256 matches
-
toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală de formă concavă, în care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război, - vălău - jgheab alungit cu lungimea maximă de 2-3 m, construit
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
1848, Decretul Național de Sănătate Publică a fost promulgat, iar în anul 1883, Compania de Manufactură Sanitară Standard și Compania Kohler au început producerea căzilor de baie realizate din metal. Un astfel de exemplar a fost promovat ca fiind "o troacă pentru cal, însă dacă i se adauga patru picioare, aceasta va putea fi utilizată ca și o cadă". Utilizarea căzii sub forma de "troacă" a fost considerată un punct de marketing mai important decât abilitatea sa de a funcționa ca
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
căzilor de baie realizate din metal. Un astfel de exemplar a fost promovat ca fiind "o troacă pentru cal, însă dacă i se adauga patru picioare, aceasta va putea fi utilizată ca și o cadă". Utilizarea căzii sub forma de "troacă" a fost considerată un punct de marketing mai important decât abilitatea sa de a funcționa ca și o cadă de baie. Toată lumea știa ce reprezintă "troaca", însă majoritatea oamenilor de atunci nu au făcut niciodată baie într-o cadă. În
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
aceasta va putea fi utilizată ca și o cadă". Utilizarea căzii sub forma de "troacă" a fost considerată un punct de marketing mai important decât abilitatea sa de a funcționa ca și o cadă de baie. Toată lumea știa ce reprezintă "troaca", însă majoritatea oamenilor de atunci nu au făcut niciodată baie într-o cadă. În anul 1851, a fost instalată prima cadă de baie la Casa Albă pentru Millard Fillmore, cand în cele din urmă, oamenii și-au dat seama de
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „căldări” pentru așa ceva, iar prin 1851 aveau chiar și 9 mori mici de parau cu care își măcinau „bucățele”. Spre sfârșitul secolului trecut unii din ei construiau și ciubere, cazi, troace sau linguri din arin, cu care ajungeau spre vânzare chiar si in târgurile din Baia, Giula și Seghedin din actuala Ungarie. La sfârșitul secolului XIX și început de secol XX s-a făcut exploatarea pădurilor din zona în sistem intensiv
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
mărunte, mici); plecer=lesă, leasă; polovică=vas din doage (de lemn) cu o ureche pentru măsurat cereale de capacitate 9-11 cupe, normală și 15-20 cupe, mare; pârlău=dispozitiv de spălat (=mașina de spălat arhaică) țesături formată din două corpuri, o troacă din lemn (destul de mărișoară,lungime=1-1.5m, lățime =0.4-1m,capacitate apr.50-80 l) pe care se așază pârlăul propiuzis, un corp făcut din doage ori butură prelucrată(de dimensiuni inălțime=1-1.5m, diametru=0.5-1m), care are la interior
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
5m, diametru=0.5-1m), care are la interior în partea de jos o cruce pe care se pun hainele de spălat și peste care se toarnă leșie (rezultată din fierberea în apă a cenușii de lemne), care se scurge în troacă, se pune din nou la încălzit și operația se repetă preț de 3-10 ore funcție și de ce țesături și starea acestora se pârluie; postavă=troacă mare (vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
toarnă leșie (rezultată din fierberea în apă a cenușii de lemne), care se scurge în troacă, se pune din nou la încălzit și operația se repetă preț de 3-10 ore funcție și de ce țesături și starea acestora se pârluie; postavă=troacă mare (vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de la Tisa este mai apropiat de subdialectul crișean din România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii spun „albie”, ardelenii numesc același obiect „troacă”; la primii „porumb”-ul este "poromb", la ceilalți "cucuruz". Graiurile băieșilor păstrează și unele arhaisme, elemente care nu se mai găsesc astăzi nici în graiurile din România. Bunăoară, în graiurile muntenești din Baranja se întâlnește [e̯a] în loc de [e
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
(născut Cristian Troacă, la 26 decembrie 1967, București) este un om politic român, senator de Vaslui în legislaturile 2004-2008 și 2008-2012, și care a îndeplinit funcția de ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării aquis-ului comunitar (2004-2007) și
Cristian David () [Corola-website/Science/305358_a_306687]
-
