299 matches
-
-l și acum: veți vedea pe unul și același! Un tânăr atunci și azi, cu o stare de spirit, atât de impetuoasă și abundentă încât ar avea de unde da și altora! Un tânăr care compune vers și cântă admirabil, un truditor la microfonul radioului, de dragul muzicii și din respectul pentru oameni! Nimeni nu bea vinul în podgorie, lângă butuc, dar îi primește îngerul din cupă în crame, ori unde vrea să instaleze conducte spre rai. Întocmai, cuvântul și muzica nu zboară
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
după mine, cine știe unde eram acum?! A muncit foarte mult! Pricepută femeie... doctor în psihologie. Te atrage ca un magnet. Ea m-a făcut să mă înscriu în partid. Eu am fost cu ideea să-i schimbăm numele, sună altfel, PARTIDUL TRUDITORILOR DE ȚARĂ! Tot ea m-a propus din funcție în funcție și toate au mers ca pe roate până aici. Aici e capătul, nu trebuia să accept eu candidatura! M-am lăsat pe mâna ei. Are putere de convingere... psiholoagă
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
care așteaptă o mână de ajutor de la noi? Nu mai putem trăi din pensia lor! Ne este rușine de noi, dar mai ales de voi - cei care ar trebui să ne fiți idoli! Ați dat un nume acestui partid: "Partidul truditorilor de țară"! M-au trecut toate nădușelile; știam cât s-a râs pe seama mea cu această denumire... ce râdeau pe la televiziuni, prin ziare! Dar lumea, până la urmă, și-a pus speranțele în acest partid. Numărul membrilor creștea precum jucătorii la
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
ironiei, într-o țară înzestrată de Dumnezeu cu de toate! D-le președinte, sunt mandatat de tineretul acestui partid să vă întreb, dar așteptăm un altfel de răspuns: Noi când mai trăim? Ce ne oferiți, d-le președinte al PARTIDULUI TRUDITORILOR DE ȚARĂ? Și acum îmi bate inima ca atunci! Doamne, ce mi-a făcut băiatul acela! Dar m-a provocat, ar trebui să-i mulțumesc. Multe reprize de aplauze a primit Vespazian. Și eu l-am aplaudat, sincer. M-au
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
de umplutură... până îmi încolțea ceva în cap, dacă avea ce să-mi încolțească. - În primul rând țin să vă mulțumesc că sunteți atât de mulți în această sală! Acum sunt convins că reprezentați o forță de temut! Dacă sunteți truditori de țară, trebuie să demonstrați! S-a dus timpul vorbelor, acum este timpul faptelor! Partidul nu vă oferă nimic! Eu, cu atât mai mult, nu pot, și nici nu vreau! De ce să vă ofere cineva ceea ce vă doriți? (S-a
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
aici? Au început să sară dopuri de la șampanie. Am înțeles că am câștigat alegerile. N-am simțit nicio bucurie. Maria nu era lângă mine. Unde-o fi acum oare? Toți se bucurau, turnau în pahare, spumă peste tot. Trăiască, PARTIDUL TRUDITORILOR DE ȚARĂ! Am luat o cupă de șampanie în mână. Toți strigau: - Un toast, un toast! - Băieți, am început eu mai trist ca niciodată, știți ce ne așteaptă? - Nu contează! Nu contează! au strigat toți, iarăși în cor, ciocnind apoi
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
minții deopotrivă dar și pentru a-mi curăți sufletul, în puținele momente de liniște ce mi-au fost date de Dumnezeu, în izvorul nesecat al cuvântului. Inginer chimist de profesie, absolventă a Institutului Politehnic București în 1984, ulterior convertită în truditor în lumea plină de mister a marketingului și vânzărilor (din 1990 încoace) m-am aplecat modest spre scris în ziua a treisprezecea a lui ianuarie 2009, refugiindu-mă departe de zbuciumul nesfârșit al lumii nebune în care trăim... Un echilibru
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
minții deopotrivă dar și pentru a-mi curăți sufletul, în puținele momente de liniște ce mi-au fost date de Dumnezeu, în izvorul nesecat al cuvântului. Inginer chimist de profesie, absolventă a Institutului Politehnic București în 1984, ulterior convertită în truditor în lumea plină de mister a marketingului și vânzărilor (din 1990 încoace) m-am aplecat modest spre scris în ziua a treisprezecea a lui ianuarie 2009, refugiindu-mă departe de zbuciumul nesfârșit al lumii nebune în care trăim... Momentan viețuiesc
