1,998 matches
-
credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți fie treze, zâmbește cu dispreț, Dincolo te așteaptă fecioare. Pentru josnicia în care trăim era nevoie de Dumnezeu, altfel tușim, pentru iubirile neîmplinite era nevoie de Dumnezeu, poate iubim, pentru copiii noștri nevinovați este nevoie de Dumnezeu, știm. Unde alergăm? Pe picioare, pe genunchi, pe burtă, nopțile ne ascund chipul, strigăm, nu ne auzim inima, ziua se uită mirată,cheile
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
focul în locul meu, În urma noastră ard luceferi. Curge aurul din ghitare, chiar pianul Este mai nobil, în el ne vom iubi. Be lăudăm că o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți fie treze, zâmbește cu dispreț, Dincolo te așteaptă fecioare. Pentru josnicia în care trăim era nevoie de Dumnezeu, altfel tușim, pentru iubirile neîmplinite era nevoie de Dumnezeu, poate iubim, pentru copiii noștri nevinovați este nevoie de Dumnezeu, știm. Unde alergăm? Pe picioare, pe genunchi, pe burtă, nopțile ne ascund chipul, strigăm, nu ne auzim inima, ziua se uită mirată,cheile
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
digului hotărât să rezist. Un alt val, aceeași poveste. Măi, să fie!... îmi spusesem înverșunat. Degeaba, un nou talaz, o altă tumbă în lichidul efervescent. Îmi pătrunsese pe nas, pe trahee, pe esofag, pe oriunde putea să strecoare în mine. Tușeam măgărește, spre hazul unui tip bărbos, care îmi arăta degetul mare al unei mâini, ridicat ca un falus în erecție. Îndesat, cu un tors de halterofil năpădit de păr, tipul părea întruchiparea lui Neptun însuși într-un moment de dispoziție
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Popas_in_ciclade.html [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una cu două...” și tușea de-i ieșeau ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi cum sună a colivă?” Și se bătea cu palma în piept. „Nu vrea să se deprindă din capul pieptului... nici de-a dracului ce e. Îi place să cânte
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
unul singur. Și-a răsucit o țigară din foile de tutun agățate după sobă. A umezit cu limba foaia de ziar, a pus tutunul, l-a învelit cu atenție, și iar și-a trecut țigara printre buzele-i umflate și, tușind înfundat datorită nădufului care-i oprea respirația, s-a aplecat să ia un tăciune ca să și-o aprindă, apoi s-a așezat pe un scăunel sub corlata coșului. Primele fumuri pe care le-a tras în piept, au avut darul
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
el și pentru alții, Mihai Romanescu. Așadar, Mihai Romanescu se ridică din pat și ieși pe hol, cercetându-l. Trecuse de zece seara. Asistentele se adunaseră în cabinet și priveau la televizor, comentând din când în când, plictisite. Un pacient tușea insistent într-un salon alăturat. Cineva vorbea la telefon, plângându-se de răbdarea pe care trebuia s-o încerce în spital. Descoperi ușor cabina de duș. Era la două camere distanță de salon. Nu avea prosop. Se întoarse și își
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xii_gina_zaharia_1368562160.html [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
pe lângă farfurii. Fetele au întrerupt masajul și l-au privit speriate, după care l-au țintuit pe Doru cu ochi întrebători. Începuseră să se teamă. Acesta a zâmbit larg, acordându-și timp să-și găsească cele mai potrivite cuvinte. A tușit ușor, s-a ridicat de pe scaun cu ulcica în mână și, legănându-se ușor, mimând instabilitate exagerată pe picioare, s-a oprit în fața lui Mișu cu brațele ridicate a slavă. - Ciocnește oala cu mine, că-ți dau vestea cea mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_3_marian_malciu_1327173986.html [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
condițiile mizere de muncă, modul infam în care era exploatată munca unor copii, profiturile imense obținute de patroni, dar și aburii toxici care se ridicau când copiii pileau pietrele din care se făceau nasturi și cum mureau aceștia în chinuri tușind și vărsând sânge pe nas. Era însă doar începutul... Norii toxici se adunau în atmosferă și acopereau soarele... Pământul îngheța... Nu mai creșteau plante... mai ales în Texas, mureau vitele... mai ales în Arizona... Marile lacuri din Nevada secau... Poporul
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