cea de ministru al Internelor și Reformei Administrative, din data de 5 aprilie 2007, ca urmare a restructurării guvernamentale a cabinetului Tăriceanu. S-a născut la data de 26 decembrie 1967, în municipiul București, numele său la naștere fiind Cristian Troacă. A luat numele de "David" în urma primei căsătorii. A absolvit studiile liceale la Liceul C. A. Rosetti din București, profilul fizică-chimie (1986), după care a fost angajat la TMUCB București (1986-1990), devenind apoi proiectant la Centrul de Proiectare TMUCB București
Cristian David () [Corola-website/Science/305358_a_306687]
-
vouă mă închin! Până atunci, vă spun că nu mai e mult până o să dați de dracu! Chiar rău de tot, câtă vreme, cu tot felul de șiretlicuri, ați scos din om ce avea mai de preț, iar acum el, troacă pe interior, a devenit robot. Productivitate și societate de consum. Marketing în toate! știu, n-o să recunoașteți! Ba mai mult, o să-mi spuneți fel și fel de aiureli în care nici chiar voi nu credeți. Mă rog, ar fi problema
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
grupurile de juni poartă pe steagurile lor chipul marelui voievod. La brâu, Junii Naționali Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”). Astăzi, contrar vechiului obicei, Junii Albiori, în cadrul încolonării spre Pietrele lui Solomon și înapoi, nu mai ocupă locul al treilea, ci ultimul, permițând Roșiorilor, Curcanilor, Dorobanților
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
termenul argotic este mai vechi decât cel din jargonul jurnaliștilor. Și mai transparent e cuvântul priponar: polițistul e cel care priponește (= arestează) și trimite la pripon (= închisoare). Trocar (înregistrat în Dicționarul de argou al lui G. Volceanov, 2006) provine de la troacă: cuvântul e și un termen de desemnare a locuitorilor din Șcheii Brașovului și o poreclă dată ardelenilor de către locuitorii din Muntenia (s-a observat că atât trocar, cât și gabor trimit la spațiul ardelenesc). Trecând în revistă diferite explicații, Al.
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
poreclă dată ardelenilor de către locuitorii din Muntenia (s-a observat că atât trocar, cât și gabor trimit la spațiul ardelenesc). Trecând în revistă diferite explicații, Al. Ciorănescu preferă totuși să vadă în trocar o aluzie la "animalul care mănâncă din troacă". Ar fi atunci vorba de o metonimie combinată cu o metaforă depreciativă (care face trecerea de la troacă la porc și de la acesta la o categorie umană). De altfel, și troacă e un termen pentru polițist sau gardian, folosit curent de
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
la spațiul ardelenesc). Trecând în revistă diferite explicații, Al. Ciorănescu preferă totuși să vadă în trocar o aluzie la "animalul care mănâncă din troacă". Ar fi atunci vorba de o metonimie combinată cu o metaforă depreciativă (care face trecerea de la troacă la porc și de la acesta la o categorie umană). De altfel, și troacă e un termen pentru polițist sau gardian, folosit curent de M. Avasilcăi, în Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994: "troacele pârnăii m-au bătut de să mă smintească" (p.
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
vadă în trocar o aluzie la "animalul care mănâncă din troacă". Ar fi atunci vorba de o metonimie combinată cu o metaforă depreciativă (care face trecerea de la troacă la porc și de la acesta la o categorie umană). De altfel, și troacă e un termen pentru polițist sau gardian, folosit curent de M. Avasilcăi, în Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994: "troacele pârnăii m-au bătut de să mă smintească" (p. 8); "troacele au fost nemulțumite și au început a agita bastoanele" (p. 12
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
combinată cu o metaforă depreciativă (care face trecerea de la troacă la porc și de la acesta la o categorie umană). De altfel, și troacă e un termen pentru polițist sau gardian, folosit curent de M. Avasilcăi, în Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994: "troacele pârnăii m-au bătut de să mă smintească" (p. 8); "troacele au fost nemulțumite și au început a agita bastoanele" (p. 12); "troaca de pe secție a venit și ne-a anunțat că vom fi ascunși la zarcă" (p. 13). Într-
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
porc și de la acesta la o categorie umană). De altfel, și troacă e un termen pentru polițist sau gardian, folosit curent de M. Avasilcăi, în Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994: "troacele pârnăii m-au bătut de să mă smintească" (p. 8); "troacele au fost nemulțumite și au început a agita bastoanele" (p. 12); "troaca de pe secție a venit și ne-a anunțat că vom fi ascunși la zarcă" (p. 13). Într-un articol din ziarul Ordinea, din 19.12.1935, autorul (D.I.
