1,633 matches
-
unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd ce țin minte, dar îmi răsar mereu dintre scoruși pui frumoși de aducere-aminte. nu-mi ieșea prea bine bilanțul dar eu nu trudisem degeaba și m-am gândit să-mi sap singur sântul și s-o termin dracu cu treaba. m-am gandit să-mi retez mâna dreaptă și să nu mai scriu versuri de loc, dar ego-ul mi-a zis: mai așteaptă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
înțeleg pe tinerii publiciști culturali care fug ca necuratul de tămâie de zonele ,serioase" ale culturii. Reproșându-le că se refugiază în zona superficialului, a spectacularului inconsistent, mi-au replicat: ,Ce-ați vrea să facem? Să pierdem ani de zile trudind la o ediție critică pe care oricum n-o mai citește nimeni? Să ne risipim cei mai buni ani înghițind praful arhivelor, iar la patruzeci-cincizeci de ani să ne pomenim că suntem considerați niște molii expirate? Să ne sacrificăm ani
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
spune Victor Popa. O aventură în echipă, una individuală, un test - un mare test de răbdare. Aștepți ceasuri în șir pentru un «cadru» de-o clipă“. Fiecare film înseamnă muncă. Cam cât la construitul unui avion; pornești de la plan și trudești pân’ la... gata de zbor. Iar filmele lui Victor Popa se înalță și atrag premii. Peretele cu diplome „Originea și obiceiurile carașovenilor“ a câștigat, în ’98, Diploma de onoare FESTO (Festivalul Filmelor Etnologice) și Premiul Academiei la Belgrad, iar mai
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
spune Victor Popa. O aventură în echipă, una individuală, un test - un mare test de răbdare. Aștepți ceasuri în șir pentru un «cadru» de-o clipă“. Fiecare film înseamnă muncă. Cam cât la construitul unui avion; pornești de la plan și trudești pân’ la... gata de zbor. Iar filmele lui Victor Popa se înalță și atrag premii. Peretele cu diplome „Originea și obiceiurile carașovenilor“ a câștigat, în ’98, Diploma de onoare FESTO (Festivalul Filmelor Etnologice) și Premiul Academiei la Belgrad, iar mai
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
Bihor, iar din 1941 s-a pus în slujba Comunității Evreilor din Timișoara, pe care a păstorit-o ca prim-rabin din 1949 până la ultima suflare. Intelectual de anvergură, răbdător sfătuitor al celor aflați în cumpăna vieții, dr. Neumann a trudit cu devoțiune pentru spiritul ecumenic al Banatului. Cetățean de onoare al Timișoarei, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor, Caveler al Ordinului Steaua României, prim-rabinul și-a aflat răsplata în credință și în binele pe care, neîntinat, l-a zidit
Agenda2004-17-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282335_a_283664]
-
Măhălenții sunt oameni mândri și istoria lor, de la descălecarea în cetatea Timișoarei până astăzi, îi îndreptățește, prin multe, să se simtă deosebiți. Câteva episoade din această fascinantă istorie își datorează buna așezare în pagina cronicii tocmai doctorului Papană. Acum, domnia sa trudește la o carte cu totul aparte, pe un subiect de cea mai pură esență locală: Colindul din Mehala, „un obicei cu autentică unicitate în întreaga Românie, prin caracteristicile lui“, asigură cercetătorul. Cu „cuglă, dobă și craci“, măhălenții de dinaintea regimului comunist
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
Când și când, expoziții de patrimoniu scot la iveală tipărituri vechi de secole, adevărate obiecte de artă: te întrebi, inevitabil, cum au rezistat timpului. Într-o cămăruță înghesuită, cu aer uscat, cu miros dulceag de tipar și lipici, trei femei trudesc aplecate asupra foilor. Ele știu răspunsul. Știu rețete uitate, tehnici moștenite, secrete profesionale. Pe care le păstrează tainic... doar pentru că astăzi nu prea mai au cui să le împărtășească. Forzaț cu amintiri „Aveam 16 ani când am plecat de acasă
Agenda2004-50-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283143_a_284472]
-
de mii de muzicieni în lume, ar putea începe cu o poveste - obișnuită, dar atât de impresionantă - a oricărui copil-minune al muzicii, cărui cineva îi pune în brațe, pe la 4-5 ani, o jucărie care scoate sunete și îl pune să trudească la a o struni până stoarce din ea miezul partiturii, văduvindu-l de bucuriile copilăriei. Ați fi mirați aflând cât de mulți copii își sacrifică astfel timpul de joacă și... cât de puțini mari muzicieni răsar dintre ei. Dar povestea
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
