144 matches
-
medalie ei la o competiție de anvergură. În anul următor a obținut medalia de aur pe echipe la Campionatul Mondial de la Barcelona. În anul 1987 a devenit vicecampioană mondială la individual, după ce a fost învinsă în finala de românca Elisabeta Tufan. La Seul 1988, cea de-a doua participare la Jocurile Olimpice, a ajuns în semifinală, unde a pierdut cu conaționala sa Sabine Bau. Apoi a învins-o pe unguroaica Zsuzsa Jánosi în „finală mică” . Astfel, Germania de Vest a ocupat întregul
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
Tântava, iar satul Fălcoianca a luat în 1964 numele de "Zorile". În 1968, comuna a revenit în componență actuala la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Stradă Băcanu, Strada Tufan, Strada Argeșului, Strada Șabărului, Strada Pădurii, Strada Liliacului, Strada Bortea, Strada Brebina, Strada lui Tache, Strada Stufului, Strada Sălcioara, Strada Agricultorilor (Cărusașilor), Strada Constructorilor, Strada Puțul cu salcie.
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
cele trei domenii de activitate scripturală. Debutul în literatură s-a produs în anul 2001, astăzi împlinindu-se un deceniu de activitate recunoscută. La acest mic bilanț, panoplia medicu lui Nicolae Radu a înscris tot volume de proză: Cerbul de la tufanul trăznit (2002), Memorie uitată (2005), Paradisul Mateilor (2007), Memorie resuscitată (2007), Cerbul Acteon (2008). Cel de acum oficiază, parcă experimental, dezbaterea de tip religios, pe canavaua eseului (II, III), cu implicarea eu-lui, fremătător în embrionul lui de cugetător, cu sau
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
fi fost asasinat ca răspuns la refuzul său de a respecta ordinele lui Ceaușescu. O anchetă ulterioară realizată prin exhumarea cadavrului a concluzionat, în noiembrie 2005, că acesta s-a sinucis într-adevăr cu pistolul unui ofițer de transmisioniști, Marius Tufan. S-a emis și ipoteza că intenția sa nu a fost sinuciderea, ci provocarea unei stări de incapacitate, însă glonțul i-ar fi secționat o arteră, provocându-i în scurt timp moartea. Această ipoteză este contrazisă de faptul că ministrul
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
-lea.De la capul despre răsărit pe marginea susnumită este un șanț despărțitor hotar până în dreptul satului Aninoasei și se isprăvește; 4-lea. Merge hotarul tot pe margine prin niște mărăciniș șu un drum părăsit până la niște ulmi curățați și un tufan strâmb între hotare; 5-lea Mers-am tot înainte spre apus până am dat de coasta unei văi ce i se zice Coșcovele lângă un Crânguleț de mărăcini; 6-lea. De aici s-au făcut un hotar iar de drum
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
capul ce este despărțitoare cu moșia Adunați și cu Râca-Nouă ( este vorba de Râca-Veche, mutată pe amplasamentul de azi) tot pe matca văii spre miazăzi și am mers până ce am lovit cu colț cu moșia megieșească spre nimizi la doi tufani despărțitori de hatar; 10. Am luat-o de acolo pe marginea dinspre nimiezi ce se hotărăște cu moșia megieșească spre răsărit și însă mimând semnele cele în jos arătate; 11. Viind pe lângă o lăscioară de mărăcini de rogoz, până ce am
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
al satului Râca -Veche) în vale; 12. Am luat-o pe hotar ce este însemnat până am dat într-un drumeag ce este despărțitor între moșia Cocoanei Anichii și între moșiile megieșe și am venit la sat despre răsărit prin niște tufani curățați ce sunt lăsați hotar pe marginea de la tăierea pădurii cocoanei Anichii Râculeasa ce ai vândut-o d-nei de au tăiat-o. 13. De acolo vine drept pe despre nimezi la biserică spre răsărit până ce dă în matca Văii Bucov
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Cenușă și diamant”, „Ochii tăi”, „Voi fi din nou al tău” și „Erou”. În ianuarie 1998, Doru Istudor revine în România și reînființează Harap-Alb, formație ce își încetase activitatea în urmă cu 16 ani. Componența îi include pe Dan „Cândoi” Tufan (vocal), Cristi „Porta” Marinescu și Cristian Luca (chitare), Ionuț Calotă (bas) și Doru „M.S.” (baterie). După un timp, Marinescu este înlocuit cu Marius Roșiu, fost component în formațiile Interval, Floare Albastră și Adi Manolovici Group. Este înregistrată în regim propriu
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
