303 matches
-
cu flori în zonă. Macul arctic ("papaver gorodkovii") și saxifraga nivalis sunt cele mai răspândite plante cu flori, fiind întâlnite oriunde sunt îndeplinite condițiile de umiditate și nutrienți în sol. Salcia arctică ("salix arctica") este cea mai înaltă plantă de tundră, deși atinge și ea abia 7-8 cm înălțime. În zonele de câmpie, cum sunt împrejurimile lacului Hazen, fiordul Tanquary și zona golfului Lady Franklin, unde umiditatea se păstrează pe cea mai mare parte a sezonului de creștere a plantelor, se
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
vârful Chomolungma (8848 m) din Munții Himalaya și vârful Chogori sau K2 (8610 m). Deșerturile sunt mai rare, dintre care cel mai mare este Deșertul Gobi. În Asia se întind câmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, și tundre, precum tundra Siberiei. Peninsulele sunt și ele prezente: Arabia (cea mai întinsă din lume), India, Kamceatka (de origine vulcanică) și Indochina. Relieful este foarte variat. Asia este și cel mai populat continent, această caracteristică fiind valabilă de-a lungul întregii
Asia () [Corola-website/Science/297757_a_299086]
-
8848 m) din Munții Himalaya și vârful Chogori sau K2 (8610 m). Deșerturile sunt mai rare, dintre care cel mai mare este Deșertul Gobi. În Asia se întind câmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, și tundre, precum tundra Siberiei. Peninsulele sunt și ele prezente: Arabia (cea mai întinsă din lume), India, Kamceatka (de origine vulcanică) și Indochina. Relieful este foarte variat. Asia este și cel mai populat continent, această caracteristică fiind valabilă de-a lungul întregii istorii. Din
Asia () [Corola-website/Science/297757_a_299086]
-
Arabia Saudită și Iran. Asia cuprinde toate tipurile de vegetație datorită întinderii mari a continentului. În răspândirea vegetației contribuie factori precum temperatura aerului, precipitațiile, dispunerea marilor trepte și unități de relief, curenții oceanici etc. Cele mai importante zone de vegetație sunt: tundra, pădurile de conifere, de foioase, pădure subtropicală, musonice, ecuatoriale (tropicale), stepele, deșerturile temperate și tropicale și savana. Fauna Asiei urmează în general liniile de vegetație. Dintre animalele cele mai răspândite se remarcă: rinocerul javanez, tigrul bengalez și tigrul siberian (sau
Asia () [Corola-website/Science/297757_a_299086]
-
pe substrat, masculul dirijează femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel încât spermatoforul să nimerească în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
sub numele de "Humphreys Trail" în lungime de , care începe în stațiunea montană Arizona Snowbowl, la capătul cel mai înalt al pârtiilor de schi. Muntele se găsește în . Ultima porțiune a traseului de urcare, de aproximativ , traversează singură zona de tundra din Arizona, care se găsește la o altitudine de mai mult de . a fost denumit în 1870 după generalul Andrew A. Humphreys, ofițer al Armatei Statelor Unite, dar și un general al Armatei Uniunii în timpul Războiului Civil American. Acesta a devenit
Vârful Humphreys () [Corola-website/Science/311340_a_312669]
-
mari decât femelele. Sunt răspândite pe aproape toată suprafața Pământului. Lipsesc în Oceania (inclusiv în Australia, dar au fost introduse în Noua Zeelandă), regiunile extreme ale Asiei de Sud-Est, ținuturile antarctice și în Madagascar. Se întâlnesc în pajiști, pajiști alpine, mlaștini, tundra arctică, păduri rare, parcuri și garduri vii. În general sunt păsări arboricole, dar se pot mișca și pe sol cu multă ușurință. Hrana constă din cele mai variate feluri de semințe, pe care le decortica în prealabil, iar în sezonul
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), lișiță ("Fulica atra"), becațină mare ("Gallinago media"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
între vegetația de stepă și cea a pădurilor de foioase, se întinde din Câmpia Română până la poalele Munților Ural. În afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar și pâlcuri de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei de tundră
