme de trăire. Avea înclinații spre broderie, tricotaj și lucru de mână. Până noaptea târziu tricota bluzițe și fustițe, pentru ca odraslele ei să fie cele mai cochete și bine îmbrăcate fetițe. Rămânând în permanență cu noi, era părintele de încredere, dat fiind faptul că tata a fost navigator. Ca orice marinar, prin natura meseriei trebuia să
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
face globuri, și câte și mai câte. Deși eram copil mic, n-aveam încă șase ani, nu țin minte să fi plâns vreodată după mama. E drept că mi se făceau toate mofturile. Mi-au făcut sanie, Letiția mi-a tricotat și mie vestă și ciorapi ca ai ei, Istin m-a dus in pădure și m-a lăsat să aleg eu bradul de Crăciun, iar înaintea Crăciunului s-a dus peste dealuri vreo 20 de kilometri până la târg la Gurahonț
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
nărăvași, până nici nu se nasc. Am împodobit, cu sora mea, salonul...cu crenguțe de brad, cu beteală, globuri. Am așezat pe masă saloane și portocale pentru colindători și vizitatori. Eram puține în salon: eu...mai era o doamnă care tricota zeci de botoșei: albaștri, roșii și albi...dar și asculta, cu căștile în urechi, colinde...” Vezi, aștia au alt model!...uite, ăștia sunt mai mari!...să fac și cu motocei colorați, la cei albi?”, mai zicea, rupând, uneori, tăcerea. Cu
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
aici, au fost motivul scandalizării mele pe la începutul descălecării pe meleaguri iberice. Între timp mi-a mai trecut supărarea. La o adică, e de bine dacă se așteaptă până pe 6 ianuarie cu cadourile. De-abia avem timp să adunăm, cumpărăm, tricotăm și decupăm surprizele pentru cei dragi. Iar în cazul în care am fost plecați de Sărbători în România, ne prinde bine o ocazie ca aceasta, ca să ne mai alintăm și noi în voie, fără obligația de a-i ferici pe
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
la târg produsele hand made, important fiind și motivul care i-a determinat să practice o anumită artă sau un anumit meșteșug. Ștefănescu Roxana este absolventă a Facultății de Instalații în Construcții, dar a avut de mică pasiunea de a tricota, fapt ce i-a fost de mare folos în momentul când nu a mai avut loc de muncă. Atrasă de nou, dornică să realizeze lucruri utile și originale doamna Ștefănescu a început să practice un meșteșug mai puțin cunoscut în
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
că nu-ți stă bine părul Și nu concepi să nu ai ruj pe buze Eu mă gândesc profund la soarta lumii Dureri de fotbal iarăși mă acuză Tu n-ai habar că vin iar comuniștii Zâmbești și îți mai tricotezi o bluză Am capul plin de linii și proiecte Și -aș vrea să fac ceva nemuritor Tu îmi zâmbești fierbinte printre gene Și-mi proiectezi o scenă de amor Îmi spui că-ți sunt stăpân și șef și lege Și
PICIOR PESTE PICIOR de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356055_a_357384]
-
gât și plâng. Și tu nu vii să mă-mpaci... Dar nu te bucura, că n-am curaj Să-mi duc la cap proiectul asasin Deși așa, puțin câte puțin Puteam să încropesc un ce, colaj Pisica toarce și tu tricotezi Un pulovăr, poate chiar mănuși Că vine iarna-acuși, acuși Și ne umple viața de zăpezi Iubito, ce frumoasă pălărie Anul trecut parcă era vertnil Cum schimbă femininele tiptil Nuanțele la câte-o colivie! Referință Bibliografică: Ce fai maci? / Ion Untaru
CE FAI MACI? de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355365_a_356694]
-
regăsi, alături de ei va trăi* și fericită va fi până-n ultima zi! Va revedea poarta ruginită, trunchiul de plop în chip de bancă, curtea -nzăpezită a copilăriei, anotimpul cald, anotimpul rece, sania și fularul, șoșonii, căciula lui Alfio** cea roșie, tricotată de mama... Iat-o pe mica domniță, cu nasu-nghețat, cum pleacă- n excursie să se recreeze! Descoperă lumea, Spații cucerește... Câți oameni va cunoaște, Câți prieteni îsi va face! Și se-ntoarce la matcă, pe-ai ei să-i revadă
CĂCIULA CEA ROȘIE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369724_a_371053]
-
Spații cucerește... Câți oameni va cunoaște, Câți prieteni îsi va face! Și se-ntoarce la matcă, pe-ai ei să-i revadă, să-i îmbrățișeze! Pășeste apăsat cu nasu-n pământ; fularul la gât, capul sub căciula lui Alfio** cea roșie, tricotată de mama, mâinile-nghețate în buzunare-nfundate, în ger,sub furtuna de omăt. Repede,repede-n pat, La căldurică... Dar mâine, se va da cu sania... Cu Cristina,Monica...sigur! Nu, nu sigur!Poate, poate... Dacă nu va fi prea
CĂCIULA CEA ROȘIE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369724_a_371053]
-
