1,140 matches
-
ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firișoarele extrase din contextul poetic cercetat dar, atâtea câte sunt dorim să le evidențiem în cele ce urmează spre folosul celor interesați de: alimentația tradițională; arhitectura țărănească; zămislirea coloanelor cerului (troițele); târgurile de animale; ocupațiile și obiceiurile; harnașamentul bidiviilor și mai presus de toate portul popular al locuitorilor obștiilor sătești din zona Orăștiei. Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute țin, în bună parte, de alimentația tradițională a
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
vacă belită / Șî slujnica ginăpoi“.7 Așadar, în vechile cetăți („La ’ceastă curte mare“8 nu se putea intra fără plocon (șpagă?). De la sărăcia informațiilor referitoare la alimentația și arhitectura populară tradițională vom trece la un element de cultură sacră: Troița. Ce le-a fost dat să vadă vânătorilor coborâți din munți „jos la țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Mare - timp de iubire Cât mai e harul revigorând. Să mai renaștem; în decădere Nu mai există nobil simbol; Ca pentru viață-întru Înviere Umple din El ce-n tine ai gol. (Glasul Bisericii) A ști să înalți cântecul precum o troiță a răbdării, din fărâme de cuvinte, o troiță străjuind semeț înălțimile și atingând cu creștetul cerul înalt, cu brațele cuprinzând munții bătrâni, săpând cu unghiile la rădăcină, în catedrala plină de foșnitoare vitralii, a pădurii... Cuvinte precum bănuții de rouă
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
revigorând. Să mai renaștem; în decădere Nu mai există nobil simbol; Ca pentru viață-întru Înviere Umple din El ce-n tine ai gol. (Glasul Bisericii) A ști să înalți cântecul precum o troiță a răbdării, din fărâme de cuvinte, o troiță străjuind semeț înălțimile și atingând cu creștetul cerul înalt, cu brațele cuprinzând munții bătrâni, săpând cu unghiile la rădăcină, în catedrala plină de foșnitoare vitralii, a pădurii... Cuvinte precum bănuții de rouă în iarbă. Monade?... Steluțe de apă tremurătoare? Dar
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
pictură: „Pasiunile noastre își au sursa în copilărie și ne urmăresc, apoi - în rafale, sau c-o intensitate egală - toată viața. Desenam pentru că îmi plăcea conturul lucrurilor și odată am întârziat mult lângă un zugrav din Vâlcea, care picta o troiță, pentru fântâna „slobozită” de curând. Visam să ajung și eu ca acel meșter, să mi se dea pe mână o troiță, pentru răstignire. Nu pot uita mirosul de uleiuri și luciul culorilor proaspete pe lemnul geluit. N-am avut timp
Marin Sorescu, pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
Desenam pentru că îmi plăcea conturul lucrurilor și odată am întârziat mult lângă un zugrav din Vâlcea, care picta o troiță, pentru fântâna „slobozită” de curând. Visam să ajung și eu ca acel meșter, să mi se dea pe mână o troiță, pentru răstignire. Nu pot uita mirosul de uleiuri și luciul culorilor proaspete pe lemnul geluit. N-am avut timp să mă fac pictor, dar nici nu m-am lăsat de tot - iarăși din lipsă de timp. Am rămas cu nostalgia
Marin Sorescu, pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
toate cuminți, precum soldații la o paradă militară ( de ce nu - la comemorarea eroilor căzuți pentru Revoluția din decembrie 1989, din România). Dar, un soldat iese din gând, rupe un rând și ... după el, altul și altul ... Am trecut ieri pe lângă Troița înălțată în fața Casei Tineretului, unde erau depuse multe, multe coroane de flori, din tot județul Olt. Atunci, m-am gândit profund la primul soldat care a ieșit din gând, rupând rândurile și am început să scriu: Cu cheița de diamant
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
Cotruș. Cam la doi ani era o nouă dezvelire de bust, pentru așezarea căruia se consultau îndelung. Acest artist a dat astfel o și mai puternică tentă națională spațiului binecuvântat al Câmpului. Meșterul epigramist Valeriu Cercel a ridicat și o troiță lui Aron Cotruș. S-a constatat că acești oameni nu puteau fi opriți de sistemul comunist din țară și de aceea, se trimiteau securiști, care să se infiltreze. Când aceștia erau descoperiți, ieșea câte un mare scandal. Anca SÎRGHIE: Cum
