1,812 matches
-
la un răspuns, te gândești că foarte puțin peste treizeci. Ridici ochii a mirare când îți răspunde, franc, că are 44 de ani. Statură medie. Agil, mai ales când privește subiectul de fotografiat/filmat prin obiectiv. Poartă o barbă rară, tunsă într-un stil modern, care îl deosebește față de cei de vârsta sa. E cool, cum s-ar zice. S-a născut la Viena, unde a studiat arta de a fotografia. Revoluția... electrică Zilele fierbinți ale Revoluției din Decembrie 1989 l-
Agenda2005-03-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283289_a_284618]
-
decenii, pornind de la imaginea creată de Coca-Cola. Adevăratul Moș Crăciun avea tenul măsliniu și trăsături extrem de masculine, accentuate de nasul rupt și de mandibula puternică. Studiind icoanele ortodoxe din secolul al IV-lea, i-a fost adăugată o barbă albă, tunsă conform modei din acea epocă. C. C. Iosif și Maria Hotelul Travelodge, situat în cartierul Covent Garden din centrul Londrei, a anunțat că oferă cazare gratuită pe perioada Crăciunului tuturor cuplurilor care poartă numele de Iosif și Maria. Patronii hotelului au
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
de lei, pensat - 30 000 de lei, machiaj - 250 000-500 000 de lei, tratamente pentru slăbire - anticelulitic - 70 000-260 000 de lei/ședință, împachetări cu Parargil - 260 000 de lei/porțiune); frizerie (tuns simplu - 50 000- 60 000 de lei, tuns cu șablon - 150 000 de lei); manichiură (simplă - 70 000 de lei, french - 100 000 de lei, art manicure - 150 000-500 000 de lei); pedichiură - 90 000 de lei; masaj corporal (de întreținere, relaxare sau reflexogen - 110 000 de lei
Agenda2005-04-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283316_a_284645]
-
dezvoltare, dovadă fiind numărul mare al unităților specializate în acest domeniu. O astfel de unitate este Salonul de înfrumusețare „Essensual“, amplasat în perimetrul Complexului Studențesc, pe Bd. Eroilor nr. 47. Amenajată la standarde internaționale, unitatea oferă servicii de: coafură: spălat+ tuns+coafat - 260000 de lei, vopsit șuvițe - 110 000-150000 de lei, codițe împletite cu adaos de meșe - 3000000-4 500 000 de lei, extensii de păr cu șuvițe de păr natural - 120000-140 000 de lei/șuviță; cosmetică: epilat scurt/lung - 100000/169
Agenda2004-35-04-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/282822_a_284151]
-
lei/set, culori tempera - 160 000 de lei/set, creioane colorate - 35 000-60000 de lei/cutie, set carioca - 18 000-38 000 de lei, caiete diverse - 6 000-25 000 de lei. l Magazinul „Moțul“ (Calea Aradului nr. 18) comercializează: mașină de tuns gazonul - 2 350 000-3120 000 de lei, model complex - 9 050 000 de lei, zdrobitoare pentru struguri - 3 480 000 de lei, instalație pentru stropit plantele - 1630 000-2 117 000 de lei, diverse furtunuri, import Franța - 13 000-60 000 de
Agenda2004-35-04-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/282822_a_284151]
-
zi. O vezi în dezinteresul oamenilor pentru felul în care trăiesc, în indiferență față de mormanele de gunoaie care le urca până sub ferestre. O simți în privirea intrigata cu care se uită la câte un naiv ce se încăpățânează să tundă și să ude iarbă precară din fața blocului, fără să-i treacă prin cap să-i dea o mână de ajutor. Dimpotrivă, după trecerea momentului de stupoare, se găsesc printre privitorii încremeniți pe banca semi-prăbusită câțiva gata să-i dea sfaturi
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
lui Sadoveanu spunând Sară pe deal și, chiar dacă o fi auzit-o, demult, în clasele primare, a uitat-o. El e cel mai mare frizer din lume și nu are sentimentul toamnei decât după cardurile de copii pe care ii tunde înainte de 15 septembrie. Ce bucium? Ce săteni cu coasa-n spinare? Nici o coasă. Numai briciul și foarfecă. Ce salcâm? Numai neoane și oglinzi. Ce toaca? Numai pieptănul bătut de marginea chiuvetei ca să se scuture mătreața." Aceasta spectaculoasă reconstituire a unei
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
În holul cinematografului Aro - Patria, cum i se spune acum - l-am întîlnit pe comandantul tuturor lagărelor din Sălcia. Nu-mi amintesc numele lui. Era în uniformă, la cîțiva pași de mine. Eu nu mai purtăm uniformă vărgata, dar eram tuns. Recunosc că n-a fost un moment tocmai plăcut. Astăzi, toți sau aproape toți deținuții declară că nu au sentimente de răzbunare. Probabil că nici eu nu încerc asemenea sentimente, dar, în orice caz, resping ideea "conviețuirii victimelor cu torționarii
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
