220 matches
-
suficient de aproape de atelierele de reparat vagoane și de ajustaj, se afla Forja sau Atelierul de Fierărie. Ceva mai departe și oarecum izolată de restul fabricii - din cauza riscurilor de incendiu crescute - a fost construită o turnătorie de fontă („fonderia de tuci”), a cărei finalizare s-a realizat târziu și cu costuri considerabile. Atelierele de căldărărie (cazangerie) se numărau printre cele impunătoare construcții deorece erau destinate reparării cazanelor de locomotivă, prevăzute cu mașini hidraulice fixe și mobile pentru nituit. Puteau fi reparate
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Foaia de zestre dată de spătarul Alexandru Râșcanu fiicei sale Măriuța În aprilie 1795 include și și altele. Chirilă Râșcanu vede ctitorirea bisericii În anul 1781, conform inscripției bisericii făcută de Alexandru Râșcanu. Înscripția se păstra pe o bucată de tuci, de formă pentagonală, folosită drept clopot până la 1847, În care se bătea cu un ciocan pentru a auzi credincioșii. La 1790 Alexandru Râșcanu vel spătar ar fi donat două cărți bisericii sale, conform Însemnărilor sale de pe ele. Unele surse ne
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o parte din comorile poporului suedez. DIPLOMA DE DOCTOR Toamnă... Toamnă în dulcele târg al Ieșilor... Bătrânii tei de pe Copou își scutură frunzele de-aramă prin grădini și pe caldarâm, sub un cer îmbrobodit cu nouri de cenușă și de tuci, gata-gata să-și sloboadă apa strânsă-n baierele cerului. Am revenit în Alma Mater Iasiensis. Am revenit pentru a câta oară? După numeroase reveniri succesive, aproape an de an. Și acum, în toamna lui 1976, după opt ani de la absolvirea facultății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
așa bunătate de saltea, de la sinistrați, ia chiombește-te! și Dănuț lovește demonstrativ, cu piciorul, într-un maldăr de sticle, borcane și ambalaje goale din plastic, bașca o mie și una de alte catrafuse și nimicuri disparate, care încadrau sobița de tuci din colțul de la răsărit al hrubei, de sub copia înrămată a icoanei Maicii Domnului din Kazan, o piesă litografică realmente rară și interesantă ce, nu cunoști marfa? Mizeria altora e aurul, e platina lui! Îți spun, cu mâna pe inimă, omulețul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
flacără albăstruie. 23. Începură ploile de toamnă, morocănoase, subțiri, lungi, se auzeau lovind în burlanul de lângă fereastră, zilele treceau apăsătoare. În asemenea zile proprietarii mei își treceau vremea la bucătărie, unde-și făceau focul la soba mare cu plită de tuci ce răspândea o căldură dulce uneori copleșitoare, tot aici așteptau răbdători și stenici venirea și plecarea iernii ale cărei zile le numărau după scăderea și apoi, încrezători, după creșterea, minut cu minut, a luminii până la echinocțiul de primăvară. Asta acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
numai, în realitate era trist, o nostalgie stârnea țărmurile ființei lui. Spuse: - Ia ghiciți de la cine am scrisoare. Să v-o citesc, aveți complimente. Ghiciți! - și mă pofti la o cafea în bucătăria lui încălzită de soba cu plită de tuci. Coborârăm treptele de la intrare și ne duserăm la el. Luați loc, luați loc, continuă de cum deschise ușa. Ne așezarăm în fotoliile de răchită aduse special, - bucătăria era pe o lărgime parcă anume pentru taifas. - De la cine? întrebai în adevăr curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de la el le puteai Închiria sau cumpăra. Sifoanele de la el se Încărcau și tot el mijlocea tocmelile cu taraful de țigani. Bucătar nu putea fi decât el Însuși, pe un preț bun, altfel nu pupai cort și toate celelalte. Avea tuciuri mari În care fierbeau sarmalele și ciorba, cuțitoaie Îndemânatice, satâre, o mașină enormă și bine ascuțită pentru tocat carne. În calitate de bucătar, el nu punea mâna pe nimic, În afară de o lingură cu care gusta. Stătea În mijlocul bătăturii, că acolo se improviza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și patru la un castron - că nu erau de ajuns. Dar nu ne păsa. Înghițeam zeama cu bucățoaiele de mămăligă. Ne frigeam la dește și plescăiam ca porcii. Foiște stătea