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
fie atent. Răspântia ne arată câtă intimitate există între om și loc. După cum drumurile se întretaie și duc în diferite direcții, tot așa omul o poate apuca în viață pe o cale bună sau rea. De aceea, se construiește o troiță ori se așază o cruce aici. Un sătean din Poiana Mărului (jud. Brașov) vorbește despre acest obicei, păstrat și astăzi: „se pune cruce la răscruce, că acolo se împart drumurile; știi, o iei într-o parte sau în alta. Se
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
să rodească în sufletul cititorului, altfel care le este rostul??? Servind, ca jurnalist, presa creștină, înseamnă a-ți face datoria față de neamul căruia îi aparții, a rezona, a te păstra în tonalitatea unui popor care frecventează Sfintele Liturghii, care înalță troițe (coloane ale cerului) la răscruci și pe notarul satului, care își crește copiii întru credința și frica de Dumnezeu. Să urmăm conceptul filosofic al lui Țutea care în gândirea sa și, CE GÂNDIRE! s-a situat mereu „între Dumnezeu și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
al culturii populare cu cea savantă în trecut. Turul virtual propus pe site-ul muzeului reproduce aici o istorioară legată de achiziționarea ferestrei care a devenit obiect muzeal, alunecând la sfârșit spre parabolă, așa cum avea să se întâmple și cu troița care face obiectul central al privirii într-o altă sală de la parter. Peste tot s-a urmărit însă esențializarea simbolurilor constituite de fiecare obiect muezal, încadrarea într-o tipologie, fapt dovedit și de sala următoare, „Timpul”, care pare o reproducere
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
care pune probleme îl obligă pe vizitator să se întrebe asupra unor lucruri care, în mod obișnuit, depășesc condiția lui.” Aceeași sală găzduiește, într-o altă dispunere, încă două obiecte puternic amprentate simbolic - furca și oul. Acestora li se adugă troița achiziționată dintr-un sat din Argeș, a cărei poveste e reprodusă în ghidul virtual al muzeului. Desenele parietale din sală completează ansamblul, creând impresia de familiar. Mai departe, două incinte dedicate „Icoanelor” adăpostesc pictură religioasă naivă, în care se pot
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Acasa > Impact > Relatare > TROIȚA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
TROIȚA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița însemnase creștinește răspântia. Încadrată de un gărduț din șipci de brad, troița uimea trecătorul cu picturile ei păstrate de-a lungul timpului intacte, vii și proaspete, ca și când ieri ar fi fost migălite de mâna meșteră a neștiutului iconar! Doamne, ce
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița însemnase creștinește răspântia. Încadrată de un gărduț din șipci de brad, troița uimea trecătorul cu picturile ei păstrate de-a lungul timpului intacte, vii și proaspete, ca și când ieri ar fi fost migălite de mâna meșteră a neștiutului iconar! Doamne, ce frumoasă era! Cum se ridica zveltă spre tării, deschizând cale rugilor către
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
se vadă și să-și povestească câte cele femeile măritate și bătrânele de pe linie, punând țara la cale, clătindu-și ochii pe rarii trecători. Acolo se ruga de sănătatea alor săi oricine venea la fântână. Toți spuneau că apa de la troiță era a mai bună apă din sat, că, bând din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului să plece cu uratul de sărbători sau pe la porțile fetelor de măritat, ca să le fluiere ori să le doinească. Troița era suflet în sufletul satului acela! Și nimeni nu și-ar fi putut imagina satul fără aceasta. Dar într-o vară trăiseră spaima că s-ar putea să rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu li se aprindă șirele de paie prin ogrăzi. Îndesiseră slujbele de implorare a ploii. Veneau la troiță, se rugau, aprindeau lumânări și plecau pe la casele lor. Dar nu le tihnea nici muncă, nici odihnă, căci iscodeau cu ochii tăriile cerești, doar-doar vor zări vreun norișor aducător de ploaie. Începuse a se înnopta. Căldura nu scăzuse. Cei mai