a cazurilor, o fac nu pentru a respecta o tradiție, ci pentru bani. V. R. Tradiții și credințe în satele românești Este decembrie, luna focului trosnind în sobă, a aromelor de mere coapte, nuci și vin fiert. Este decembrie când, trudiți de zbuciumul de peste an, ne lăsăm cuprinși de tradițiile legate de Sărbătorile de iarnă și trecem mai ușor peste toate. Este timpul să aruncăm o privire în urmă, ca un rămas bun unui an care a trecut cu bucuriile și
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
apartheid, numeroase țări africane au solicitat excluderea ei de la J.O. de la Montreal. Iar după ce Comitetul Internațional Olimpic a respins această solicitare, 23 de țări au refuzat să participe la Jocuri. Un scandal a izbucnit și după ce premierul canadian Pierre Trudeau a obligat delegația Taiwanului să plece înainte de începerea J.O. , motivul constituindu-l intenția acestuia de a ameliora relațiile Canadei cu China, țară care a părăsit C.I.O. după ce Taiwanul a devenit membru al acestuia. De două ori aur în
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
la plimbare sau, încă mai bine, la cei care le promiseseră că sistemul socialist va fi păstrat în eternitate. Sigur că, în felul lor, oamenii au dreptate: ei muncesc și așteaptă ca în schimbul muncii să fie plătiți. Numai că ei trudesc - prin refuzul constant de a vedea realitatea în toată cruzimea ei - la construirea unei enorme minciuni. Petre Român a avut dreptate în viața lui o singură dată, însă și atunci a iesit prost: când a susținut că întreaga industrie românească
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
dezaprobare are, în jurnalul său, și pentru atitudinea adoptată de fosta lui gazetă Telegraful Român, ("Telegraful Român din 27 iunie șvechiț e consecvent în fariseism") și nu e singura observație critică vehementă față de Telegraful Român, la conducerea căruia, cum spuneam, trudise 18 ani. În august 1895 nota răzbit; "Eu, venit de opt luni din temniță, lucrez fără salar la Conzistor și alerg în toate părțile unde trebuie în afaceri publice fără de nici o remunerație, ba de imputări de la familie că alții au
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
pe care le tot amîna, în timp ce tînăra sa consoartă își vedea de treabă, voind să absolve facultatea și să devină dăscăliță. Iar Doru numai la asta nu gîndea, în minte ivindu-i-se ideea unei noi nuvele, la care tot trudea greu în odăița lor matrimonială, deranjîndu-se reciproc. Doru a înțeles că s-a pripit cu căsătoria. Și intervine, periculoasă, o Elvira Iatnopol, studentă medicinistă (care frecventa și prelegerile lui Maiorescu), bună prietenă a lui Doru și a familiei (inclusiv a
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
au intrat în "colectivă", unii au lucrat în "cooperative", la IFET și au fost secretari "la sfat" sau la "P.M.R.", iar unul dintre ei a ajuns "deputat". Din epitafe reies și momentele grele ale celor prigoniți ( În viață mult am trudit/ Eu casa ce am avut/ Colectivul s-o făcut,/ Din casă m-au alungat,/ La mină eu am plecat,/ Boala grea nu m-a ertat, 265) sau evenimentele tragice ale celor arestați și morți în închisoare pentru "vina" de a
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Voiculescu, pe care Carianopol, e evident, l-a frecventat. De reținut afirmația lui Voiculescu "m-am băgat surugiu la cuvinte". Și precizarea: Poeziile trebuiesc muncite, cuvintele șlefuite. Cine se reazemă numai pe talent, moare odată cu el. La vers trebuie să trudești în fiecare zi". Și mărturisea cu umor involuntar: Nu scriu mult. Doar în fiecare zi sau seara". În realitate, poetul Voiculescu a scris enorm, lăsînd posterității proză multă și acele nestemate care sînt Ultimele sonete închipuite de W. Shakespeare traduse
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
și primitivă a totalitarismului. În concepția făuritorilor mitului național, doar înghesuiți unii în alții, doar anonimi că boabele în ciorchine puteam supraviețui "infiltrării agenturilor", "atacurilor dușmanilor dinafară și dinăuntru" etc. Că partidul comunist era o formațiune mafiota, în care baza trudea prostește pentru cele câteva căpetenii de la vârf, iar conducătorul - un analfabet paranoic, erau detalii cu totul nesemnificative. Într-o formulă de-o vitalitate surprinzătoare, aceasta concepție a supraviețuit pe vremea lui Iliescu (spre a pali, ce e drept, în ultimul
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
