1,833 matches
-
blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și cântul străbun. Sunt multe mreje întinse de romani, 30 Ei știu pieziși să-l poartte de ani. Noi știm doar lupta dreaptă Răsplată după faptă. ( Se aud tunete puternicie. Perdeaua se dă înlături și lasă să se vadă, atârnând de bolta templului, pe fundal, un fulger, în zig-zag, din aur sclipitor. Pe fondul de afară al norilor negri, răzvrătiți, se văd în dosul altarului, oarecum pe o estradă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
un copil de aproximativ patru ani spre Decebal. Toți privesc curioși spre el și copil. Decebal, bănuind cine este copilul, face un pas de întâmpinare. Se lasă o tăcere adâncă. Din când în când liniștea este sfâșiată de câte un tunet și fulgere.). Prea iubite rege al acestui pământ, Vorbele crude să-ți cadă în vânt! Tu care ești să fi drept, Fi și de această dată înțelept. Omul se schimbă cum totul e în schimbare, Ce este fruct azi, ieri
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
mai fi hârțuiți de popoare. În cântece să rămână, să fie știut Că de aici totul a început! ( Decebal lasă copilul din brațe și îl dă Olacului care îl ia de mână. Copilul se uită la Decebal și la floare. Tunetele și fulgerele se întețesc. În acest timp, cu teamă, Dochia înaintează. Cele opt preotese îi ies în în întâmpinare. Regelui îi iese înainte Vezinas. Scena 6. VEZINAS În locul Zadei, aleasă, a fost o altă fecioară. Ca puiul de columb când
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
puternic, Pedeapsa ta să o dai acelui nevrednic! Mâinile tale dibace sunt Că au plămădit al daciei pământ. Zeule! Apără-ne de dușmani! Ne păzește de romani! Iar dacă ar fi să fie ... ... între noi și ei ... frăție. ( Se aud tunete și se văd fulgere puternice. ). Slăvit deapururi numele să-ți fie! Nici când nu-ți călcarăm poruncile sfinte, Nici legile regelui iubit turnate în cuvinte. ( Tunete și fulgere. Poporul e de față, așteaptă, și tace. Mărturisire în gând îți face
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
romani! Iar dacă ar fi să fie ... ... între noi și ei ... frăție. ( Se aud tunete și se văd fulgere puternice. ). Slăvit deapururi numele să-ți fie! Nici când nu-ți călcarăm poruncile sfinte, Nici legile regelui iubit turnate în cuvinte. ( Tunete și fulgere. Poporul e de față, așteaptă, și tace. Mărturisire în gând îți face. ( Către popor.). Precum vedeți, Zalmoxis e între noi și așteaptă! În fața lui este cel ce săvârșește nedemna faptă! Pedepsește, însă, cum gândurile lui vor, Alături cu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
vinovat. POPORUL Să recunoască cel vinovat! Murmură în semn de rugă și blestem.). VEZINAS Răgazul mărturiei umile Este de acum în trei zile! La scările suișului înghețat Paznicii așteaptă pe cel vinovat. Prin chin și moarte e iertat. ( Fulgere și tunete.). Zalmoxis, alege și înseamnă pe cel vinovat! Dă, mare zeu, dezlegare, Dă, mare zeu, poporului iertare! De când sunt dacii nimeni n-a îndrăznit Neamul ași trăda, altfel l-ai fi trăznit. Nimeni n-a fost laș Și nimeni să nu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
lo vede ... e’l capo ha fermo e prossimo alle stelle...” Michelangello, POEZII[1] Dacă în Centrul Universului se gaseste liniștea, atunci putem defini haosul că stare de fapt obișnuită, în căutarea permanentă a echilibrului. Legătură dintre răsuflarea dimineții și tunetul de avangardă al ședințelor rutiere zilnice se realizează natural, între regulile susținute de societate și biruința, apoape inexistentă, a sufletului înainte de culcare. Mai avem nevoie de un semn, un model autentic de mișcare rectilinie uniformă, o reacție alchimica surprinzătoare, care
AXIS MUNDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Axis_mundi_mihaela_cristescu_1363943192.html [Corola-blog/BlogPost/345357_a_346686]
-
try to come[7] Pentru că cerul se înnorase și ne grăbeam cu toții spre casă, șoseaua suporta calmă traversările grăbite ale pietonilor, ciudate zebre în plină autostradă. Vedeam cum își pregătesc umbrelele, unele colorate, altele negre și auzul se deteriora în favoarea tunetelor din depărtare. Un zâmbet de încredere se îndrepta spre noapte, iar frecvență luminii scăzuse proporțional cu durerea înfundata a ochilor. Doar că, de data aceasta, respirația ajunsese în plin oxigen și continuăm să inspir fără să clipesc, în spiritul curiozității
AXIS MUNDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Axis_mundi_mihaela_cristescu_1363943192.html [Corola-blog/BlogPost/345357_a_346686]
-
