117 matches
-
ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
său. Locul său a fost preluat de cel actual, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea sau în pragul celui următor. Este așezată pe Valea Putnei, pe fundalul unei perdele de brazi. Prin pasul Tulghes a trecut în Transilvania influența planului trilobat și nu este de mirare că meșterii l-au adoptat la înnoirea ctitoriei de aici. Absidele laterale, ca și aceea a altarului, sunt poligonale cu cinci laturi. Pe sud se află un pridvor, cu stâlpi ciopliți, supraînălțat de o clopotniță
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
un scut triunghiular cu baza arcuită, pe un câmp de azur este amplasat un turn de mănăstire de argint, dotat cu o poartă cu grătarul ănchis, tot din argint, și o fereastră larg deschisă; turnul se termină cu o cruce trilobată, ortodoxă, tot din argint. Scutul este timbrat de o coroană murală cu trei turnuri, simbol al orașelor care nu erau reședință de județ. Interesant este faptul că, după declararea Sloboziei ca oraș-municipiu (1 august 1979), Comisia Locală de Partid și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”". Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
turlă, existând și o turlă și deasupra pronaosului, începutul scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm o Evanghelie donată de către Chiriță Lăcătușu din Iași la 5 martie 1728, un prologar donat de
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm o Evanghelie donată de către Chiriță Lăcătușu din Iași la 5 martie 1728, un prologar donat de postelnicul Constantin Bivol în 1736, un potir din 1819 etc. "Schitișoru nostru", după o consemnare pe o
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
greutatea de 17,5 g. A fost bătută într-un număr de 7.500 de exemplare, de calitate "proof". Este însoțită de un certificat de autenticitate numerotat. Pe aversul tuturor celor trei monede, sunt gravate elemente de arhitectură (ogive, arce trilobate) ale unei catedrale, stema Portugaliei, denumirea statului european emitent: „”, precum și valoarea nominală a monedei: "5 euro". Pe reversul monedei, este gravat portretul papei "Ioan al XXI-lea", ținând în mâna dreaptă un sceptru, în stânga sceptrului este gravat blazonul său, iar
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
1479 de către călugării dominicani. Ea a fost realizată în stil gotic, dar ca urmare a faptului că edificiul a fost refăcut radical în perioadele următoare, el are astăzi stil baroc. Elemente gotice se mai păstrează doar în exterior: contraforturile, ferestrele trilobate din partea superioară și portalul de intrare de pe fațada de vest. În anul 1543, în urma Reformei Protestante, populația săsească din Sibiu a trecut la luteranism, iar bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor. Sibiul a rămas timp de 150 ani fără
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
paroh de Sibiu. Parohia romano-catolică a pus o serie de condiții Parohiei greco-catolice, printre care: Biserica a fost construită inițial în stil gotic. Transformat într-un edificiu în stil baroc, edificiul mai păstrează unele elemente gotice cum sunt contraforturile, ferestrele trilobate în partea superioară și portalul gotic târziu de pe fațada de vest. Pe fațada vestică, deasupra portalului de intrare, se află statueta Sf. Ursula într-o nișă de formă semicirculară (în interior). Nișa este realizată în stil baroc, având în interior
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
constructor de biserici. În afară de îmbunătățirile aduse multor biserici construite de Iustinian, cum ar fi măreața Sfânta Sofia din Constantinopol și Biserica Sfinților Apostoli, el a construit o biserică dedicată Sfinților Apostoli Petru și Pavel și un altă biserică, în formă trilobată, tot cu hramul Sfinților Apostoli. De asemenea, el a extins Biserica Maicii Domnului din Blachernae, dându-i o formă de cruce în plan.
