105 matches
-
de apă, a prafului și a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de condensare a vaporilor de apă ș.a. De aici și diferența dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea continuă a norilor. În troposferă se produc principalele fenomene meteorologice, care determină vremea. Ea prezintă deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea continuă a norilor. În troposferă se produc principalele fenomene meteorologice, care determină vremea. Ea prezintă deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se formează norii și precipitațiile. Investigațiile directe prin metode aerologice și meteorologice au evidențiat o serie de neomogenități semnificative ale troposferei, pe baza cărora
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se formează norii și precipitațiile. Investigațiile directe prin metode aerologice și meteorologice au evidențiat o serie de neomogenități semnificative ale troposferei, pe baza cărora acestea a fost împărțită în trei straturi principale. 1. Stratul inferior, sau stratul de excitare- stratul cel mai de jos, care se întinde până la altitudinea de 1-1.5 km. El coincide cu stratul limită. În acest strat
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
care se dezvoltă printr-o puternică convecție ordonată; ceilalți nori sunt de mare altitudine, alcătuiți din particule de gheață. Temperatura acestui strat este cea mai joasă și, spre deosebire de celelalte straturi, este totdeauna negativă. Tropopauza (substratosfera) reprezintă stratul de tranziție dintre troposferă și stratosferă. El se întinde între 8 și 12 km în zona latitudinilor medii, iar la tropice-între 15 și 18 km. În medie, altitudinea tropopauzei crește cu micșorarea latitudinii. Cele mai importante modificări de poziție a tropopauzei se înregistrează în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Ca exemplu, suprafețele fronturilor în atmosferă, unde temperatura, densitatea și viteza vântului (presiunea) prezintă discontinuități. Stratosfera se întinde de la limita tropopauzei, adică de la altitudinea medie de 12 km (pentru zona temperată), până la înălțimea de 50-55 km. Ea se deosebește de troposferă prin profilul vertical al temperaturii (gradientul vertical de temperatură este foarte mic, temperatura prezintă o ușoară scădere cu înălțimea în timpul iernii și o ușoară creștere vara), o mai slabă amestecare pe verticală a aerului (schimb turbulent mai slab), umiditate scăzută
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
vânt sunt slabe și cu apariție aleatoare. Ea este mai caldă în zona latitudinilor temperate și polare (în jur de -55 0C) decât la tropice (-80 0C). De aceea, gradientul orizontal de temperatură în stratosferă are sensul opus aceluia din troposferă. La altitudinea de peste 13-14 km, în jumătatea caldă a anului, el este direcționat, în întreaga emisferă, de la pol la ecuator. În timpul iernii, deasupra Arcticii și Antarcticii se înregistrează temperaturii foarte scăzute ( de -80 -85 0C), ceea ce face ca gradientul orizontal
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de apă sunt transformați în gheață; de aceea umiditatea este foarte scăzută în aceste regiuni, prezența norilor fiind foarte redusă (se semnalează, uneori, la altitudini de 22-27 km, prezența norilor sidefii, cu grosimi mici, alcătuiți din picături de apă suprarăcită). Troposfera și stratosfera concentrează împreună peste 99% din masa totală a atmosferei. Stratul de tranziție spre următoarea pătură atmosferică, mezosfera, este stratopauza. Temperatura sa medie (la altitudinea de 45-55 km) este apropiată de 0 0C , prezentând fluctuații de circa 20 0
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
astfel dezvoltarea mișcărilor convective și amestecarea pe verticală a aerului. Înspre limita superioară a mezosferei, în zonele temperate și subpolare, temperatura ia valori, în timpul verii, în jur de -80, -90 0C. În această pătură se creează condiții analogice acelora din troposferă, fapt pentru care mezopauza este cunoscută și sub numele de troposfera superioară. La limita superioară a mezosferei, densitatea aerului este mult mai redusă la suprafața Pământului, presiunea fiind de circa 200 ori mai mică. Destul de rar, în mezosferă se formează
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limita superioară a mezosferei, în zonele temperate și subpolare, temperatura ia valori, în timpul verii, în jur de -80, -90 0C. În această pătură se creează condiții analogice acelora din troposferă, fapt pentru care mezopauza este cunoscută și sub numele de troposfera superioară. La limita superioară a mezosferei, densitatea aerului este mult mai redusă la suprafața Pământului, presiunea fiind de circa 200 ori mai mică. Destul de rar, în mezosferă se formează așa- numiți nori argintii (mezosferici), formați din cristale mici gheață, prezentând
