235 matches
-
în Dolhasca, județul Baia. După absolvirea liceului din Bacău în 1929, se înscrie la facultatea de medicină din Cluj. În 1935 termină studiile universitare și obține titlul de Doctor în Medicină cu teza ""Neurotomia juxtaprotuberanțială în tratamentul nevralgiei intermitente de trigemen"" (1936). Ca student a lucrat în clinica de boli interne sub conducerea profesorului Iuliu Hațieganu, fiind fascinat de simțul clinic și erudiția acestui medic, dar pe tânărul Arseni îl atrăgea chirurgia creierului, după ce a asistat la o operație efectuată de
Constantin Arseni () [Corola-website/Science/298055_a_299384]
-
gustului dulce, acru, amar si sărat) aceste papile gustative fiind uniform repartizate pe suprafața limbii, cu excepția gustului amar care este mai bine reprezentat la baza limbii. Limba prezintă mai multe tipuri de inervație: - senzitivă: de la perechea V de nervi cranieni(trigemeni), prin acești nervi putem simți temperatura alimentelor; - motorie: de la perechea XII de nervi cranieni(hipogloși), acești nervi intervin în mișcările limbii în deglutiție, în masticație. - senzorială: această inervație constituie calea de conducere a analizatorului gustativ: Protoneuronul (primul neuron) căii gustative
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
închiderea și deschiderea gurii, de mișcările de protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum și de mișcările de lateralitate ale acesteia, permițând în acest fel desfășurarea funcțiilor de masticație, deglutiție și fonație. Toți acești mușchi primesc inervație de la nervul maxilar inferior, ramură a trigemenului. Acesta prezintă două fascicule(superior și inferior) Participă la toate funcțiile.este un organ muscular,are 8 perechi de mușchi și o nepereche.după acțiune ,modifică forma și o mobilizează.modifică forma,reduce dimensiunea sagitală a limbii.dimensiunea transversală dă
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
sau moderate 3.opioide slabe tip codeina + neopioide + adjuvanți - dureri persistente 4.opioide forțe - dureri intense. Durerile postoperatorii: -opioide: morfină, tramadol, codeina, pentazocină (Fortral) -neopioide: paracetamol (injectabil intravenos - Perfalgan), metamizol (Algocalmin) Nevralgiile medicație fiziopatologica (carbamazepina se folosește pentru nevralgia de trigemen) Migrena: în cazul crizei se pot folosi: aspirină +metoclopramid, ergotamina, dihidroergotamina, sumatriptan. ele N 02 sînt împărțite în: N 02 A Opioide N 02 B Analgezice și antipiretice N 03 C Antimigrenoase Analgezice opioide, opiacee, euforizante N 02 A (ATC
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului lui Reichert devine țesut fibros care formează ligamentul
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
la inimă, intestine, și plămâni, și nervului accesoriu, care controlează mișcările părții superioare a gâtului. Din cauza efectului la înghițire, secreții ale mucusului pot ajunge până la căile respiratorii, cauzând sufocare. Alte semne si simptome includ slăbiciune facială, cauzate de distrugerea nervului trigemen și nervului facial, care inervează obraji, canalele lacrimale, gingii, și mușchii feței, printre altele; vedere dublă; dificultate de mestecat, și rată respiratorie anormală și ritm anormal de respirație, ceea ce poate duce la stop respirator. De asemenea, sunt posibile și edemul
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]
-
direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
prin frenarea hipofizei anterioare, controlul retinopatiilor diabetice și echilibrarea diabetului zaharat; controlul diabetului insipid și a metastazelor cerebrale de melanom malign, prelungirea vieții bolnavilor cu cancere hormonodependente (sân, prostată), tratamentul bolilor extrapiramidale, al epilepsiei, psihochirurgia; chirurgia durerii în nevralgia de trigemen, a hiperpatiei talamice, dureri intratabile; realizarea radioterapiei interstițiale "in situ" pentru tumorile maligne, cerebrale, de mici dimensiuni. A introdus și folosit în România electrocorticografia, stereoelectroencefalografia, biopsiile cerebrale stereotaxice, reperajul stereotaxic pentru localizarea corpilor străini metalici intracranieni. De asemenea s-a
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