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei de tundră, vegetația alpină, se găsește în partea superioară a munților înalți, fiind formată, printre altele, din graminee, afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanți, cămile și antilope, a cedat locul faunei de climă rece
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
înalți, fiind formată, printre altele, din graminee, afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanți, cămile și antilope, a cedat locul faunei de climă rece, din timpul glaciațiunilor.S-a format o faună de tundră și pădurea boreală, cu exemplare de mamut, ren, cerb, urs, rinocer lânos și animale de peșteră, cum ar fi ursul de peșteră. În postglaciar, fauna s-a modificat din nou, ajungându-se la fauna actuală.Se mai păstrează însă relicte
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
în care se adaugă numeroase reptile, broasca țestoasă de uscat, scorpionul și în Gilbraltar magotul, singura specie de maimuță din Europa. Fauna cea mai abundentă și cea mai diversificată se întâlnește în Europa Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată și variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
rendzinelor. Solul tipic Europei mediteraneene este terra rossa, specific pădurilor xerofile și tufișurilor de arbuști. În partea centrală și estică a continentului există cea mai mare desfășurare de soluri zonale. Astfel, în nord, pe litoralul arctic, sunt prezentate solurile de tundră; în partea de mijloc, reprezentând cea mai mare suprafață, sunt prezentate podzolurile și solurile cenușii podzolice, tipice pădurii de conifere; spre sud, în Câmpia Română, Podișul Dobrogei, sudul Europei de est și, insular, în Câmpia Tisei, predomină cernoziomurile, legate de formațiunile de
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
răspândire circumpolară. Cuibăresc în nordul Eurasiei și Americii de Nord. Migrează spre sud pentru a ierna În România și Republica Moldova se întâlnește în sezonul rece (oaspete de iarnă) subspecia " Buteo lagopus lagopus", care vine toamna în număr mare din nord (din regiunile tundrei eurasiatice și Scandinavia). Primăvara revine în nord pentru a cuibări. Iarna este întâlnit în ținuturile de deal și de câmpie descoperite, mai frecvent în partea sudică a României. Recent s-a semnalat în România subspecia răsăriteană "Buteo lagopus menzbieri" (șorecarul
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
partea sudică a României. Recent s-a semnalat în România subspecia răsăriteană "Buteo lagopus menzbieri" (șorecarul încălțat răsăritean) provenită din regiunea nord-est asiatică; aceasta are coloritul cafeniu cu crem-deschis. Trăiește în zonele descoperite nord-asiatice, în principal în câmpiile joase, în tundra fără copaci, mai rar în tundra împădurită și taigaua din extremul nordic, când lemingii și șoarecii de câmp sunt abundenți. Iernează la sud în ținuturile de deal și de câmpie descoperite, inclusiv în stepă, terenuri agricole și mlaștini. Sunt păsări
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
a semnalat în România subspecia răsăriteană "Buteo lagopus menzbieri" (șorecarul încălțat răsăritean) provenită din regiunea nord-est asiatică; aceasta are coloritul cafeniu cu crem-deschis. Trăiește în zonele descoperite nord-asiatice, în principal în câmpiile joase, în tundra fără copaci, mai rar în tundra împădurită și taigaua din extremul nordic, când lemingii și șoarecii de câmp sunt abundenți. Iernează la sud în ținuturile de deal și de câmpie descoperite, inclusiv în stepă, terenuri agricole și mlaștini. Sunt păsări migratoare cu zone de reproducere și
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge). Fauna este puțin mai bogată, cuprinzând păsări (albatrosul, furtunarii, lupul-de-mare, pinguinul, cormoranul, rândunica-de-mare), mamifere (foca, elefantul-de-mare, morsa, balena, leopardul-de-mare), precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton etc). Acestea se dezvoltă pe solurile antarctice ale tundrei și deșerturilor polare sudice. Protecția naturii în Zona Antarctică Neozeelandeză este asigurată de poziția ei pe glob, la adăpost de masele de turiști. Noua Zeelandă fiind semnatară a tratatului cu privire la Antarctica asigură statutul de parc național modial al continentului sudic. Abia