spus că timpul e doar un mod de a gândi...pentru că atunci de ce timpul ne vindecă rănile? Timpul a rămas alb, suspendat de cer mai strigă încă verde spre pământ. Rugă de ești unde sunt, dar tu nu ai auzit tunetul zăpezii și nu ai simțit muscătura albului, și nu ai trăit iluzia visului în picioarele goale pentru că sufletul face tăcerea să-ți cânte. Sunt aici și te aștept. Serile se roag să dispară, să se facă noaptea scară iar eu
SCĂRI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scari.html [Corola-blog/BlogPost/366799_a_368128]
-
ai Statului Major General al Armatei, apelativul ... Fulgerul. Mircea Chelaru prin evoluția sa publică actuală, luminează, sporadic, o arenă politică întunecită de un primitivism tipic comunist. El o face cu un spirit slujit și de harul oratoric. Vocea sa fiind Tunetul ce nu mai poate fi ignorat de societatea civilă.”, și un comentariu interesant, semnat de Corneliu Vlad, care prevestea, de la bun început, că „România moluscă” este o carte despre care nu se va vorbi, și asta nu pentru că ar fi
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_si_un_autor_cronica_de_marian_al_florin_tene_1347599056.html [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]
-
a-și petrece timpul. Mai jos de „blocul răsturnat” ( așa a fost construit), în drumul spre vestita cascadă, se află ”Castelul Dracula ”, în care se intră pe o ușă ce imită o gură însângerată, cu canini proeminenți. Din interior răzbat tunete, zgomote, țipete însoțite de mișcări cărora li se supun chiar și blocurile mari de piatră de pe trotuar deși sunt legate în lanțuri. Apoi, sunt văzuți mulți amatori de senzații tari ieșind transpirați, unii râzând, alții înfricoșați. Mai retras, într-o
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
o mână să zboare, înaltul apasă greoi în pridvoare, ca plumbul. Și tânguie cerul mioara pierdută, toiege de foc aruncă în luptă, ajunge pământul o temniță mută, ca somnul. Cutremur lumina, iar lutul tresare, văzduhul cu vuiet aduce chemare, de tunet răsună adâncuri de mare, ca doina. Mioara pietrdută, în suflet ascunsă, copil de furtună, în ceruri e plânsă, așteaptă ea baciul, la poale de stână, ca dorul. Din culme de munte, brâie de pace se întind peste lume, când ceru
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1462817585.html [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]
-
ale jurnalului și s-a oprit la ziua când l-a cunoscut pe Costel, soțul ei. Era într-o primavară, în luna mai, când începuseră să înflorească trandafirii. În ziua aceea de duminică, dimineață a fost o ploaie torențială, cu tunete și fulgere iar după amiază a ieșit soarele. Împreună cu două prietene cu care făcuse liceul, acum, colege la școala tehnică de asistente de pe Pitar Moș, se plimba prin parcul Herăstrău, pe aleea trandafirilor. Toate erau îmbrăcate sportiv, în pantaloni și
CUNOŞTINŢE (CAPITOL DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cunostinte_capitol_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/352646_a_353975]
-
câte rânduri de cireșe va apune soarele în grădina mea? FURTUNĂ Pe cer, fulgere zvâcnesc scurt ca picioarele unui bondar răsturnat. un aer rece îmi înfioară șira spinării. simt cum , în curând, furtuna îmi va cuprinde inima cu hohote de tunet și zvârcoliri de iarbă. PRIVEGHERE Cerul nopții priveghează cu toate stelele aprinse. doar una-i stea căzătoare- a celui ce va fi împușcat în zori. EVADARE s-a întâmplat ceva cu mine și m-am trezit pe pământ în carne
DANIELA ANDRONACHE'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1493627071.html [Corola-blog/BlogPost/373983_a_375312]
-
o treaptă luminoasă. Mătasea rochiei sclipește sub bolta frumoasă; Ajung la capăt și privesc cu ochii plini de rouă Grădina fermecată, ce-aș dărui-o vouă... Secunda de pe urmă s-a prefăcut în sunet! Ceru-ntunecat strigă cu-al său tunet Și-alungă vis adânc, care mă-nvelise In văluri sclipitoare și doruri nestinse... Aud șoapta Secundei, ce vrea să mă trezească. Simt razele de soare cum vor să mă-ncălzească. Abia acum pricep, că totu-a fost doar...Vis. Cu
ŞOAPTA SECUNDEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Soapta_secundei_doina_theiss_1370796077.html [Corola-blog/BlogPost/346277_a_347606]
-
observat cum: un om, în amurg, pe-o stradă... / Pe foi nu mai știu cum trecea - / Sub tropot, și-a lumii grămadă... / - Uitasem că toamna venea. Toamna este pentru mine ploaia apăsătoare a uitării existenței, fulgerul care luminează satanic și tunetul biciuirii, a prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Anuitatea_efectului_maladiv_in_poezia_bacoviana.html [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COPIL PRIBEAG Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului O noapte rece și pustie s-a strecurat pe pământ. Vuietul vântului se aude înfricoșător, ca un tunet. Nu este nimeni pe stradă. Doar un copil pribeag cu hainele zdrențuite, speriat si zgribulit. Nici nu mai putea merge. Slab, înfometat și alungat de toți. A bătut la toate ușile. Unii i-au deschis și i-au dat o
