149 matches
-
calea dialogului, cu ajutorul argumentelor (inclusiv al celor istorice). * Nu există și nu poate exista dispensă de xenofobie. * Ce paradă de erudiție ezoterică, câte ocolișuri inițiatice, câtă simbologie pentru a ajunge la o banală, vulgară concluzie șovină (Vasile Lovinescu despre Ivan Turbincă al lui Creangă)! * Paradox. Elita ca promotoare a spiritului de turmă. Elita băștinașă, autoproclamată! Deci, paradox aparent. * Când i se întâmpla să bea un pahar mai mult, Raicu se bloca într-o obstinație infinit repetitivă. Împietrea, se transforma într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mai mare parte nu numai deja scris, ci și publicat. Nu trebuie decât să-i dau cititorului cheia pentru ca romanul să înceapă să existe, închegându-se de la sine. Protagonistul moare, a murit - și ca într-un basm, ca în Ivan Turbincă ajunge în rai. Nimerit într-un loc străin se simte la început stingher, dar, în curând, observă că este recunoscut, bine cunoscut aici (de pisica Țiți și de câinele Astra, din vremea copilăriei sale clujene, de rața din povestirea Rața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
rusă reprezintă, de altfel, domeniul cercetat cu insistență, de asemenea influența rusă asupra unor scriitori români, de unde rezultă mai multe studii de literatură comparată: Din relațiile literare româno-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși (1938), Motivul folclorului universal în „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă (1967), și de istoria literaturii române: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuță, Al. Depărățeanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează atent asupra informației, încât, pentru momentul în care aceste studii au fost publicate în reviste, toate sursele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
gușterului. Tocmai de asta, mai precis condiționat de această identitate, putem imagina chiar reconstituirea Întregului. La fel, poporul român a fost obligat, În 1940, să abandoneze o parte a sa, cea răsăriteană, iar cineva a băgat-o În traista, scuze, turbinca sa. Teama de reconstituire a Întregului, care se mai Întâmplase o dată, În 1918, l’a făcut pe acel cineva să Încerce să inducă incompatibilitatea Între cele două bucăți ale poporului român. Accesibilă Îi era doar, ca În exemplul de mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exemplul de mai Înainte, coada gușterului, dar ce să-i facă? Să-i schimbe metabolismul, adică s’o facă să trăiască altfel deși mediul nu o cere; nu, pentru că asta Înseamnă moarte, și nu de asta a băgat-o În turbinca sa. Dar dacă i-ar modifica bioritmul, acordându-l cu al lui? Ușor de făcut, mai ales că ortodoxia, comună atât hoțului cât și victimei, o poate Înșela. Cândva, vechea Dacie avea un calendar extrem de precis, alcătuit pe baze astronomice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și să nu mai scrie nimic important, după acest an. După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în Convorbiri literare: Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Moș Nechifor Cotcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei și fata moșneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om leneș, Amintiri din copilărie ăprimele trei părți, a patra fiind postumă), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, apar în alte publicații. Exact în aceeași perioadă cu Eminescu, marele nostru povestitor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a miraculosului cu cea mai specifică realitate" ăCălinescu).Așa se face că Dumnezeu și Sfântul Petre pomenesc despre o "chelfănealăpe care ultimul o mâncase de la un bețiv ăca și când păzitorul Raiului ar fi fost un biet bătrân). ă"Ivan Turbincă"). În "Povestea lui Harap-Alb" fabulosul pare a se ascunde în spatele realității, ieșind la lumină în mod surprinzător.Astfel, în scena întâlnirii dintre mezinul craiului și bătrâna cerșetoare, însușirile supranaturale cu care aceasta se laudă ă"Căci multe au mai văzut
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
anihilarea Ursului și prin uciderea Cerbului, Harap-Alb reeditează mitul Crengii de aur, preluând atributele războinicului și privilegiul eternității.Bunăoară, diavolul nu are nimic înspăimântător, fiind flămând Povestea lui Stan Pățitu) sau cuprins de usturime în urma bătăii administrate metodic de Ivan Turbincă. Același personaj, găsește în Rai, o sărăcie lucie, în timp ce Iadul este plin de desfătări ăinvers decât se crede de obicei) Păstrând trăsăturile de bază ale realului, miraculosului și fabulosului, genialul Ion Creangă le-a imprimat o seamăa de particularități care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dintr ânsa și pe loc au mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, și apoi s-au făcut bălaurii nevăzuți cu ladă cu tot. Ciclul Poveștilor lui Creangă se încheie cu Ivan Turbincă ăConvorbiri Literare, 1 aprilie 1878). Începuse cu moartea năprasnică a soacrei neomenoase și se încheie cu Și așa, a trăit Ivan cel fără de moarte veacuri nenumărate și poate că și acum a mai fi trăind, dacă n-a fi murit
