8,899 matches
-
îți văd ochii cum mă privesc din văzduhul care mă înconjoară De cele mai multe ori vorbim, glumim sau ne jucăm Uite îmi place foarte mult să ne jucăm de-a Crinul și de-a narcisa Eu sunt un crin înalt cu tulpina puternică Tu ești o narcisă galbenă care te uiți în sus la mine cu un surâs gingaș pe buze Și eu mă aplec și îți dau o petală Și tu îmi dai zâmbind o petală Apoi ne dăm bună dimineața
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1412180135.html [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
ei. II Și semințele trec în neștire peste artătură Și-n neștire brazdele rămân grele, Iar pâinea a crescut peste mejdină, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
Fascinat am urmărit, Frunz-aceea foarte mică, Capu-și scoate-ncet cu frica, De-abia poate fi zărit. Și cînd soarele-ncălzește, Apoi roua pusă-n stropi, Formă i se limpezește, Plantă mică crește,crește,. Eu mirat m-opresc în loc. -O tulpină, rămurele, ... Citește mai mult M-am uitat l-a mea narcisa,La muscate, trandafir,Albastrele și caisa,Vioreaua cea închisă,Nu-ncetez ca să mă mir.Am pus în pămînt sămînța.Fascinat am urmărit,Frunz-aceea foarte mică,Capu-și scoate-ncet
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Fascinat am urmărit,Frunz-aceea foarte mică,Capu-și scoate-ncet cu frica,De-abia poate fi zărit.Și cînd soarele-ncălzește,Apoi roua pusă-n stropi,Forma i se limpezește,Plantă mică crește,crește,.Eu mirat m-opresc în loc.-O tulpină, rămurele,... XXIX. DOAMNE BINECUVINTEAZĂ MAMA, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 797 din 07 martie 2013. Doamne binecuvintează, Mama care grijă poartă, La copii ce rîd și plîng, Și îi leagănă pe rînd, Tot zîmbind și tot cîntînd
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
o străbat, într- un zenit clarvăzător, Cu cedrii să vorbesc de tot ce e pe glob, Și să ajung o lacrima pe- al maicii dor. Atât de dor de aurul poienii, de mi- a fost Chiar și atunci, cănd măguleam tulpina, Sub care pacea mea avea un mare rost, Și nu-mi era nici o suflare deloc străină... Cum arde soarele din codri mai departe, Spre cedrii, care încă nu m-au însoțit?.. Din acea zi cu dorul, recompus din șoapte- De
DE MULT ŞI TANDRU TIMP MI-E DORUL ÎMPLINIT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1467045438.html [Corola-blog/BlogPost/377948_a_379277]
-
ridicau peste vârful colinelor, curgând nesfârșit. Nu aveau aripi și totuși zburau. Venisem aici să înțeleg puterea adâncului și dintr-o dată m-am simțit cuprinsă de bucuria zborului; era ca și cum aș fi învățat levitația. M-am lăsat în genunchi, lângă tulpina unui stejar bătrân, de teamă să nu urmez calea aburilor. Mușchiul verde îi acoperea rădăcinile groase de la suprafață și o parte din tulpină. Mi-am așezat palmele peste scoarța lui noduroasă și cu mâinile tremurânde l-am mângâiat. Îl simțeam
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
simțit cuprinsă de bucuria zborului; era ca și cum aș fi învățat levitația. M-am lăsat în genunchi, lângă tulpina unui stejar bătrân, de teamă să nu urmez calea aburilor. Mușchiul verde îi acoperea rădăcinile groase de la suprafață și o parte din tulpină. Mi-am așezat palmele peste scoarța lui noduroasă și cu mâinile tremurânde l-am mângâiat. Îl simțeam cum mă privește și cum mă primește lângă el. Am deschis larg brațele și l-am îmbrățișat până când mugurii au început să îmi
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
întorc înfrigurată paginile sufletului * ce este scorbura dacă nu trauma mugurelui crud care nu a învațat încă sa vorbească în stamina zâmbetul din frunză și nici nu a visat vreodată să miroasă a copt? brațele -crengi înfloresc pagini scrise pe tulpină și-un surâs (care a fost mereu ascuns acolo) răsare pe chipul tânăr născut din secționarea bătrânului trup Referință Bibliografică: Renaștere din trauma mugurelui / Oana Radu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de
RENAŞTERE DIN TRAUMA MUGURELUI de OANA RADU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Renastere_din_trauma_mugurelui.html [Corola-blog/BlogPost/355460_a_356789]
-
cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul acesta adânc înfipt în sol A nota sol sună când bate vântul, E clipa când mă bucur că intri în rol Înveșnicind cu-n sunet nou Cuvântul. De la o vreme cu melancolie te-ascult, Îți este uvertura scrisă
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nelinistea_indoielii.html [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