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
tihnea nici muncă, nici odihnă, căci iscodeau cu ochii tăriile cerești, doar-doar vor zări vreun norișor aducător de ploaie. Începuse a se înnopta. Căldura nu scăzuse. Cei mai lacomi de muncă veneau alene spre casele lor, neuitând să treacă pe la troiță ca să se-nchine. Toți nădăjduiau ca Pronia Cerească se va milostivi de ei aducând norii cu ploaie... Dacă i-ar fi privit cineva așezați în rând cu troița, ar fi crezut că secerătorii alcătuiau o adevărată procesiune. Toți erau tăcuți
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
lacomi de muncă veneau alene spre casele lor, neuitând să treacă pe la troiță ca să se-nchine. Toți nădăjduiau ca Pronia Cerească se va milostivi de ei aducând norii cu ploaie... Dacă i-ar fi privit cineva așezați în rând cu troița, ar fi crezut că secerătorii alcătuiau o adevărată procesiune. Toți erau tăcuți, cu frunțile plecate, iar, când se găseau la troiță, se închinau cu evlavie. Cum trecuse și ultimul pâlc de săteni, liniștea se așternuse ușor peste vipia groasă. Și
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
se va milostivi de ei aducând norii cu ploaie... Dacă i-ar fi privit cineva așezați în rând cu troița, ar fi crezut că secerătorii alcătuiau o adevărată procesiune. Toți erau tăcuți, cu frunțile plecate, iar, când se găseau la troiță, se închinau cu evlavie. Cum trecuse și ultimul pâlc de săteni, liniștea se așternuse ușor peste vipia groasă. Și, ca la un semn, baierile cerului se desfăcură slobozind fulger după fulger minute în șir, urmate de tunete; tăriile păcuroase deveneau
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
după fulger minute în șir, urmate de tunete; tăriile păcuroase deveneau luminoase ca ziua, pentru ca să recadă în smoala fierbinte și gălăgioasă a tunetelor iar și iar, de parcă avea să vină sfârșitul... Și se făcu să treacă în clipele acelea pe la troiță un uncheș uitat de Domnul pe pământ - așa era de bătrân. Acesta avea să povestească cum un fulger gros ca pe mână se lăsase de sus unind pentru o clipă pământul de cer, ca să sfredelească tina și să dispară în
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
Acesta avea să povestească cum un fulger gros ca pe mână se lăsase de sus unind pentru o clipă pământul de cer, ca să sfredelească tina și să dispară în văgăunile iadului, nu înainte să aprindă florile și iarba sfarogite de lângă troiță. Și moșneagul mai povestea cum niște vâlvătăi înalte se ridicau aidoma unui rug jur-împrejurul troiței, eliberând spre cer puzderii groase de scântei și cum, în sfârșit, începuse a turna cu găleata. Când ajunseseră primii barbați să stingă pălălaia, "rugul" ardea
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
unind pentru o clipă pământul de cer, ca să sfredelească tina și să dispară în văgăunile iadului, nu înainte să aprindă florile și iarba sfarogite de lângă troiță. Și moșneagul mai povestea cum niște vâlvătăi înalte se ridicau aidoma unui rug jur-împrejurul troiței, eliberând spre cer puzderii groase de scântei și cum, în sfârșit, începuse a turna cu găleata. Când ajunseseră primii barbați să stingă pălălaia, "rugul" ardea la fel, deși ploaia-și vărsa puhoaiele mai abitir decât la început. Nu reușiră să
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
la început. Nu reușiră să stingă focul care mai arse încă preț de un ceas, ziceau. Deodată, ca la o comandă neauzită, "rugul" muri, cerul se însenină, împodobindu-se cu puzderii de stele. Și mare le fu mirarea când văzură troița ridicându-se spre cer neatinsă de urgia focului. Întâmplarea dăduse ocol întâi satului, apoi fu dusă din gură-n gură spre alte sate, miracolul Troiței atrăgând spre credință alte și alte suflete... Referință Bibliografică: TROIȚA / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]