Iustin al II-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306615_a_307944]
-
al XIX-lea. Numită și Biserica Mică Domnească, monument arhitectonic datând din mijlocul secolului al XV-lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara Românească. Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda. Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
număr de 5 sau 6 sunt mici, cu tendința de recurbare. Ovarul are 2-3 loji cu 4-6 ovule, este bombat, stilul este gros și cilindric. Polenul este steril. Cârceii sunt verzi, bifurcați, glabri. Frunza adultă este mare, asimetrică, întreagă sau trilobată, rar cu lobul terminal alungit, colorată verde închis pe partea superioară și puternic scămoasă pe fața inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale, slab schițate, iar sinusul pețiolar are formă de liră. Dinții sunt șterși, cu baza lățită și marginile drepte și
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
și restul bărbați). După datele comunității evreiești numărul evreilor omorâți a fost între 165-207. Mulți alți evrei au fost bătuți, torturați și jefuiți. Nimeni dintre făptași nu a fost pedepsit. Biserică Sfanțul Nicolae din Dorohoi se înscrie în categoria biserilor trilobate construite în ultimii cincisprezece ani ai vieții de către cel mai însemnat domnitor al Moldovei medievale, Ștefan cel Mare și Sfânt. Din punctul de vedere al viziunii arhitectonice, biserica (clădita în 1495) dispune de aceeași structură că și bisericile Sfanțul Ilie
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
trei persoane: Eduard Lăzărescu, fost deputat și prefect de Iași, și două surori: Ema și Marița. Aceștia s-au hotărât să facă, cu cheltuiala lor și prin munca voluntară a sătenilor, școala, dispensarul, șoseaua și biserica. Biserica este în plan trilobat, cu pereții din cărămidă și fundația din beton, fără ornamentații exterioare. Acoperișul urmează forma zidurilor și are un turn în formă octogonală pentru clopote. În exterior, plafonul boltit este construit din scândurâ și cu tencuieli. Scafasul este deschis și e
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe "ulița cea mare" sau "Podul Mogoșoaiei", în locul numit pe atunci "Puțul cu zale". <br> Construcția are un plan trilobat, purtând deaspra naosului o turlă sveltă, iar deasupra pronaosului, clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizează prin plastica decorativă a fațadelor. Acestea sunt împărțite în două registre, cel inferior
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
Ilie Rădulescu și Irina Rosetti din București. Gara Tulcea În anul 1972 în portul de pe malul Dunării se finalizează construcția Gării de pasageri Tulcea. Aceasta este realizată după planurile arhitectei Irina Rosetti. Special la Gara din Tulcea este planul ei trilobat, care preia direcțiile celor trei axe care duc spre clădire; firul fluviului, linia falezei și drumul dinspre centrul orașului. Clădirea cu aspect de ambarcațiune a fost concepută că o morișca formată din trei arce - trei jumătăți de bărci care da
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
de bărci care da impresia călătorului de pe vapor că clădirea se rotește. Trei poze și un plan de situație cu Gara Tulcea (dar nu foarte relevant pentru a scoate in evidență forma interesantă a Gării Tulcea) apar pe Wikimapia. Planul trilobat al clădirii gării și amplasamentul ei in portul Tulcea se pot vedea bine pe Google maps la: Vedere din avion a cladirii Garii Tulcea - arhitect Irina Rosetti Clădirea Gării Tulcea proiectată și realizată de arhitecta Irina Rosetti poate fi considerată
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
OIV 068; UPOV 32; IBPRG 4.1.7.) definește gradul de lobare al limbului foliar și se stabilește odată cu forma limbului frunzei. În funcție de numărul de lobi frunza de viță de vie poate fi: întreagă (nota 1 - soi de referință Mourvedre), trilobată (nota 2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată (nota 5 - soi de referință Chasselas cioutat) . În cadrul soiurilor de viță de vie aparținând speciei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un mănunchi de narcise de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află o cruce trilobata de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, deasupra unui brâu undat de argint, se află un caduceu de aur cu aripi de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port, uneltele și armele, erau executate în centrele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și unul în pronaos. Privind exteriorul, remarcăm turnul octogonal așezat pe pronaos, având console sub atic, care parcă îi susțin acoperișul. Sub aceste console se află un șir de nișe circulare situate între două brâie, apoi, mai jos, niște nișe trilobate la partea lor superioară. Aceleași motive ornamentale îmbracă întreaga fațadă a bisericii, de jur împrejur. Biserica are învelitoare din tablă. Cel de-al doilea hram (Sf. Ilie) i s-a dat în amintirea bisericii din strada V. Alecsandri, demolată în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
formă de cruce, interiorul fiind împărțit în: pridvor, pronaos, naos și altar. De remarcat că, interiorul este lărgit față de axul est-vest al clădirii, adică deosebit de cele obișnuite la vremea respectivă. Între pronaos și naos, despărțirea este făcută printr-o arcadă trilobată din zidărie groasă, sprijinită lateral pe pereții exteriori, iar în interior, pe doi stâlpi groși octogonali, cu baze distincte și cu capitelurile împodobite cu motive florale sculptate în piatră. Pridvorul este mic și face corp comun cu pronaosul. Tavanul pronaosului
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
prezintă rânduri longitudinale de puncte. Antenele au 9 articole. Sternitul anal lățit, cu marginile rotunjite, glabru......................................2 2.Pronotul este lipsit de un șanț transversal. Suprafața elitrelor cu 11 rânduri longitudinale punctate, bine conturate. Marginea posterioară a penultimului sternit abdominal trilobată.................. .............................................2 Aulonogyrus Klug -.Discul pronotului prezintă de o parte și de alta câte un șanț transversal scurt. Elitrele de asemenea cu 11 rânduri punctate, cele interne fiind adesea ± șterse. Marginea posterioară a penultimului tergit abdominal dreaptă sau ușor ondulată..3
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
împiedica evaporarea apei din sol și de a o conserva pentru perioadele critice. Frunza - planta prezintă un aparat foliar bine dezvoltat, caracterizat printr-un număr mare de frunze de diverse mărimi. Frunzele sunt mai mici decât cele ale castravetelui comun, trilobate sau pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la atingerea ei planta degajă un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]