până atunci îți lipsise “inspirația”, o reorientare către tentații și mai și. De-acum, în circulația sanghină(sic!) aleargă cu o sprintineală de invidiat arome și balsamuri extrase din toate florile cuprinse în Atlasul botanic al lumii,, mugurii, bobocii și tulpinile plantelor cunoscute și necunoscute de noi, de mentă, vanilie, garoafă, trandafir, lămâiță, scorțișoară, liliac, stânjenel, brebenel, ghiocel, cu amestecurile posibile și imposibile și multe altele. Și eu, neunsul cu toate “alifiile” lumii ăsteia să cred că aveau nevoie doar de
AMIROSIND LA OXIGEN.BAR DIN LAS VEGAS ! (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Amirosind_la_oxigen_bar_din_las_vegas_xvi_.html [Corola-blog/BlogPost/355621_a_356950]
-
destul de răcoare. Și iată că azi năpădi o căldură plăcută. Se gândi să se dezbrace, își lasă în mașină haina groasă. Apoi ușor la pas, se îndreptă spre marea lui grădină cu trandafiri. Așa o botezase Marea grădină cu trandafiri. Tulpinile de trandafiri, bine curățate, își întindeau mândre ramurile și poate peste două luni, aici vor răsuna acorduri de vioară la un marș nupțial. La asta se gândise de cu seară și își planifică, marea hoinăreală, în lumea trandafirului. Desigur, acum
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1473882580.html [Corola-blog/BlogPost/384229_a_385558]
-
nu să-și pericliteze pielicica pentru cotorul de măr, care-i făcea cu ochiul. Oricum, ce avea ea în scorbură era mult mai prețios, dar nu-i strica un supliment, ca rezervă. Se furișă tiptil, în jos, de-a lungul tulpinii pomului, năvăli în ogradă, fură cotorul de măr și se văzu nevăzută în pom. Gustă, de poftă, doar două semințe din cotor, restul îl duse în scorbură, pentru zile mai negre. Doar popândăul, fricos, nu îndrăznea să treacă la acțiune
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
deoarece se observă că în ebraică Adam înseamnă și „pământ roșu, lut“ și „om“ (Al. Graur, Nime de persoane, B., 1965, p. 28). Lat. homo „om“ a fost pus în relație cu humus „pământ, humă“.„Lat. homo e derivat din tulpina *ghem, în avestă zem „pământ“, gr. hamai, lat. humus, omul este ființă pământeană spre deosebire de zeii cerești“ (Th. Simenschy, Gh. Ivănescu, Gramatica comparată a limbilor indo-europene, p. 275). Numele mai multor popoare din vechime și de azi nu înseamnă altceva decât
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
aici. E doar un alt loc pe care edilii l-au dotat din plin cu borduri noi, pavele și polistiren. Cum traversezi intersecția dinspre stația de metrou Nicolae Grigorescu către piață, o să vezi un copac cu pavele care urcă pe tulpină și bănci în care moțăie bețivi în jurul său. Spre piață, treci de tarabele cu papuci cu tălpi groase și moi la doar cinci lei perechea și de șirurile de umerașe cu pijamale, care te îmbie la odihnă. Viața e, însă
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
muguri, Se zămislesc rodul de sevă, răcoare ... Luminau crengile ca niște ruguri Și raze picurau, uimite de soare. O, stelele pe punțile nucilor au căzut Cu hlamidele lor muiate în luumină Și nu s-au pierdut, Au rămas pe vechea tulpină. Păsările au început un vechi tril Concert la care au venit și cucii La sfârșitul nopților de april ... ... Era Sfântul Gheorghe și-n noapte înfloriseră nucii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Dimineața de Sfântul Gheorghe, poezie de Al.Florin Țene
DIMINEAŢA DE SFÂNTUL GHEORGHE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Dimineata_de_sfantul_gheorgh_al_florin_tene_1366705317.html [Corola-blog/BlogPost/345968_a_347297]
-
au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
roua dimineții, în privire, s-a înălțat uimirea - adâncă-n fire, cătând iar Cerul... prin ceața trupului privire... Copilă, visul nu e stâncă, e doar nisip ce își adună firele din gânduri, din simpla ta privire, din Privire, și din tulpina de tăceri, râzând uimire spre-a Soarelui sublimă revenire... când alb e datul Soarelui să-ți fie, velință sufletului, în a ta pornire, gândul se-mpacă și furtuni de stele, coboară-ncet prin rodul câmpului... și iele încearcă timpului, măsura
PĂRINTE (*) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parinte_anne_marie_bejliu_1326580612.html [Corola-blog/BlogPost/361262_a_362591]
-
munții Cu tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor locuri, Zeii românilor. N-avem alți frați pe lume- Bătrânii munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor, se spune Că ne-am găsit cărarea, Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici Să nu le
CARPAȚII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1489696657.html [Corola-blog/BlogPost/374084_a_375413]