1,961 matches
-
de oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Chiar și cele două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia el că sunt tufișurile alea de pe răzoare... Sau pâlcul de coceni netăiați...Dar pietroaiele alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
gânduri se transformă într-un șarpe uriaș de frică ce i se încolăcea pe creier. Nu, nu, nuuuu! țipau gândurile sale agitate, sugrumate de șarpe. Știu care este drumul! Trec podețul o iau la stânga, ocolesc cișmelele, apoi la dreapta, până la tufișurile din răzoare. După aceea, urc la stânga peste deal până...Știu! Știu! Asta e mâna stângă și cealaltă e dreapta! E simplu. Dar...nu văd podețul! Unde e podețul ? Ăăăă...A, uite-l ! Gata! Trecu podețul atent și o luă la stânga
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
cealaltă e dreapta! E simplu. Dar...nu văd podețul! Unde e podețul ? Ăăăă...A, uite-l ! Gata! Trecu podețul atent și o luă la stânga, chinuindu-se să observe licărul urmelor de sanie dar...unde a dispărut cișmeaua ? Și ce caută tufișul ăsta în fața mea ? Tăcând blând, tufișul îi scutură pe căciulă toată neaua după creanga lovită de el. -Ce ai cu mine, băiețaș, ce ți-am făcut ? -Au ! Cine vorbește ? Cine este în tufiș ? țipă speriat băiatul. -Tu ești, nătărăule ! Nu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
nu văd podețul! Unde e podețul ? Ăăăă...A, uite-l ! Gata! Trecu podețul atent și o luă la stânga, chinuindu-se să observe licărul urmelor de sanie dar...unde a dispărut cișmeaua ? Și ce caută tufișul ăsta în fața mea ? Tăcând blând, tufișul îi scutură pe căciulă toată neaua după creanga lovită de el. -Ce ai cu mine, băiețaș, ce ți-am făcut ? -Au ! Cine vorbește ? Cine este în tufiș ? țipă speriat băiatul. -Tu ești, nătărăule ! Nu mai vorbește nimeni ! îi sâsâi șarpele
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
unde a dispărut cișmeaua ? Și ce caută tufișul ăsta în fața mea ? Tăcând blând, tufișul îi scutură pe căciulă toată neaua după creanga lovită de el. -Ce ai cu mine, băiețaș, ce ți-am făcut ? -Au ! Cine vorbește ? Cine este în tufiș ? țipă speriat băiatul. -Tu ești, nătărăule ! Nu mai vorbește nimeni ! îi sâsâi șarpele fricii în urechi. Tot întunericul din jur tăcea.Și, nesuferitul de șarpe îi devora toate gândurile. Acum, nu mai știa care este stânga și care dreapta. Bezmetic
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
minune pâcla se risipi, cerul se limpezi și globul lunii se aprinse mare și rotund. Tot ca prin minune dispărură și monștrii Întunericului cu rânjetele lor din mintea sa. În locul lor apărură în toată splendoarea plină de mister, copacii și tufișurile, îmbrăcați în straie sclipitoare de argint, podețul cu balustrade traforate în cristale diamantine, pârâul cu sălciile-boieri și lăncierii păpurișului cu sulițele de aur. De fapt, tot decorul amfiteatrului de basm al dealurilor, îmbrăcate în hainele albe și sfinte ale zăpezii
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
de oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
trădată de Olga, era geloasă pe ea. Toți credeau că s-a reînodat firul iubirii dintre Olga și Eugen. Când a ajuns lângă ei, Sonia a răbufnit: -Bine fată, aici era un moment festiv și tu erai cu Eugen în tufiș? Nu ai vrut, să ne fi martoră? -Ba dacă vrei să știi, v-am fost chiar nașă, spuse Olga râzând și făcându-i cu ochiul lui Codruț. -Are dreptate, așa este, ea este aceea, care mi-a deschis ochii. Să
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1476424165.html [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în sus și în jos pe mal și prin luminiș, printre arbori lătrând îndârjit, întărâtat de vreo mică sălbăticiune ce-și are sălașul în desiș sau pur și simplu dorind să
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
golește până la fund. EXT. / ÎN PĂDURE / NOAPTE Cadrul reprezintă pe cei patru călăreți galopând pe un drumeag din pădure la lumina lunii. Din când în când se aude țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privește curioasă din tufișuri, apoi fâlfâie din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începe concertul nocturn. După câteva momente, căpitanul Arnăutu, aflat în fruntea călăreților, ridică brațul drept și ceata înaintează la pasul cailor. Cei doi boieri sunt la mijloc
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
al doilea moment epic distinct, și anume cel în care „gândul, gândul”, dă roade imaginația produce evenimentul;intâlnirea cu hoții, dură, traumatică, edificatoare. Teama de hoți se concretizează în figuri umane care-l privesc de pe marginea drumului și de prin tufișuri, figuri înfricoșătoare, amenințătoare. Sunt ființe vii, ori numai rodul imaginației surescitate a lui Glogovan? Greu de spus. Orice om rezonabil ar fi evitat să-și expună soția unei astfel de expediții în miez de noapte. Iată și exclamația Fantoșei: „Cum
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Efectul_oedipian_la_gib_mihaescu_eseu_de_prof_florea_neagoe.html [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
care se intensifică o dată cu lăsarea întunericului și concertul păsărelelor ce se pregătesc de culcare îmi dau senzația de început de lume, iar singurătatea mă înfioară! De fapt aici nici nu sunt alei, sunt poteci ce se strecoară printre copaci și tufișuri. Totuși, din loc în loc încă mai sunt băncuțe pe care stau îmbrățișate cupluri ce caută izolarea. Pe una din aceste băncuțe căutăm și noi odihna câteva minute, timp în care discutăm cu ardoare despre film. Dragoș constată că sunt ușor