mare/ răpită se-mbolnăvi de gălbenare/ câinele se scoroji sub masă/ si-ncepu să plouă din mireasă.// Nu mai chiuiți că nu-i a bine/ vine cineva dar nu știu cine/ merge undeva dar nu știu unde/ stați și voi prin șanțuri că va tunde." (Jupânu^) O inspirație astmatica Recitind cu detașare poezia lui Mircea Dinescu, remarcam și ceea ce subminează această poezie. Este vorba, în primul rând, de suflul scurt al lirismului. Fiecare poem este compus din secvențe fără prea mare legătură între ele. Aceste
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
că "lupta pentru putere" reprezintă, de fapt, un concurs de oferte politice, în urma cărora populația unei țări îl "angajează" pe candidatul despre care crede că o va organiza cel mai bine. Așa cum ai nevoie de un frizer care să te tundă, ai nevoie și de un conducător care să te organizeze. Iar faptul că viața mea se află într-un fel, temporar, la discreția conducătorului nu mi se pare extraordinar. În fond, viața mea se află și la discreția frizerului, cât
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
ceea ce îl făcuse pe autorul Comediei umane să exclame, aflînd vestea: "Domnilor, eu n-am avut cantitatea, eu am avut calitatea!". Hugo îl văzuse pentru ultima dată, astfel: ...Avea față violeta, aproape neagră, înclinată spre dreapta, barbă nerasa, părul cărunt, tuns scurt... O femeie bătrînă, de pază, si un slujitor ședeau în picioare de-o parte și de alta a patului... * Anunțul decesului lui Balzac, un carton de 0,18 pe 0,15 m.: Vă rugăm să asistați la serviciul de
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
trei săptămâni până ăntălnirea de la Helsinki, n-au fost capabili să numească un negociator pentru iluzoria aderare la U.E. Fiecare grupuscul de bișnițari, fiecare stăbulet mai gureș, fiecare falanga a lingăilor ași are propriul candidat. Parcă-i văd portretul robot: tuns "plastic" și duhnind a securism de la o poștă, mic, negricios, ămbrăcat fie că un cioclu, fie că un clown, asortând cravată cu costumul rămas an dulap, transpirând an șuvoaie la fiecare sunet al englezei cu accent de Caracal cu care
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
și nici manualul nu au fost, ăn largă măsură, decat pretexte pentru exerciții de defulare publică, de vreme ce s-a putut spune, despre un manual din care viitorii bacalaureați aveau de ănvătat că "Decebal avea buze senzuale" sau că "Traian era tuns cu breton", fie că blasfemiază sfântă istorie a neamului, fie că ăndepărtează, curajos și benefic, reziduurile ideologiei national-comuniste... Să trecem, ansa. Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
surprinzătoare reacție mi se pare, însă, respingerea tonului relaxat al normalității. O reacție caracteristică - deplîngerea "modelelor", a "efigiilor" desacralizate -, pune într-un număr recent de ziar ("Cotidianul", 6. oct. 1999), un titlu tipic de știre de senzație - "Împăratul Traian era tuns cu breton" a deasupra unui citat din noul manual de istorie incriminat: "Împăratul este reprezentat în ținută de gală, întruchipînd imaginea Romei imperiale la apogeul puterii ei. Echilibrul trăsăturilor, tunsoarea specific română, cu breton, împreună cu figură hotărîtă dau o impresie
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
Bratu Iulian Soldatul Bulă vrea să se tundă pentru permisia de a doua zi, motiv pentru care se duce la frizeria unității, unde nimerește pe un scaun învecinat cu cel pe care stătea un ofițer. După ce a fost tuns, ofițerul este întrebat de frizer: - Să vă dau cu
BANCUL ZILEI: Soldatul Bulă și ofițerul, la frizeria unității by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21678_a_23003]
-
Bratu Iulian Soldatul Bulă vrea să se tundă pentru permisia de a doua zi, motiv pentru care se duce la frizeria unității, unde nimerește pe un scaun învecinat cu cel pe care stătea un ofițer. După ce a fost tuns, ofițerul este întrebat de frizer: - Să vă dau cu gel și apa de păr? - Nu, nu, în nici un caz! Dacă miros așa, se gândește nevastă-mea că am fost iarăși în bordel! Auzindu-l pe ofițer, soldatul Bulă intervine: - La
BANCUL ZILEI: Soldatul Bulă și ofițerul, la frizeria unității by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21678_a_23003]
-
îmi ceruse să-l întreb ceva, de probă, dar exact, exact cum credea el, că îi spuneam tu, nu dvs. Cînd ne întîlniserăm, din întîmplare, în piața Amzei, G.B. îmi spusese, fără să-l întreb, că se ducea să se tundă. Atunci, cerîndu-mi să-i spun ceva, de probă, îl întrebasem: G., tu te duci să te tunzi?... A, nu, nu, - exclamase oripilat - exclus!... Dar cum de făcusem eu, pînă atunci, de nu-și dăduse seama că nu îl tutuiam?... Asta