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
numiți nori argintii (mezosferici), formați din cristale mici gheață, prezentând uneori fenomene ondulatori și chiar vârtejuri. Stratul superior de tranziție al mezosferei este mezopauza, situat la o altitudine medie de 82 km, în care temperatura coboară până la -70 0C. În troposferă, următoarea pătură principală, temperatura poate lua valori între 500 K și 2000K. Temperatura crește accentuat cu altitudinea, ajungând la circa 1400 K la înălțimea de 250 km (la valori mult mai mari, în perioade de activitate solară ridicată) și la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
și după coordonatele spațiale; dată fiind ponderea lor minoră, compoziția atmosferei în apropierea suprafeței terestre poate fi considerată practic constantă. Atmosfera reală conține însă și vapori de apă în cantități variabile, a căror pondere volumică poate ajunge până la 4% în troposfera regiunilor ecuatoriale (tabelul 2.2). Azotul constituie componenta predominantă a atmosferei. El se caracterizează printr-o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă și nu este activ chimic. Doar în scoarța terestră, azotul este asimilat de unele tipuri
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
O pot fi excitați, producând prin dezexcitare emisii radiative vizibile în spectrul aurorelor polare la altitudini de peste 100 km, sau chiar ionizați de aceștia, dând naștere stratului superior F2 al ionosferei. Concentrația atomilor excitați O (1D) este infimă în troposferă, însă crește în stratosferă, atingând (0,5-2,0)×1010 m-3 la altitudinea de 20 km și 1012 m-3 la 35 km. 2.2. Componente variabile ale atmosferei 2.2.1 Evaporarea și umezeala aerului Vaporii de apă provin
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
apă). Astfel, ca rezultat al evaporării apei de pe suprafața terestră și a condensării vaporilor în atmosferă, suprafața terestră pierde căldura, iar atmosfera o primește. Cercetările ne arată că în cazul amestecului vertical și de condensare a vaporilor de apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
atmosfera o primește. Cercetările ne arată că în cazul amestecului vertical și de condensare a vaporilor de apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu) în limite largi în troposfera inferioară și este mai stabil în timp în troposfera mijlocie și în special
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu) în limite largi în troposfera inferioară și este mai stabil în timp în troposfera mijlocie și în special în cea superioară. Raționamentele de mai sus explică din punct de vedere calitativ repartiția medie a temperaturii ce se observă în atmosferă. Elaborarea teoriei calitative asupra repartiției
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu) în limite largi în troposfera inferioară și este mai stabil în timp în troposfera mijlocie și în special în cea superioară. Raționamentele de mai sus explică din punct de vedere calitativ repartiția medie a temperaturii ce se observă în atmosferă. Elaborarea teoriei calitative asupra repartiției temperaturii pe înălțimi în general, și mai ales pentru
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
lipsește: Se mai poate da și condiția limită la nivelul tropopauzei care reprezintă un strat de blocare puternică a schimbului turbulent (din cauze termice și dinamice). Aceasta face ca fluxul turbulent al vaporilor de apă să nu pătrundă practic în troposferă: În cazul că masa de aer și suprafața terestră nu sunt omogene pe direcția orizontală, atunci condiția limită și inițială exprimă dependența umezelii specifice de coordonatele orizontale. Așa, de exemplu, dacă presupunem că masa de aer se scurge pe deasupra unei
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranzițieturbopauza, deasupra căreia predomină echilibrul difuz. Agitația în turbosferă este întreținută prin mișcările atmosferice turbulente de toate tipurile și scările, de la marile sisteme ale troposferei, până la turbulențele la scară mică. Același tip de competiție între separarea gravitațională și amestecarea turbulentă tinde să se aplice și particulelor solide (praf, funingine, etc.) din aer, ale căror viteze de cădere în aerul nemișcat sunt mult inferioare vitezelor verticale
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Poate fi marină, continentală, termală, de cristalizare, teritorială. Mai poate fi dulce, minerală, plată, gazoasă, de ploaie, vie, moartă, regală, grea, de Colonia, neîncepută, din secreții etc. În stare lichidă, gazoasă sau solidă, se găsește în zona inferioară a atmosferei (troposfera). Apa este cel mai răspândit lichid de pe Pământ, acoperă cam trei sferturi din suprafața planetei. Pământul este așezat sub semnul apei. Aceasta i-a fost dăruită încă din momentul nașterii sale, ca element structural și ca înveliș pro-tector. Soarele, vegetația
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]