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_iii_titlu_provizor_stefana_ivanescu_1358453015.html [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
poalele munților Vrancei, Buciniș. De acolo se trag părinții lui. El și fratele lui, Eugen, își petreceau vacanțele la bunici. Mi-a povestit despre prima incursiune în pădure, însoțit de bunicul, avea patru ani. Privea cu teamă copacii bătrâni, noduroși, tufișurile stufoase din care se aștepta să sară animalele fantastice despre care se vorbea în basme ... și se ținea strâns de mâna mare, puternică, care îi conferea siguranță ... ... Tot nu înțeleg ce crede despre mine, ce intenții are. Cred că nici
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_iii_titlu_provizor_stefana_ivanescu_1358453015.html [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
imaginile pe-ntinsa mare... Arma fricii Apar fantomele din ziduri cenușii În cercuri dansând în orele târzi, Gândul trimite săgeți de durere Nimerind câte-un măr sau o părere. Apar fantomele din vitralii furiș Precum iepurii speriați de umbră din tufiș, Eu păzesc castelul din spațiu atemporal Cu arma fricii ca un bătrân caporal. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_arma_fricii_.html [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
cu domnul Ionescu și se respectau reciproc, ca doi oameni de omenie. Pentru Tudorel fusese primul drum la moară la Lisa, prima ieșire din universul de acasă. De aceea, ochișorii lui zburdau numai în jurul carului, admirând toți copacii, viroagele și tufișurile întâlnite. Adică, mă rog, cum ar zice un militar, a reținut toate reperele din peisaj. -Drumul ăsta îl cunosc și cu ochii-nchiși, se încuraja el. De la marginea satului cotește la stânga, pe lângă pâlcul ăla de salcâmi, pe lângă pârâu și...în
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
tineresc pentru a trăi din plin viața. Cu rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul era acoperit de ierburi și mușchi, iar printre trunchiurile seculare crescuseră tufișuri. Pe alocuri înaintarea le este blocată de arborii smulși de urgia vijeliilor. Ocolesc, sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în depărtări. Alteori
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în depărtări. Alteori liniștea este sfâșiată de țipetele stridente ale păsărilor răpitoare ce țâșnesc speriate din tufișuri. Această atmosferă ciudată creează confuzie în mintea tinerilor împletită cu frica de necunoscut. Pulsul li se acceleră inima părea că vrea să spargă cutia toracică. Se deplasează fără nici o orientare în această junglă, iscodiți de ochii fioroși ai fiarelor sălbatice
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
un iaz cu apa verzuie, năpădit de bălării și mătasea broaștei. - Cu siguranță principele a ascuns comoara undeva pe lângă lac, intui Michel. - Și eu presimt acest lucru, aprobă Giorgiana. - Voi femeile aveți un simț acut al premoniției. Înconjurară lacul printre tufișuri și bălării și ajunseră de unde au plecat. - Eu una sunt dezorientată. Nu realizez unde-i răsăritul și nici apusul, constată Giovana. Se priviră stupefiați. Într-adevăr se rătăciseră. - Am trecut peste comoară! - exclamă deodată în culmea fericirii Exporatorul. Din moși-strămoși
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
chiar dacă ești în plină zi. Dar după ce o dezgropăm ne vom reveni! Abia căzu crepusculul și deja prin misterioasa pădure încep să bântuie duhurile rele ca niște umbre ce se strecoară pe lângă trunchiurile copacilor sau fâlfâie cu aripile întunecate prin tufișuri. Din când în când se aude câte o bufniță căreia îi răspunde din depărtări cântecul huhurezului. Dintr-un copac alăturat spintecă semiobscuritatea țipătul cucuvelei. Un fior trece prin inimile tinerelor fete care se ghemuiesc tăcute, dar înspăimântate, lângă trupurile bărbaților
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
VREMURI... Pogoară lumina-n grădină Pe aripi frânte de vânt, Albinele dau zor în stupină, Cu florile făcând legământ. Livada bătrână se-nclină Ca baba-n strai de mireasă. Flori grele ciorchine anină De ram și rodu-și revarsă. Cântă-n tufiș o turturică; În sat din frunza de fag O doină timpu-l despică Și-și lasă ecoul pe prag. O iau de mână ca pe-o soră Și-o cuibăresc adânc în pântec; E primăvară și e horă ! Și toate-mi
CE VREMURI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1457770416.html [Corola-blog/BlogPost/352674_a_354003]
-
i-a dezlegat lui Ziky zgarda de la gât, strigându-i vesel: - Ești liber! Aleargă băiete: Toată iarba verde de la Casa Albă îți aparține! Scăpat de zgarda care uneori îl deranja, Ziky a luat-o la fugă prin iarbă și printre tufișurile dese din jur. După câteva minute s-a întors, sărind vesel pe bancă, lângă Președinte. - OK Ziky, ești băiat bun, hai să mergem în casă, i-a zis el și nu i-a mai pus zgarda la gât! La intrarea
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_carja_1437627070.html [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
moară câinele nostru drag. Calul îl simțise. Noul stăpân îi dăduse drumul din lanț socotind că nu mai are putere să plece. Dar câinele și-a adunat ultimile puteri ca să vină acasă și nemaiputând să meargă, a căzut lângă acel tufiș. Tata l-a luat în brațe, l-a mângâiat și l-a adus acasă. Nu mai voia să mănânce, parcă înțelesese că el trebuie să dispară. S-a uitat la noi cu înfrigurare, dar și cu blândețea dintotdeauna, cu duioșie
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_devotament_elena_buica_1362590787.html [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]