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
tu, nu dvs. Cînd ne întîlniserăm, din întîmplare, în piața Amzei, G.B. îmi spusese, fără să-l întreb, că se ducea să se tundă. Atunci, cerîndu-mi să-i spun ceva, de probă, îl întrebasem: G., tu te duci să te tunzi?... A, nu, nu, - exclamase oripilat - exclus!... Dar cum de făcusem eu, pînă atunci, de nu-și dăduse seama că nu îl tutuiam?... Asta îl mira. Și îi dădusem, la iuțeală, cîteva exemple de eschivare, de ocolire atît a pluralului cît
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
Vasilescu Dorel.// Unii se cred Socrate și sînt nebuni./ Alții se cred Ludovic al paișpelea și sînt și mai nebuni.// Dar nea Gică e cel mai mare frizer din lume/ și el chiar asta se crede - cel mai mare frizer.// Tunde și rade la șase scaune simultan și nu greșește niciodată./ El are ochiul ager și mîinile iuți./ El are faimă și precizie./ Cîte unul se crede Vasilescu Dorel și nu are nimic./ Umblă ca hăbăucul și nu știe ce înseamnă
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
dimineață în care zorelele/ Răsăriseră la fereastra mea ca într-o romanță/ Vine îngerul exterminator cu pletele lui excesive/ Și-mi bate la ușă./ Eu îi deschid toate calcarurile, dar nu uit să-i reamintesc:/ "Ar trebui să te cam tunzi, amice,/ Ți-o spun așa, din pură simpatie""(Într-o dimineață). Condescendența ironic conotată cu care îi vorbește nu stinge ardoarea autorului, frenezia ascunsă cu care își articulează ființa în lume. Notificările ei reprezintă un abandon pur liric, visător, în
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
grandoarea și varietatea luxuriantă a naturii - estetică dezvoltată ulterior și dusă la limite de către romanticii târzii (Warton). Ideile lui Pope despre acest subiect nu diferă, dar Pope le-a adăugat o inegalabilă incisivitate satirică, ridiculizând formele fantastice în care erau tunși copacii în epocă. Chiar dacă a durat destulă vreme, până la urmă epoca naturaleții a venit. Odată cu inventarea noțiunii de pitoresc (de către William Gilpin, Uvendale Price și Richard Payne Knight), cu teoriile despre frumos și sublim ale lui Burke și Kant, criteriile
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
a omului. în schimb, grădina franțuzească apare ca mărginire a libertății. în poezia Prinz Rokoko din 1854, copacii tunși nu mai pot visa pădurea: "Prinț Rococo, ți-ai despărțit / în cerc de-alei grădina toată / iar pomii ți i-ai tuns ciuntit / spre-a nu visa păduri vreodată". Izvoarele devin făpturi captive, păsările locului au fost înlocuite de un papagal vorbitor care strigă: "Vivat Prinz Rokoko!" Poezia se încheie cu avertismentul: "lasă pădurile neatinse"! Nefolosit în sens strict istoric, termenul "rococo
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
fost înlocuite de un papagal vorbitor care strigă: "Vivat Prinz Rokoko!" Poezia se încheie cu avertismentul: "lasă pădurile neatinse"! Nefolosit în sens strict istoric, termenul "rococo" e mai degrabă identificat de către Eichendorff cu orice tip de raționalism ce tinde să "tundă" elanurile sensibilității. în Istoria literaturii poetice a Germaniei face analogie între gustul peisagist și cel literar al vremii, evocând un bătrân și celebru teoretician ca pe un "Prinț Rococo însoțit de suită" preumblându-se prin grădina ordonată (Mai înainte, Schiller comparase
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
și decât abilul aventurier care fusese în tinerețe și decât lipsitul de scrupule autocrat care ajunsese după 1848. Se uită altfel la Brătianu, îi mângâie fără jenă fruntea aceea lățită între niște tâmple mari, depărtate, pe care numai restul pletelor tunse revoluționar le acopereau într-o sugestie de romantism și rosti în șoaptă cu regret, ca și cum șiar fi spus sieși: Ce păcat; ce păcat că mintea asta de mare politică, servește doar o țară mică! Am greșit cu ceva? întrebă el
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
fie el văzut, cunoscut și copiii din fașă. Deși de tristă memorie, dar tot trebuie să arăt că, tot acolo, cu ocazia bîlciului, se executau sentințele date asupra făcătorilor de rele, prin spînzurători și alte torturi iar femeile criminale se tundeau, li se puneau o manta neagră pe umeri și pe piept li se lipea o hîrtie pe care era scris " Cine va face ca mine, ca mine să pătimească". Acestea se făceau toate la bîlci, spre a fi văzut ca
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]