în jos! Telefonul a sunat prelung: știa cine îl caută și a ridicat imediat receptorul, răspunzând scurt: - Da, eu sunt! - Măi deșteptule, îți bați joc de noi? Iar a-i dat-o în bară! Ai dat cățelul unei babe care tușește tot timpul: Ascult cam aceleași expresii ca la celălalt cățel doar că acum ăsta este... Ziky! - Până când crezi că o să înregistrăm „Sus Ziky, jos Ziky, bun băiat Ziky...”, l-a repezit o voce nervoasă cu un vădit accent rusesc! Buzov
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_carja_1437627070.html [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
în datorii. După ultimul text publicat aici, s-a produs multă încrâncenare. S-au auzit vibrații de spadă în teacă, clinchet de cădelnițe, scârțâit de seceri pe ciocane, șuierat de zvastici cu muchii tăioase-n văzduh, demonii mei interiori încă tușesc înecați de fum de tămâie. Cer armistițiu! Citiți, vă rog, cu detașare, istoria pastorală a omenirii. Nu am creat-o eu. O știu de la un moș din munți, cioban. E mult de astă-vară și e posibil, povestind, să mai încurc
Teoria ciobănească a conspirației by https://republica.ro/teoria-ciobaneasca-a-conspirac-iei [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
instrumentele între ele.” Cel mai simpatic fragment, după părerea noastră, este cel care descrie modul prin care publicul (italian, ceea ce explică cele ce urmeaza) își manifestă admirația: “În Orfelinate și Biserici, unde nu se permit aplauzele, precum la operă, lumea tușește, isi drege glasul sau își sufla nasul în semn de apreciere.” Vivaldissimo prezintă doar câteva dintre sutele de concerte ale compozitorului venețian, dar aceste câteva au fost alese pentru a fi cât mai variate, stilistic și timbral. Două dintre ele
Chateau Bran Merlot. Lumânări. Orchestra de Barockeri. by http://www.zilesinopti.ro/articole/5684/chateau-bran-merlot-lumanari-orchestra-de-barockeri [Corola-blog/BlogPost/98073_a_99365]
-
mușchii picioarelor mele decât pe scaunele cu tentativă de canapele. În glasul roților de tren, m-am lăsat furat de gânduri, retrăind anii copilăriei când, cu doi lei mergeam până la Piatra și înapoi. Bineînțeles, cu nașul! Ehei, frumoase vremuri! Femeia tușea de puteai să crezi că e tuberculoasă. Se scula în capul oaselor, se forța să tușească, din palidă cum era se făcea la început roșie ca sfecla, apoi când se mai liniștea revenea, dar mai palidă ca înainte. Lângă ea
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Puterea_vointei.html [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
am lăsat furat de gânduri, retrăind anii copilăriei când, cu doi lei mergeam până la Piatra și înapoi. Bineînțeles, cu nașul! Ehei, frumoase vremuri! Femeia tușea de puteai să crezi că e tuberculoasă. Se scula în capul oaselor, se forța să tușească, din palidă cum era se făcea la început roșie ca sfecla, apoi când se mai liniștea revenea, dar mai palidă ca înainte. Lângă ea, o fetiță de vreo zece anișori, slabă, cu niște ochi mari și negri o mângâia pe
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Puterea_vointei.html [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
se vor găsi astfel de persoane, cred... Din nou, liniștea puse stăpânire pe încăpere. Fiecare își îndrepta ochii, de data aceasta, în direcții diferite, ferindu-și, parcă anume, privirile. După secunde lungi și apăsătoare de tăcere, doamna Luiza se ridică, tuși ușor pentru a-și drege vocea și se adresă tuturor cu voce scăzută, dar cu multă hotărâre: - Mă gândesc că acea persoană, donatorul, trebuie să aibă aceeași grupă sanguină cu bolnavul... În cazul nostru, cine poate fi mai bun decât
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431470720.html [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
doar la soarta. La un moment dat, privind în urmă, mi-am amintit că visasem cândva aceeași scenă: măgari urcând anevoie, Tușa, Plaiul plin de flori însorite. Cu diferența că, acum, florile erau trecute, văzduhul neguros. I-am spus și Tușii. Foto: Arhiva personală Marcu Jură - O fi, mi-a răspuns, ca Ion al nost, can ierea cătana în Basarabia, o vrut să rămână acolo. Da s-o visat cu măgarii pe Plai, si vez că tot pe Plaiu nost o
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
versetele numerotate cu două cifre dinainte alese. Am refuzat să fac asta; nu doar că mi se părea o abureala, dar nici nu-mi pasă de orice ar fi putut să îmi dezvăluie scripturile. În ziua aceea, i-am cerut Tușii Biblia și am deschis-o, cu data propriei nașteri în gând. Cartea lui Iov: 7. El își bate joc de zarva orașelor; el nu aude strigătele niciunui stăpân. 8. El străbate munții, locul său de pășune, si umblă după orișice