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
e un termen pentru polițist sau gardian, folosit curent de M. Avasilcăi, în Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994: "troacele pârnăii m-au bătut de să mă smintească" (p. 8); "troacele au fost nemulțumite și au început a agita bastoanele" (p. 12); "troaca de pe secție a venit și ne-a anunțat că vom fi ascunși la zarcă" (p. 13). Într-un articol din ziarul Ordinea, din 19.12.1935, autorul (D.I. Atanasiu) încerca să integreze în discurs, într-un dialog aparent autentic, cât
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
n. 1914) Str. Alex. Petofi nr. 6 et. 1, ap. 2 sector 1 țel. 2226211 11200 TRIPOVICI DUMITRU (n. 1926) Str. Lt. col. C-tin Marinescu nr. 12 bl. A39, sc. B, et. 1, ap. 21 sector 5 țel. 7814954 4880 TROACA IOAN (n. 1928) Str. Barbu Delavrancea nr. 2C bl. 33, sc. C, et. 2, ap. 10 sector 1 țel. 6507039 4885 TURCINSCHI MIHAIL (n. 1925) Bd. Lascăr Catargiu nr. 16 parter, ap. 3 sector 1 țel. 6507365 15059 URDEA DECEBAL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
whiskey - vine imediat, Maggie, răspunde jovial vocea și un pahar alunecă spre ea pe tăblia barului. — Mai fă două, spune Sherrill. — Amen. Wakefield tocmai Își recăpătase graiul. Cu paharele În mînă, se Îndreaptă către sufragerie, un spațiu primitor mobilat cu troace de familie. Un ursuleț de pluș proptit Într-un balansoar Începe să bată din palme și niște „picturi“ pe ecrane plate se aprind pe pereți. — Nu sînt impresioniști! mormăie Sherrill, evitînd un roboțel-chelner care părea chitit să treacă prin ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
dintr-un recipient. Un depozit neuronal de vidat, o marfă scoasă pe piața de desfacere a memoriei, ca peștele oceanic din conservele ceaușiste. Dacă nu erai atent, te trezeai cu toate amintirile alterate, degajând un miros insuportabil. „V-ați strâns troacele?“, s-a interesat Mihnea, controlând camera, apoi baia. „Haine? Laptop-uri?“, am verificat și eu. „Umbrela.“, ne-a anunțat Lupu, recuperând-o din colț. „Nu lipsește nimic.“ „OK, Maria. Robane, ai luat algocalminul?“, a revenit Mihnea. „Nu.“, am recunoscut, cărând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de-a dreptul prin apă, săream ca un bezmetic dintr-o motoașcă de rogoz într-alta, încât m-am udat leoarcă, până-n brâu; opincile-mi clefăiau, încărcate de apă și de noroi, îmi clefăiau ca niște scroafe flămânde, scăpate la troaca plină; stropii de glod mă împroșcau pe haine, pe obraz, în ochi și-n gură; dar nu-mi mai păsa de nimic. Trebuia să ajung acasă teafăr. Da! Teafăr! Iar lupul? Să rămână și de data asta cu labele pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prășitu’ porumbului și tehnicianul de cultură ne-a spus că la cuib să nu lăsăm mai mult de doi-trei porumbi. Și așa am făcut, că erau câte cinci-șasă. Și, din Întâmplare, vine adjunctu’ comandantului coloniei Grădina, locotenent-major de Securitate Ion Troacă: „Care paștele mă-tii ești pe rându’ ăsta?”. Zâc: „Io sunt, domne!”. Vă spusei, io știam să prășesc, că-s copil de țăran. „De ce ai tăiat atâta porumb aici?” „Pă’, domne, așa ne-a spus maistru’!” Domne, și mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]