Zona Antarctică Neozeelandeză () [Corola-website/Science/316825_a_318154]
-
proprietar al Companiei Arctice de Cărbune din Boston (Arctic Coal Company of Boston). A fost distrus de germani în Al Doilea Război Mondial în anul 1943 și reconstruit după terminarea conflictului. Mineritul și turismul sunt principalele activități. Vegetația este de tundră. este locul de reședință al guvernatorului din Svalbard (constituit dintr-un grup de persoane care reprezintă autoritatea locală). În această localitate a fost construit în anul 26 februarie 2008,un depozit de semințe care va păstra, când va fi la
Longyearbyen () [Corola-website/Science/309086_a_310415]
-
cuprinde circa 100 de reprezentante în toată țara. Are o capacitate de producție de pește 2.300.000 baterii pe an. Portofoliul de produse include până la 10 tipuri de baterii: Tornadă, Pilot, Cyclon, Calciu, Magma, Terra, Premier și Terra Professional, Tundra. Număr de angajați: Cifra de afaceri 2012: Rombat este cumpărată de Metair (http://www.metair.co.za/rombat.asp) 2009: Rombat pregătește proiectul "energie verde" investind în microhidrocentrale. 2008: Nominalizare Rombat că furnizor calificat pentru PSA Peugeot Slovacia. 2008: Se
Rombat () [Corola-website/Science/312626_a_313955]
-
din câmpii vaste, atât în partea europeană cât și în cea asiatică, aceasta din urmă fiind cunoscută cu numele generic de Siberia. Aceste câmpii sunt în mod predominant stepe în sud, iar în nord sunt câmpii acoperite cu păduri, cu tundră pe coasta nordică. Permafrostul (zone din Siberia și Orientul Îndepărtat) ocupă mai mult de jumătate din teritoriul Rusiei. Lanțurile muntoase sunt întâlnite de-a lungul frontierelor de sud, așa cum sunt Munții Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai înalt
Geografia Rusiei () [Corola-website/Science/306550_a_307879]
-
rezultatul acțiunii ghețarilor din timpul ultimei glaciațiuni. În schimb, cea mai mare parte a coastelor estice reprezintă marginea vestică a Scutului Canadian, fiind stâncoase și deluroase. Vegetația de aici este de tipul pădurilor boreale, iar mai la nord de tip tundră. Printre cele mai mari râuri și fluvii care se varsă în Golful Hudson (incluzând și Golful James) se numără: Golful conține numeroase insule, mai ales în apropierea coastei estice. Toate aceste insule aparțin de teritoriul canadian Nunavut. Cele mai importante
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
și răcoroase în cea sudică, fiind friguroasă iarna. Flora Argentinei este foarte diversificată: de la mlaștini subtropicale, păduri-galerii și păduri de roșcove sau de palmieri până la arbuști de deșert, păduri dense de conifere cu frunze căzătoare, stepe întinse și chiar puțină tundră. "Ținuturile înverzite": pampasul estic al Argentinei constă în pășuni întinse, pe când în zonele mai aride din sud și de vest există o îmbinare (numită "monte") de arbuști pitici și ierburi. În Pampas se pot întâlni, în special, ierburi sau arbori
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
continuare a Munților Ural. Arhipelagul este separat de continent de Strâmtoarea Kara. Cel mai înalt vârf din Novaia Zemlea măsoară 1.070 m. Pe cea mai nordică insulă există mai mulți ghețari, iar cea din extremitatea sudică are climat de tundră. Printre resursele naturale se numără cuprul, zincul și plumbul. Populația băștinașă este formată din aproximativ 1.000 de neneți, care se ocupă în special cu pescuitul și vânătoarea de foci. Rușii știau de existența arhipelagului Novaia Zemlea încă din secolul
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
bizamul ("Ondatra zibethicus") trăiesc în habitate acvatice dulcicole: în râuri și lacuri cu apă stătătoare. Șobolanii de apă se întâlnesc chiar și în lagune estuariene salmastre și mlaștinile costale. Lemingii trăiesc la latitudini nordice extreme, întâlnindu-se în taiga și tundră. Arvicolinele din Europa (incluzând și speciile din România) trăiesc în zonele împădurite și pe terenurile cultivate sau cu plante spontane, de la nivelul mării până în pajiștile alpine și din zonele de stepă, până în cele de tundră. Cele mai multe specii de arvicoline sunt
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]