ar putea să servească și astăzi de exemplu profesional multor ziariști. Articolele apăreau cam odată la două zile, erau așadar reacții rapide, pertinente și bine scrise la evenimente cotidiene din țară și de pe plan internațional. Volumul Dintr-un vârf de tufan. Poeme în proză, a apărut în anul 1937, conținând ilustrații de Al.Poitevin-Skeletti. Această scriere este amintită de G.Călinescu în Istoria sa, fără vreun comentariu. Ca și în alte scrieri ale lui Al.Ștefanopol, se vede și aici influența
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
sunt situate terenurile arabile. Datorită faptului că pentru a ajunge la câmp, oamenii urcau dealul, ei spuneau mereu: Din pădurile menționate în documente vechi au mai rămas 150-200 de hectare. Aceste pădurici sunt situate în partea estică a comunei. Stejericile, tufanii, ulmii, perii răzleți care s-au păstrat până pe la 1960 aminteau de pădurile din partea locului. În pădurea moșteneasca de la Zorleasca, se mai păstrează stejari multiseculari. În partea locului cresc salcâmi, carpeni, jugaștrii, perii pădureți, isica, lemn câinesc, salba moale, gherghinari
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Constantin Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) / 12 p Ioana Petre Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale / 10 p Simona Ionela Stănică Definirea conceptului brain drain și categoriile de migrație highly skilled / 24 p Nicoleta Tufan Consecințe sociale ale fenomenului migrațional după anul 1990, în România /20 p VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Internațională „Populația României - încotro?” Sibiu, 1819 septembrie 2007 / 4p RECENZII Maria Larionescu, Istoria sociologiei românești (Constantin Schifirneț) Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brend românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Migrația economică a Românilor: 1990-2006, București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Salomäki, Aino. (2006). Public pension expenditure in the EPC and the European Commission projections: an analysis of the projection results, 268, at http://ec.europa.eu/economy finance/index en.htm Tufan, Constantin. (1997). Forme de asigurări sociale în România, București: Editura Șansa. Zamfir, Cătălin (coord). (1999). Politici sociale in Romania, București: Editura Expert. *** (2001). Preparing for an Aging World - National Research Council, National Academz Press, Washington DC. *** (2003). Legea pensiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în domeniul IT) - și, de asemenea, 1236 - „Computing services department managers” (managerii din departamentele specifice serviciilor IT) - și 312 - „Computer associate professionals” (specialiștii asociați domeniului IT). Primit la redacție: Consecințe sociale ale fenomenului migrațional după anul 1990, în România Nicoleta Tufan Universitatea București Migration or the population’s territorial mobility is not reduced to a spatial issue, it is a much more complex process that encompasses a multitude of elements and generates a large spectrum of positive and negative effects over
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sa p-amândoi și-i pune Într-o copaie, unu' la un cap și unu' la un cap, să-i legene. În sfârșit, eroul Își ajută și unchiul să se nsoare, pentru că era singurul care putea să scoată paloșul din tufanul de la poarta Împăratului. Sim. FI. Marian susține că: Epoca În care Îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, În genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
putea induce o stare nemaiîntâlnită. S. B.: Practic, din mărturiile celor patru despre momentul în care a avut loc evenimentul... M. M.: Au fost patru oameni: Manole, Vătămănescu, Pârcălăbescu și acela care i-ar fi dat pistolul. S. B.: Marius Tufan. Deci, secretul este la ăștia patru. M. M.: După mine, nu-i la ăștia. S. B.: De ce, credeți că nu erau ei acolo? M. M.: Ba erau, dar nu în momentul în care s-a produs chestiunea asta. Nu ei
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
putea induce o stare nemaiîntâlnită. S. B.: Practic, din mărturiile celor patru despre momentul în care a avut loc evenimentul... M. M.: Au fost patru oameni: Manole, Vătămănescu, Pârcălăbescu și acela care i-ar fi dat pistolul. S. B.: Marius Tufan. Deci, secretul este la ăștia patru. M. M.: După mine, nu-i la ăștia. S. B.: De ce, credeți că nu erau ei acolo? M. M.: Ba erau, dar nu în momentul în care s-a produs chestiunea asta. Nu ei