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
înaintașul meu într-ale schimbării, John Cage mutase între timp accentul corului antic din cor în om și instrument, luând cu el și sacul tragismului famen. Sau poate feminist. (Dânsa dixit). Fumul din plafon cade ceață pe nucleu-eu, pe recuzită, tușim iritativ, dar dau la citit. „Nu înțeleg nimic. Mută ștacheta. Mai jos. - Dosul acoperit sau cum m-a făcut mama? - Cum vrei mata, și-om mânca!” Îți dau foc - strig! - Nu vezi că sunt de abia la începutul reconstrucției? Și
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
de lapte. Trec prin viața mea nefardată Revoluționarii și manechinele La parada. Azi, Cei mai vestiți dintre textiliști se pensionează; Generali de steag cu decorații în piepții jachetei. Scame de vise se smulg, zboară libere, Ne intră-n plămâni și tușim peste spitalele-nchise. La noaptea va ninge negreșit Cu fulgi smulți din pernele nefolosite. Am eu așa, o presimțire, Ca și când ar fi o zi în care S-ar întoarce păsările migratoare. Între timp, Reumatismul cuprinde tot trupul păpușii din ipsos
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
seară, cam rece, cum este de obicei la munte, a început să sufle. Nicușor a observat că începe să tremure. Nu luaseră cu ei haine groase, așa că a tremurat până au ajuns în Bușteni. Ziua următoare Nicușor a început să tușească și a continuat să tușească până a ajuns acasă. Tusea a devenit tot mai rebelă, sâcâitoare și seacă. Mache a hotărât să meargă cu el la doctor. La consult doctorul i-a spus că are pneumonie și i-a dat
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
de obicei la munte, a început să sufle. Nicușor a observat că începe să tremure. Nu luaseră cu ei haine groase, așa că a tremurat până au ajuns în Bușteni. Ziua următoare Nicușor a început să tușească și a continuat să tușească până a ajuns acasă. Tusea a devenit tot mai rebelă, sâcâitoare și seacă. Mache a hotărât să meargă cu el la doctor. La consult doctorul i-a spus că are pneumonie și i-a dat un tratament, dar care nu
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului GHICITOARE Cine credeți c-a intrat Chiar acum în viața noastră, Răsărit de sub un strat De zăpadă alb- albastră ? Cine credeți c-a ieșit Din pământ, cu trei petale; Deși-i frig, nu a tușit, Și, spre soare-și face cale ? Cine-n verde îmbrăcat Poartă albă căciuliță Și așteaptă ne-nfricat Să-l culeagă vreo fetiță ? Ce voinic, ce băiețel, (Cine-l vede, îl iubește !) Între frunze, clopoțel, Primăvara ne-o vestește ? Referință Bibliografică: GHICITOARE
GHICITOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1456424930.html [Corola-blog/BlogPost/373350_a_374679]
-
-i scula Noi gratis te-om colinda, Să vezi de nu ți-o plăcea! Fiindcă nimic nu ne-ai dat, Tot anu să zaci în pat! C-ai stat cu cămara plină , Să te plângi un an de splină ! Să tușești, să nădușești Să mănânci până pleznești, La butoi să-ți pice doaga, Că băturăm drum degeaba. Gazdă nu mai sforăi C-om pleca și noi d-aci Fără de mare scofală Gât uscat și burta goală. Și atunci om mai veni
COLIND PENTRU ZGÂRCIŢI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Colind_pentru_zgarciti.html [Corola-blog/BlogPost/345103_a_346432]
-
-l gâdile, metodic, calm, pe la nas și urechi. Observând că nici așa nu obține efectul scontat, a ținut țigara la nasul lui aproape introducând-o într-o nară. După câteva inspirații adânci, acesta s-a înecat și a început să tușească zgomotos. A deschis ochii și s-a uitat speriat în jur. N-a recunoscut nimic. Nu și-a dat seama unde se află. A văzut silueta bărbatului îngenuncheat lângă el. - Unde sunt? întrebă el cu vocea dogită. Sunt dezbrăcat! se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_4_marian_malciu_1327258076.html [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
ocazia de a avea carne la masă. Experiența mea n-a fost decât o altă variantă din „moartea căprioarei”, cu marea diferența că eu nu știu s-o povestesc atât de frumos. Când am taiat oaia mușcată de șarpe a Tușii Anuța, aveam alt motiv să-mi pară rău: aș fi vrut-o vie. Unchiu Niculaie s-a împotrivit (și pe bună dreptate), promițându-mi, în schimb, că îmi va da o oaie cu mieluța în primăvară. Puteam să nu mă
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]