de panglici sau de invitat la mai știu eu ce alte întîmplări vesele, însoțite de bufet rece sau de ciocniri de cupe cu șampanie. Primarul Bucureștiului nu scapă nici un prilej de a înfrăți Capitala cu diverse alte capitale din lume, trudindu-se cu obositoare călătorii și cu protocoale indigeste, pe altarul sacrificiilor inubliabile care fac din domnia-sa un demn purtător de mesaj al bucureștenilor unde cu gîndul nu gîndești și probabil că n-a gîndit nici dl Viorel Lis înainte de
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
după multe dubii, regrete, variante nu tocmai fericite, ce mă costaseră o lună de chin, i-am expediat din Florența manuscrisul. Dar Marele Uituc nu mi-a răspuns și nici nu mi-a restituit paginile muncite din greu. D’Annunzio trudea fără tihnă; dacă n-ar fi un mare poet, ar putea fi acuzat că a fost un mare grafoman. Așa se face că nici eu, nici ceilalți oaspeți nu-l vedeam în afara orelor de masă. Rămînea însă cu plăcere cu
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
va avea loc n ziarul dezgust. G se te totu i un âă ț „Rom nia muncitoare“, refugiu printre c r ile ei de îă ă n aprilie 1902, cu poezia literatur preferate. Acas , â ț -ț î „G ndul Trudi ilor“. Penvia a era din ce n ce mai tru poetă urmează pe-grea. Prima nenorocire ț șrioadele Constan a i care se abate asupra fami ă șă Br ila, unde locuie te liei este boala, care secer ă țâ
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
că "trebuie tratat în limba latină". Plutarh va diagnostica corect scrierile filozofice ale lui Cicero, spunând că ele sunt "traducerea în latină a tuturor termenilor aparținând dialecticii și fizicii". Dar cât efort l-a costat această traducere. Cât a mai trudit bietul Cicero, el care nu "ducea lipsă de cuvinte" pentru a găsi sau fabrica echivalente latinești: uneori el transliterează termeni grecești, dialectica, grammatica, filosofia, musica, alteori ezită și propune mai multe variante "acea virtute pe care grecii o numesc sofrosyne
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
vocabular filozofic apare numai atunci când există și gândire filozofică originală. El recunoscuse că "pentru idei noi trebuie utilizate cuvinte noi", dar n-a formulat nici un gând propriu. Filozofia rămâne încă într-un stadiu foarte incipient la Roma. Cât a mai trudit bietul Cicero pentru a-i înfrânge sau măcar egala pe greci în acest domeniu. Cât de frustrat se va fi simțit constatând inferioritatea latinei din acest punct de vedere. Trebuie să fi trăit clipe de umilință grea. Și în această
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
în bunuri imobiliare nu va avea alt efect decât ridicarea tirajului gazetelor. Pun pariu că nici unul dintre cei expuși, zice-se, oprobriului public nu va păți nimic: se vor prezenta acte cu perfectă acoperire legală, vor apărea voluntarii care au trudit pe gratis și cu voioșie la înălțarea acestor palate indo-macabro-vânătoresco-polițiste și, cu toată fermitatea din glas a actualului ministru de interne, verdictul se știe de pe acum: "neînceperea urmăririi penale". Ar fi ilogic - într-o țară atât de previzibilă precum România
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii sunt mai onești decât politicienii: ei măcar au pornit de la zero, au trudit, au asudat, și-au mâncat nervii în discuții cu arhitecții (iar apoi cu consoarta), au șantajat proprietari de depozite și au făcut apel la vasta clientelă interlopă pe care-o păstoresc de atâta vreme. în plus, trebuia să fie atenți
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
fi îndrăznit să viseze la o asemenea poveste?" În toată această mirare, ironia n-o părăsește, dar nu mai este cea jucăușă și mușcătoare, ci una deconcertant de amară. Știe că succesul nu i-a venit din scrisul pentru care trudise toată viața, ci din această corespondență cu un singur destinatar și pe care n-a dorit-o publicată ,,In memoriam F.D.P." Destinul, chiar dacă e mai blând cu unii, rareori e pe tiparul dorit. Helene Hanff moare în 1990 la peste
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
Irina Coroiu Mă număr printre privilegiații ce au urmărit, aproape de la început, toate edițiile acestui festival, de la internaționalizarea lui în 1991, sub direcția energicului și entuziastului Michel Demopoulos care, împreună cu Dimitri Eipides, directorul secțiunii paralele ,, Noi orizonturi", trudesc să mențină flacăra interesului pentru cinema în Balcani. Dincolo de densitatea programului, originalitatea manifestării este conferită de ambianță - sediul plasat docurile portului ingenios modernizate, vizionările la alte elegante săli implicînd traversarea unui oraș ce știe să se bucure de toamna tîrzie
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]