la masă și sorbecăia ciorba la repezeală, cu ochii la tuciul de pe pirostrii. De obicei, la țuică, băga În el două și chiar trei castroane de borș. De data asta, Însă, din pricina copiilor ce nu fuseseră puși la socoteală de la Început, ceaunul se golise mai repede. Când Foiște se repezise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani nomazi și dăruit unor strămoși de-ai mei În chip de mulțumire că, În mărinimia lor, Îngăduiseră Înălțarea cortului și așezarea taberei În larga curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mașinile volan dacă sunt de metal? De ce nu scot ei metale din pământ dacă vor să fie bogați? De ce nu-i pun și lui dinți de metal ca lui Păun, ca să vorbească precum el, cu greutate? Când luase mânerul de la tuciul cel mare de mămăligă ca să-și facă din el arc, îl bătuseră cu el și copilul râsese, zicând că simte durerea sârmei groase de metal scurgându-i-se prin trup. Dar ceea ce-i lăsase pe absolut toți cu gurile căscate
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
foc la fiert câteva minute până se leagă. Mămăligă (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 400 grame mălai, * jumătate linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn sau cu
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de mătase se creșteau fiind hrăniți cu frunze de dud. După ce gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
persoana a III-a, se rezolvă la nivel sintactic: • prin intermediul recțiunii prepoziționale; genitivul este impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) a căror structură se termină într-un „articol” definit, masculin sau feminin: în juru-mi, în juru-i: „Lucesc în juru-i ziduri ca tuciul lustruite.” (M.Eminescu, I, p. 93); „Din jurul lui dispăruse lumea cea obișnuită a tinerilor.” (M.Eminescu, Proză literară, p. 62); dativul este cerut de prepoziții fără „articol” în structura lor, cele mai multe de natură verbală: conform, datorită, mulțumită, asemeni (asemenea), grație
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cuprul, arama, alama. Tehnologiile moderne și tehnicile manufacturiere specifice rromilor.......................................................................4 ore 1. Minereurile de cupru. Prelucrarea tehnologică 2. Materiile prime și răspândirea lor geografică 3. Aliajele cuprului 4. Tradițiile manufacturiere ale rromilor. Căldărarii V. Prelucrarea altor neferoase. Aluminiul și tuciurile tradiționale produse de rromi ....................................................................................2 ore 1. Aluminiul. Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și altor aliaje. Ceaunarii și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2 ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
4. Tradițiile manufacturiere ale rromilor. Căldărarii V. Prelucrarea altor neferoase. Aluminiul și tuciurile tradiționale produse de rromi ....................................................................................2 ore 1. Aluminiul. Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și altor aliaje. Ceaunarii și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2 ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii și pădurea. Prelucrarea lemnului .................................2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii............................................................2 ore IX. Meserii sezoniere: culesul fructelor de pădure și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și ținut secret. Modul de Îmbinare a părților componente ale unui vas de aramă presupune câteva operațiuni complicate. Ceea ce este esențial În arămărit ține de două tehnici de bază: alămirea și ritmul de ciocănire. Căldărarii confecționează cazane de țuică și tuciuri În care gospodinele fac magiunul de prune, burlane și ibrice de cafea (figurile nr. 22, 23, 24, 25). Produsele căldărarilor sunt realizate prin modelarea metalului cu ajutorul tehnicilor dedicate: lustruire, ciocănire, Încovoiere, perforare, tăiere, incizie. Pentru ca materialul să fie cât mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu neamul căldărarilor; - Obiceiuri