GEORGETA RESTEMAN) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367213_a_368542]
-
de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: „Frunzuliță de-avrămeasă,/ dragi haiduci, iarna se lasă...,/ e timpul, mergeți pe-acasă!/ Noi
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
vor pierde niciodată. A umplut scenă cu show-ul ei minunat, a ridicat tribunele în picioare... Acel lucru pe care il credeam imposibil. Ne-a adăpat pe toți cu apă vie... Cerșetori și bogați, albi și negri, simpli muncitori sau truditori ai spiritului, ortodocși sau hindu, sportivi sau infirmi... Ne-a înălțat către Cer, sperând că o vom aplaudă fără să-i cerem să ne explice... Un show adevărat, viu, real. Oferit atunci când credeam că e prea târziu. „Bună... Scuză-mă
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
Teodorenii, Camil și Cezar Petrescu și alți prozatori cu ștaif, poeți emblematici ca Eminescu, Macedonski, Pilat, Nichita, Vieru, Păunescu sunt, fără doar și poate, categoria „boierilor”. Pe Nicolae Dabijaa nu-l văd aici. El face parte mai degrabă din categoria „truditorilor”. Lui îi stă bine lângă Rebreanu, Stancu, Preda, Arghezi, Ion Alexandru, Sorescu ... Simplitatea lui umană și scriitoricească îl fericește cu această nobilă companie, la care m-aș simți onorat dacă vreodată mă voi hotărî să ader. Un poet care scrie
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
Basarabia poetică și nu numai. Dincolo de fiorul literar care-l așază în galeria marilor scriitori moldoveni de la Mateevici la Druță, de la Matcovschi la Vieru, de la Liviu Damian la Leonida Lari și alții, Nicolae Dabija rămâne în lumea marilor spirite românești truditorul și luptătorul pentru păstrarea limbii, istoriei și identității naționale. Când mi-e dor de el, mă gândesc, nu știu de ce, la Sorescu. Sau poate știu. Lucia Olaru-Nenati: Poetul Nicolae Dabija este unul dintre acei intelectuali creativi pe care îngerul neamului
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
ale gândirii universale care au frământat mintea oamenilor luminați: trecerea timpului, nașterea, moartea, rosturile vieții ș.a. Principalele virtuți cântate de autor în poemele sale sunt: curajul, setea de libertate și dreptate, dârzenia, mândria de neam, neînfricarea. Autorul realizează portrete admirabile truditorilor de rând, eroilor fără de nume, închinând cuvinte Cosașului, “Făcătorilor de pâine”, care: “Din vechime, ei, cu munca, țin viața mergătoare, / Stând în brazdă-n recea ploaie sau uscați de caldul soare, / Iar când toamna, chiar de-i bună, e să
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de mii de cazuri în care copiii-și așteaptă părinții de sărbători să împodobească împreună brăduțul. Autorul evocă și unele chipuri cunoscute și chiar arhetipuri, cum sunt cel al văduvei de război rămasă singură să-și crească pruncii, cel al truditorului pământului care muncește zi lumină, cel al Cosașului, cel al păstorului mioritic care e „stâlp de veșnicie”, dar și icoana casei părintești purtată în „sămânța unui gând”, icoană care nu se șterge din inimă niciodată. Datina și portul, tradiția și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
te ia în seamă. Cum îi vremea trecătoare, Și îți zici: „Cristos de vine, El ne iartă, va fi bine!...” Speri în lumea viitoare. Drag Poet, iubit părinte, Parcă nici n-ai fi plecat! ... Am rămas cum ne-ai lăsat: Truditori și fără minte. Alți farsori cu alte măști, Cabotini fără chemare... Iar pe noi ne iau de proști Ăști parșivi cu gura mare. Pe Țepeș dacă-l găsești, Spune-i să vină degrabă! Nu în țeapă să mi-i tragă
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
cu mine și împreună am avut un real succes sunt: Petrică Mîțu Stoian, Niculina Stoican, Mariana Ionescu-Căpitănescu. Marin Voican-Ghioroiu: Fiind păstrător al stilului specific de interpretare din Romanați, în melodiile pe care le oferiți marelui public, regăsim adevărata viață a truditorului de la țară cu bucuriile, aspirațiile și speranța într-o zi însorită când dorințele i se vor împlini, sărbătorind zilele tradițonale, ținute cu sfințenie: nașterea, tinerețe năvalnică, iubire împărtășită, căsătorie, dăruirea de gingașe flori (copiii, bucuria omului), urmate de botez, rătez