COPIL PRIBEAG de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Copil_pribeag.html [Corola-blog/BlogPost/356081_a_357410]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > APOCALIPTIC II Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un ecou străpunge pleoapa, Tunet muge din adâncuri, Sângele își sapă groapa, Fulgere aprind amurguri... Ard altarele sub cruce, Ies icoane din morminte, Peste zări o umbră-și duce Sumbru strai de oseminte! Suflete arzând se ‘nalță Și se mistuie-n genune, Lumea-ntreagă-i
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1461000251.html [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
schimba destinul... Era 8 iulie a anului 1957, într-o dimineața de luni. Cerul părea că vrea să se împotrivească din toate puterile, cu toate energiile, celor ce aveau să se petreacă. Începuse, încă de dimineața, o ploaie măruntă, iar tunetele și fulgerele despicau cerul de la apus la răsărit și de la miazăzi spre miazănoapte. Nicolae și Floarea plecaseră cu noaptea-n cap și cu inima-n pumn, spre oraș. Nana Irina, bătrânica din colț, venise să rămână cu copiii acasă. Cei
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
spusăi... buletine, certificatul fetei, ale voastre de naștere, de căsătorie, tot. Nicolae și Floarea încuviințară, epuizați. Ploaia stătuse, însă. Craiova era acoperită, în continuare, de nori amenințători. În depărtare, cerul era brăzdat de arcuri electrice la diferite intervale de timp, tunetele cutremurând zarea și liniștea aparentă de pe chipul celor patru oameni ce străbăteau străzile pline de băltoace, rămase în urma ploii, în drum spre Autoritatea tutelară. Nici unul nu spunea nimic. Se auzeau doar pașii ce-i purtau mecanic spre trasarea unui destin
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
verdeața grădinilor și-n uscăciunea streșinilor rânduite de pe acoperișurile caselor. Scotea oboseala pământului din răzvărtirea norilor împrăștiați și readunați în văzduh. Din când în când, fulgera sub forma unor iscuri strălucitoare cât o fracțiune de secundă, și apoi urma un tunet înfundat și spart, ori alungat ori constrâns , încât trăsnea pe unde apuca.”( Aria) Iată cum sunt creionate câteva dinre personajelele lui Simion Bogdănescu; “Ion Ciulei era un ciot de om. Adică nu era mai mare decăt Statu-Palmă-Barbă-Cot, cu tot cu pingelelele de la
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iată! vine-ntreaga țară ca un tunet, ca un val, neputând să-ndure iară legi în boluri de cristal. Ca o mare ce-și adună valu-n pântecu-i de-azur ochii noștri rid făcură tot strângând amaru-n șnur. Mulți viteji puseră cârma peste noi și mândra țară se
SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1486111729.html [Corola-blog/BlogPost/375505_a_376834]
-
mie de metri), cele peste 100 de trasee stabilite aici începând cu anul 1958, când s-a reușit prima escaladare, se numără printre cele mai dificile și mai renumite de pe glob. Peste vale domnește o liniște atot-temporizatoare, deranjată doar de tunetul monoton al apei care se prăvălește din cascada Nevada, de la o înălțime de aproape 800 de metri. Jumătate din ea se pulverizează pur și simplu pe parcurs, transformându-se într-un curcubeu semi-permanent. Cu cei 739 de metri de cădere
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1496291635.html [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Singurătatea mea-i ca o pralină. Străzile au aromă de jeleu. Semafoarele au miros iaurtic. E o noapte cu mult sarcasm, tendoanele primăvăratice mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi identitatea. Ce noapte excelentă! Excelentul meu
ELOGIU DESPRE EXCELENT! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1490465448.html [Corola-blog/BlogPost/372388_a_373717]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ALERGÂND PRIN PLOAIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Amândoi priveam năuciți la furtuna care se iscase din senin tunetele și fulgerele cădeau întruna peste plaja care căpătase un miros canin Pescărușii se zbenguiau înalt, cu un prosop deasupra capetelor, noi fugeam mereu către un alt adăpost pentru amândoi Cântam și doream să ne plouă, alergam ținându-ne de mână
ALERGÂND PRIN PLOAIE de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_prin_ploaie.html [Corola-blog/BlogPost/348124_a_349453]