că versiunea în românește reproduce exact sensurile din cea originală. **Alfio- personajul vizitiului din opera " Cavaleria rusticană" de Pietro Mascagni ; poartă o căciulă cu pompon,lungă, care cade pe umăr. Așa îi spuneam eu căciulii roșii pe care mi-o tricotase mama și la care țineam mult. Referință Bibliografică: CĂCIULA CEA ROȘIE / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1685, Anul V, 12 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adina Rosenkranz Herscovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CĂCIULA CEA ROȘIE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369724_a_371053]
-
satisfacție și al stăpânirii de sine: cât a dăruit, totatât a primit de la Dumnezeu. Fiecare poem este redat sub forma unor multiple multiplicacități de sentimente ale rugăciunii prin: doriri, cuvinte simple, chemări, tristeți, extaz, gânduri tulburătoare îmbrăcate într-o aură tricotată din dragoste. Sunt convinsă că această carte are prețul ei unic cuprinzând pe deplin poezie smerită, cugetare care lipsește atât de mult semenilor contemporani, autorul tânjind zilnic după privirile Domnului, primind în schimb răbdarea cea bună și dreaptă; de a
( C ) RUG, A POETULUI GHEORGHE A. STROIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368187_a_369516]
-
în retrospective ce ... din coadă au să sune, muzicienii dau concerte, protipendada organizează donații, cetele de tineri se organizează pentru planificarea petrecerilor ce bat la ușă, școlerii chiuie de bucurie în apropierea vacanței, cu gândul la cadourile de la Moșu´, bunicile tricotează, esteticienii întineresc pieile tăbăcite peste vară, gospodinele coc, prăjesc și fierb, religioșii merg la biserică... Unele lucruri par a fi la fel, peste tot în Europa. Încă. Cu mici deosebiri, de la popor la popor, bătrânul continent nu se dezice de
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
I. ȘOAPTE, de Ana Soare , publicat în Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017. Acum la ceas târziu din noapte Mai tricotez un vis din șoapte, Să îl purtăm cu drag pe noi Când o fi ger în amândoi. Un ochi pe dos, altul pe față Precum ne poartă soarta-n viață, Un rând de zâmbet și culoare Și altul dor cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
fi ger în amândoi. Un ochi pe dos, altul pe față Precum ne poartă soarta-n viață, Un rând de zâmbet și culoare Și altul dor cu lacrimi ce-s amare. Citește mai mult Acum la ceas târziu din noapteMai tricotez un vis din șoapte,Să îl purtăm cu drag pe noiCând o fi ger în amândoi.Un ochi pe dos, altul pe fațăPrecum ne poartă soarta-n viață,Un rând de zâmbet și culoareși altul dor cu lacrimi ce-s
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
poetul devine, în egală măsură, creator și sol al creației sale. (ILARION BOCA, Tecuci); Fiecare poem este redat sub forma unor multiple nuanțe și sentimente ale rugăciunii prin: doriri, cuvinte simple, chemări, tristeți, extaz, gânduri tulburătoare îmbrăcate într-o aură tricotată din dragoste. Sunt convinsă că această carte are prețul ei unic cuprinzând pe deplin poezie smerită, cugetare care lipsește atât de mult semenilor contemporani, autorul tânjind zilnic după privirile Domnului, primind în schimb răbdarea cea bună și dreaptă: de a
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
-mi fura căciula sau mănușile, nu se astâmpăra. În fiecare an de Crăciun avea și el un cadou care, adesea, era un os mare de porc la care rodea mai multe zile în șir în cușca lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i țină de cald și grijuliu cum era, îi mai dădea și târcoale noaptea, să fie convins că “băiatul nu suferea
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce pot face două inimi când iubirea nu-i acasă? Când distanțele-s eterne, când netimpu’- i ochi de plasă? Din iluziile vremii să-și mai tricoteze un timp Sau uitării îmbelșugate s-o dea-n ochii-anotimp?! Cât mai poate dorul singur să ucidă întâmplarea? Ce tertipuri înfocate să plesnească-acum uitarea Pentru ca-ntr-o viață nouă să mă scald în „adio”-ul Ce mi-l smulgi cu
CE POT FACE DOUĂ INIMI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357778_a_359107]
-
ascundă goliciunea. Vântul puternic care sufla la început de aprilie făcea ca și fumul care ieșea pe hornurile caselor să tremure. De frig bătrînul Ion era îmbrăcat cu o haină de fâș îmblănită, purta pe cap o căciulă din lână tricotată de mâinile soției sale. Pe sub haina purta o vestă grii din lână împletită deasemeni de soția sa. Ieșind din casă să meargă la cumpărături, fu întâmpinat de glasurile zgomotoase ale copiilor care erau cât pe aci să-l dea jos
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]