și tradiții specifice neamului respectiv; - Personalități locale ale căldărarilor; - Activitatea lor culturală etc. La adresa pe internet www.tufis.ro/RPVFSR.pdf găsiți informații despre comunități de căldărari din România. V. ALTE TEHNICI MANUFACTURIERE ALE PRELUCRĂRII NEFEROASELOR. TUCIURILE TRADIȚIONALE 1. Aluminiul. Obținerea metalului. Minereuri și tehnologii Aluminiul se obține din mineralul bauxită -Al2O3 . H2O- , prima dată prin calcinare se obține alumina iar prin electroliză, se obține aluminiu. Din punct de vedere geologic se face o deosebire Între bauxitele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
spre nord, care se lărgește treptat pentru a forma o mică sală dincolo de care se termină Într-un spațiu ce adăpostește un lac temporar (figura nr. 35). 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și aliaje. Ceaunarii și tuciurile. Ceaunarii prelucrează metale neferoase, precum aluminiul, pentru a confecționa ceaune, tuciuri, tigăi, oale sau alte recipiente pentru gătit (figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sală dincolo de care se termină Într-un spațiu ce adăpostește un lac temporar (figura nr. 35). 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și aliaje. Ceaunarii și tuciurile. Ceaunarii prelucrează metale neferoase, precum aluminiul, pentru a confecționa ceaune, tuciuri, tigăi, oale sau alte recipiente pentru gătit (figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rromi. Ceaunul este lucrat manual din aluminiu și prezintă mâner lateral ( figura nr. 36). De tehnica rromilor, aceeași folosită de sute de ani, depinde gustul specific a mâncărurilor gătite În acest vas. În Moldova rurală mămăliguța preparată la ceaunul de tuci este tradițională. Articol de presă. Tradițiile rromilor ciaunari Nea Vasile are 66 de ani si trăiește Într-o comunitate de numai câteva familii de rromi, din satul Policiori, Județul Buzău. De la 12 ani, a Învățat secretul "fabricării" tuciurilor din aluminiu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ceaunul de tuci este tradițională. Articol de presă. Tradițiile rromilor ciaunari Nea Vasile are 66 de ani si trăiește Într-o comunitate de numai câteva familii de rromi, din satul Policiori, Județul Buzău. De la 12 ani, a Învățat secretul "fabricării" tuciurilor din aluminiu. "Fabricarea" asta este de fapt o treabă simplă. Cere meștesug, un cuptor de pământ și nisip mai fin pentru formele În care se toarnă aluminiul. Nea Vasile, "artistul" satului, este singurul care mai face tuciuri În localitate (figura
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Învățat secretul "fabricării" tuciurilor din aluminiu. "Fabricarea" asta este de fapt o treabă simplă. Cere meștesug, un cuptor de pământ și nisip mai fin pentru formele În care se toarnă aluminiul. Nea Vasile, "artistul" satului, este singurul care mai face tuciuri În localitate (figura nr. 36). La vârsta lui, nea Vasile, vedeta satului, a făcut zeci de mii de tuciuri din aluminiu. Le vinde În satele vecine, cam cu ......., sau le dă pe legume, pe un kil de carne... "Acuma lumea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pământ și nisip mai fin pentru formele În care se toarnă aluminiul. Nea Vasile, "artistul" satului, este singurul care mai face tuciuri În localitate (figura nr. 36). La vârsta lui, nea Vasile, vedeta satului, a făcut zeci de mii de tuciuri din aluminiu. Le vinde În satele vecine, cam cu ......., sau le dă pe legume, pe un kil de carne... "Acuma lumea e atât de săracă, nu-și mai pemite să le cumpere. Stau și folosesc unul cu anii", spune nea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
strâng, ca la ursul demult dispărut, În jurul lui nea Vasile. Aluminiul fierbe. Nu durează mai mult de o oră să facă un ceaun. 45 de minute pentru topit aluminiul și alte vreo zece, ca să se Întărească În forma potrivită. Gata tuciul! Mai urmează operațiunea de șlefuire, dar asta la sfârșitul zilei după ce face norma! Cât nea Vasile ne face demo-ul, vecinii apucă să se vaiete de primar, de alte autorități locale, cum că nu-i ajută, nu-i bagă În seamă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]