condiții specifice și au de cele mai multe ori un rol de apărare. Apneea reflexă se produce ca urmare a excitării mucoasei nazale cu substanțe iritante sau toxice și are un rol precis de apărare împiedicând inhalarea lor. Informațiile transmise prin nervii trigemen și olfactiv duc la oprirea respirației. Apneea se produce și în timpul deglutiției ceea ce împiedică pătrunderea alimentelor în căile respiratorii. Excitarea mucoasei traheobronșice poate produce în mod reflex spasm glotic și 87 bronhoconstricție. Strănutul apare tot ca urmare a excitării nervilor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și olfactiv duc la oprirea respirației. Apneea se produce și în timpul deglutiției ceea ce împiedică pătrunderea alimentelor în căile respiratorii. Excitarea mucoasei traheobronșice poate produce în mod reflex spasm glotic și 87 bronhoconstricție. Strănutul apare tot ca urmare a excitării nervilor trigemen și olfactiv și are ca efect eliminarea aerului din fosele nazale într-un mod asemănător cu tusea. Tusea este un important reflex de apărare care are rolul de a îndepărta agenții iritanți de la nivelul căilor aeriene. Se produce mai întâi
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
cu dorința de somn sau stările de plictiseală. Căscatul excesiv se poate întâlni în unele afecțiuni ale sistemului nervos central. Reflexul dilatator faringeal este cauzat de existența unei presiuni negative la nivelul căilor aeriene superioare, informațiile fiind transmise prin nervii trigemen, laringian și glosofaringian. Reflexele plecate de la receptorii juxtacapilari (J) pulmonari pe cale vagală produc tahipnee în urma congestiei vasculare pulmonare, a creșterii volumului lichidului interstițial pulmonar, în edemul pulmonar produs prin insuficiența ventriculului stâng sau chiar la normali în cursul efortului fizic
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
chirurgicale de rezolvare a despicăturilor palatine, prin ridicarea lamboului mucoperiostal, interesează aceste artere. Palatul moale reprezintă o structură dinamică, având 5 perechi de mușchi inervați de plexul faringian din nervul vag, cu excepția mușchiului tensor al valului palatin, inervat din nervul trigemen. Mușchiul tensor al valului palatin are rolul de ridicare a palatului moale, iar prin atașarea la trompa lui Eustachio asigură permeabilitatea trompei. Pacienții cu palatoschizis au întreruptă orientarea transversală a fibrelor musculare, aceasta devenind longitudinală. Despicăturile palatine se asociază cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
regularizare termică a aerului inhalat conformă cu frigul sau căldura din mediul ambiant acesta ajungând la plămâni la o temperatură fiziologică constantă Astfel, respirația nazală care prin circulația aerului efectuează un “masaj “ pe mucoasa parcursă de a doua parte a trigemenului, va provoca o serie întreagă de reflexe foarte importante la nivelul creierului și a corpului în general (în particular, legătura trigemenului cu nervul pneumogastric influențează funcțiile digestive și abdominale). Această respirație nazală favorizează deci aceste procese printr-o cale reflexă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
constantă Astfel, respirația nazală care prin circulația aerului efectuează un “masaj “ pe mucoasa parcursă de a doua parte a trigemenului, va provoca o serie întreagă de reflexe foarte importante la nivelul creierului și a corpului în general (în particular, legătura trigemenului cu nervul pneumogastric influențează funcțiile digestive și abdominale). Această respirație nazală favorizează deci aceste procese printr-o cale reflexă a cărei importanță nu trebuie neglijată, în plus și situarea particulară a nasului suscită o multitudine de reflexe și alte fenomene
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
parțial comune cu ale sistemului nervos somatic. Ele constituie prima verigă a arcurilor reflexe organo-vegetative. Informații asupra statusului organelor viscerale ajung la creier pe două căi principale: calea nervilor cranieni parasimpatici și calea sistemului aferent simpatic. În timp ce nervii cranieni V (trigemen), VII (facial), XI (glosofaringian) și X (vag) transmit informații predominent mecano- și chemoreceptoare, căile aferente spinale (simpatice) sunt sensibile la injuriile produse de variațiile mecanice, chimice și termice. Aferențele viscerale sunt proiectate prin stația de releu a nucleilor tractusului solitar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat posterior nucleului de origine a facialului, emite fibre parasimpatice cu rol neuro-reflex stimulator asupra secreției lacrimale. Calea aferentă pleacă de la cornee pe traiectul trigemenului până în centrul lacrimal din punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra secreției lacrimale. Calea aferentă pleacă de la cornee pe traiectul trigemenului până în centrul lacrimal din punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