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu o recidivă în 1957, îl condamnă la infirmitate. Între texte, lasă în manuscris și versuri de dragoste. În periodice a mai semnat Valeriu Arsenescu, Ion Cernat, M. S. Cobuz, Anton Constantinescu, Silviu Deleanu, Misado, S. Prisăcaru, Ilie Pușcașu, M. Tufan, Ivan Turbincă. În opera de început a lui S. se întrevede orientarea sămănătoristo-poporanistă, în ambianța căreia a luat naștere. Proze ca Petrea străinul, Ion Ursu (ilustrând „stricarea” sufletului rural „curat” în contact cu corupția citadină) ori Comoara dorobanțului... (atribuind alcoolismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pe variația registrului (popular, arhaic, regional). „Ierugile” ei sunt mai ales poeme de dragoste, care reiau cu grație „specii” populare precum ruga, descântecul, incantația, colindul: „Patru vulturi trecători/ Peste nouri de ninsori.// Dalajun de trei rădine,/ Îndoiți, fără tulpine,/ Mor tufanii în uimire,/ Pe genunchi de coviltire./ Dalajun, colind, Le-roi,/ Dau de știre câte doi,/ Cu frânghii și cu ciuperci/ La ferestrele de melci” (Ierugă la dalajun). Versurile din Epitaf pentru iarbă (1972) se plasează sub o zodie întunecată, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la răsăritul soarelui, un sobor de dumbrăvenci în tufani, între mesteceni. Suindu-se sus pe culme, a avut în amurg viziunea ciudată că din piatra cenușie, bătând întâi în trandafiriu și apoi învinețindu-se, a prins a ieși o dihanie un fel de șopârloiu din vremi moarte întăi i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Editura „Atlas Lex“, București, 1995. 5. ȘTEFAN CRISU, ELENA DENISA CRISU - Codul penal, Codul de procedură penală, infracțiuni prevăzute în legi speciale, Editura „Argesis“, Curtea de Argeș, 2000. 6. FLORIN CIUTACU - Codul civil român adnotat, Editura „Teora“, 2000. 7. ALEXANDRU ȚICLEA, CONSTANTIN TUFAN - Dreptul muncii, Editura „Global Lex“, București, 2001. 8. ȘTEFAN BELIGRĂDEANU, IOAN TRAIAN ȘTEFĂNESCU - Dicționar de drept al muncii, Editura „Lumina Lex“, București, 1997. 9. EUGEN SAFTA ROMANO - Dreptul de proprietate privată și publică în România, Editura „Vantrop“, Focșani, 1997. 10
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
lucru neașteptat. Societatea noastră de cântare din Brașov îi, față de ele, un fleac“. C. Porumbescu „Prioritatea bănățenilor în domeniul cântului coral, amploarea și calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecții și aprecieri laudative în istoriografia muzicală românească“, spune profesorul Constantin Tufan Stan în cartea sa „Rapsodia din Belinț“. Pentru a ilustra activitatea Corului din Chizătău, el a întocmit, în baza unor documentări temeinice, o listă cronologică. Aceasta începe cu 1359, ca prima mențiune documentară a satului Chizătău (Kyzigtew). În 1456, satul
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
de cântec organizat“, semnat de Dimitrie Onciulescu și Ion Cărăbaș. Pe 15 decembrie 2001, Corul din Chizătău, dirijat de învățătorul Ioan Horvath, va susține un recital la Primăria din Viena, în cadrul manifestării „Internationales Adventsingen“. Profesorul de pian și istoria Constantin Tufan Stan s-a născut la 13 februarie 1957, la Bocșa Montană, județul Caraș-Severin. Este licențiat al Universității Naționale de Muzică „Ciprian Porumbescu“ din București (1981). În prezent, lucrează în calitate de profesor de pian la Școala de Arte Frumoase „Filaret Barbu“ din
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Rapsodia din Belinț“ (Editura Marineasa, Timișoara). Acum are sub tipar o nouă carte, dedicată corului din Chizătău. Iată ce spune despre el prof. univ. dr. Gheorghe Firca: „Împătimit al trecutului, mândru de muzicalitatea, devenită legendară, a ținutului său natal, Constantin Tufan Stan este convins de imperativul cultivării memoriei colective, prin apelul la martorii încă existenți printre noi dar, mai ales, prin apelul la documentul tot mai greu de găsit și perisabil. Sub dublul semn al evocării corului din Belinț (comuna care
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]