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Târgului Internațional de Carte, premiul european NUX. Un sonetist român premiat chiar în patria lui Petrarca! Citatul final al scrisorii; Așa se face căla Milano nu voi reprezenta nici o instituție din România. Măvoi reprezenta pe mine însumi și pe toți truditorii din țarăignorați ca și mine. Extrem de trist mi se pare ca lipsa de reacție a oficialităților săse facăcu atât de mare evidență, cu stridențăși impolitețe. Aproape dureros, dar specific nouă. La întoarcere le spun tuturor cănu măintereseazăfelicitările nici unei instituții, nu
POETUL ADRIAN MUNTEANU DIN BRAŞOV MAI IUBIT DE STRĂINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365801_a_367130]
-
și dealuri. Se încearcă scoaterea în evidență a celor care au cercetat cu pasiune aceste locuri chiar și din puncte de vedere geologic. Se vorbește despre oameni și obiceiuri, meseriile sau ocupațiile acestora. Sunt foarte multe de spus despre acest truditor din acele vremuri. Mă voi strădui ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
or fi spunând ruginoșenii pieptărușului pasărea-plugului, în loc de coadă-roșie?, întreabă visător Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem un neam de truditori ai gliei, cum spunea Goga, ... un popor de plugari, «urziți din lacrimi și sudoare», Puiule. Alte neamuri au pasărea-liră, pasărea-paradisului... Nu se zărește țipenie de om. Ca anul trecut la Sfânta Maria, când, după plecarea sătenilor în pelerinajul organizat de
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
ai Tabitei, si nu numai ei. Tot în baza parteneriatului cu revista „Helis”, doamna Elenă m-a întrebat, așa, fără pregătire prealabilă, daca nu vreau să devin redactor al unei emisiuni de radio în care să prezint revista și pe truditorii ei, să citesc din creațiile mele și ale autorilor slobozeni și, în general, să spun cam ce-mi place. Am fost extrem de încântată de idee, chiar dacă m-am blocat la incompatibilitățile tehnice dintre programe. Astfel, în marea să generozitate, doamna
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
-
umblare prin finalul vieții, inserând o „Autobiografie” care să rămână drept epitaf al poetului ascuns în „Amintirea unui gând”. Viața poetului se prelinge în sonata ierbii, într-un rest de zi, fiindcă lutul din el este un sens al sufletului truditorului de metafore ce nu poate muri, întorcându-se în cuvinte: „Poeții nu mor niciodată, se-ntorc în cuvinte,/eterne vorbe încolțite-n brazdă,/în frunze, în flori și în întoarceri din cele sfinte,/ sau în zborul păsărilor ce torc la
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
investit, A încolțit prostia noastră-n urnă; Măicuță, știu că somnu-ți este lin; Nu sunt nici senator, nici deputat, Că apa ce o bei nu e pelin, Cu hoții eu la masă nu am stat. Eu sunt și-acum un truditor la stat, Că nu mi-ai spus că vrei să fiu patron; În țara asta totu-i devastat, Hoția este regele pe tron! Să știi, măicuță, că sunt supărat; Toate merg mai prost ca înainte! Că Dumnezeu și el ne-
SĂ ŞTII, MĂICUŢĂ, LEGE-I AL TĂU SFAT! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346564_a_347893]
-
numai materiale trimise de autori, deci numai pe acelea care au girul și răspunderea acestora. Revista va apărea prioritar pe net și doar exemplarele destinate bibliotecilor și fondului de carte vor fi editate pe hârtie. Costurile aferente sunt suportate de truditorii din redacție, iar revista nu se comercializează. Așadar, din păcate, colaborările nu vor fi răsplătite decât într-o lume mai bună. Umoriștii știu ce înseamnă asta! Oricum, o caldă strângere de mână, tot în virtual, nu va lipsi niciodată! NOTĂ
SEMNAL CU BOOKLOOK de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346647_a_347976]