comun bulboprotuberanțial. Cocainizarea planșeului ventriculului IV provoacă oprirea respirației și prăbușirea presiunii sanguine. Centrul deglutiției se găsește, de asemenea, în apropierea nucleului dorsal al vagului. Sub influența impulsurilor aferente sosite de la nivelul limbii, palatului moale și faringelui pe calea nervilor trigemen, glosofaringian și vag, se produce reflexul de deglutiție cu participarea fibrelor eferente ale hipoglosului, glosofaringianului și vagului. Datorită relațiilor sale de vecinătate cu centrii respiratori și cardiomotori, respirația se oprește, iar frecvența cardiacă crește în timpul deglutiției. Un centru al vomei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
origine ai parasimpaticului cefalic (pupilar, salivar superior și inferior, lacrimomuconazal și cardiopneumoenteric) au fost menționați la trunchiul cerebral. De la nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia până în orbită, unde se alătură ramurii destinate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o sinapsă axo-axonală. Aceasta este o sinapsă chimică și a fost descrisă de Gray (1962) în măduva spinării la mamifere, iar recent în sistemul nervos al numeroaselor vertebrate, la nivelul nucleului geniculat, în nucleii talamici, în substanța gelatinoasă, în nucleul trigemenului. Sinapsele axo-axonale sunt implicate în fenomenul de inhibiție presinaptică, întrucât acțiunea lor tinde să reducă din cantitatea neurotransmițătorului eliberat de axonul terminal postsinaptic. Uneori, sinapsele axo-axonale sunt aranjate seriat, astfel că un proces este postsinaptic la o sinapsă și presinaptic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și una electrică cu elementul postsinaptic constituind sinapsa mixtă. Cel mai cunoscut tip de sinapsă mixtă apare la nivelul ganglionului ciliar al păsărilor, dar a fost observat și în nucleul vestibular lateral, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. I.4.5.3. Sinapse ganglionare Sinapsele chimice ganglionare asigură, după cum se știe, articulațiile sinaptice dintre neuronii eferenți ai căilor vegetative extranevraxiale simpatice și parasimpatice. Acestea diferă de cele somatice prin faptul că sunt formate din doi neuroni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deci a existenței sinapselor mixte. Cel mai elocvent exemplu este reprezentat de ganglionul ciliar de la păsări. Aspecte sinaptice similare au fost descrise la nivelul retinei și căilor motorii cortico-subcorticale, precum și în nucleul laterovestibular, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. În ganglionul ciliar avian elementul presinaptic înconjoară parțial corpul celulei postsinaptice. La păsări, transmisia bimodală apare evidentă numai pentru o perioadă de tranziție după ecloziunea din ou. Microscopia electronică relevă apoziții strânse (joncțiuni gap) între cele două membrane
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
substanțe iritante ale mucoasei traheo-bronșice și însoțită de spasm glotic sau bronșic. Strănutul este, de asemenea, un reflex de apărare, declanșat prin excitarea receptorilor din căile respiratorii superioare. Impulsurile aferente pornite de la nivelul mucoasei rino-faringiene ajung la bulb pe calea trigemenului, determinând expulsia sub presiune a aerului blocat la nivelul vălului palatului și uvulei, în vederea îndepărtării corpului străin care a declanșat reflexul. Tusea este un reflex de expir forțat după o inspirație profundă. Inspirul este urmat de apropierea corzilor vocale, închiderea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul găurii jugulare, pătrund în nervul Jacobson (care își are originea în ganglionul Andersch), apoi trec în nervul mic pietros superficial și ajung în ganglionul otic, unde fac sinapsă fibre postganglionare. Acestea urmează mai departe traiectul nervului auriculo-temporal, ramură a trigemenului, până la glanda parotidă; b) fibrele simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale. Părăsesc măduva prin rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic, unde fac sinapsa în ganglionul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]