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
știa. Pentru slujba lui conștiincioasă primise la eliberare două carboave. Dumnezeu și Sfântul Petru îl încearcă, făcându-se cerșetori la cele două capete ale unui pod, apoi, convinși de milostenia lui îi dăruiesc ceea ce cere el: să-i fie blagoslovită turbinca, în care să poată introduce pe cine vrea el. Prima ocazie se ivește când este găzduit de un boier într-o casă bântuită de diavoli, care nu-l lasă pe Ivan să se odihnească. Îi bagă pe diavoli în turbincă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
turbinca, în care să poată introduce pe cine vrea el. Prima ocazie se ivește când este găzduit de un boier într-o casă bântuită de diavoli, care nu-l lasă pe Ivan să se odihnească. Îi bagă pe diavoli în turbincă, ba chiar și pe Scaraoschi, scăpându-l pe boier de ei, apoi se îndreaptă spre casa lui Dumnezeu ca săl slujească. La poarta raiului află de la Sfântul Petru că nu e rost de petrecere, fiindcă nu este nici tutun, nici
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
diavoli, care scapă de el dând larmă de război cu o darabană făcută după ideea Talpei Iadului. Închid poarta iadului în urma lui, astfel că Ivan se îndreaptă din nou spre rai. La intrare întâlnește Moartea, pe care o închide în turbincă, spunându-i că se duce să vadă ce poruncește Dumnezeu. Tălmăcește în felul lui spusa Domnului, obligând Moartea să mănânce trei ani pădure bătrână, apoi trei ani pădure tânără. Când Dumnezeu se interesează de Ivan, constată că e destul de bătrân
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să vadă ce poruncește Dumnezeu. Tălmăcește în felul lui spusa Domnului, obligând Moartea să mănânce trei ani pădure bătrână, apoi trei ani pădure tânără. Când Dumnezeu se interesează de Ivan, constată că e destul de bătrân și hotărăște să-i ia turbinca și să-l dea pe mâna morții, dar ivan închide Moartea în racla pregătită pentru el, păcălind-o să-i arate cum stă mortul în raclă, apoi aruncă racla pe o apă curgătoare. Dumnezeu eliberează Moartea, care se întâlnește cu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cât de grea e bătrânețea. Ivan își trăiește frenetic bătrânețea, nesupărat de Moarte. În afara mijloacelor utilizate în celelalte povești, umorul e sporit prin folosirea unor cuvinte uzuale din limba rusă, devenite populare după contactul cu povestea lui Creangă: poșol na turbinca, vidma; pașor na turbinca, ciorti; harașo-harașo; ți-am făcut conețul; te faci nisnai; guleaiu peste guleaiu. Despre Poveștile lui Creangă au scris cu admirație numeroși exegeți. Se cuvine să-l amintim mai întâi pe francezul Jean Boutiăre, cel care consacră
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
bătrânețea. Ivan își trăiește frenetic bătrânețea, nesupărat de Moarte. În afara mijloacelor utilizate în celelalte povești, umorul e sporit prin folosirea unor cuvinte uzuale din limba rusă, devenite populare după contactul cu povestea lui Creangă: poșol na turbinca, vidma; pașor na turbinca, ciorti; harașo-harașo; ți-am făcut conețul; te faci nisnai; guleaiu peste guleaiu. Despre Poveștile lui Creangă au scris cu admirație numeroși exegeți. Se cuvine să-l amintim mai întâi pe francezul Jean Boutiăre, cel care consacră în studiul său din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
o mare savoare epică - revelează o fire naturală și libertină, de țăran inconformist, un spirit țanțoș și nesupus, un mâncău și un petrecăreț, împletind ironia cu disimulația. Nastratinismul și inadaptarea îi sunt comune cu ale lui Dănilă Prepeleac și Ivan Turbincă. Poate nicăieri nu mimează criticul mai bine limbajul unui scriitor, nu-l comentează mai în duhul vorbirii lui, ca în Viața lui Ion Creangă, unde recompunerea atmosferei spirituale a biografiei este și de ordin stilistic. În ediția din 1964, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Virgil Cândea, Viziuni ale Daciei arhaice în perspectiva istoriei ideilor, VR, 1990, 2; Florin Mihăescu, Vasile Lovinescu, ST, 1992, 1; Romanița Constantinescu, Străfulgerați de priviri feline, RL, 1992, 27; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 99-103; Maria Genescu, Ivan Turbincă: o interpretare ezoterică, RL, 1993, 7; Cornel Ungureanu, Vasile Lovinescu și tradiția hermeneutică, O, 1993, 9; Simona Sora, Logica lui „hop-de-o parte”, RL, 1993, 17; Elisabeta Lăsconi, „Literatura de sertar” și criticul-„sacerdot”, CC, 1993, 5-6; Simona Sora, Ravagiile bunului-simț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
numită moldovenism), Atelierul de vopsit ciori, Noua „Cortină” de pe Prut (impusă de președintele de tristă amintire Voronin) și „Cortina” cu geogrrafie variabilă (analiza politicii dusă de același președinte Voronin ), reținând în mod deosebit Diplomație în pielea goală, Ghimpele din talpă, Turbinca lui Voronin și altele. Admirația autorului se îndreaptă către președintele interimar Mihai Ghimpu, un român cu suflet mare, care, într-un gest de mare demnitate, a emis decretul cu stabilirea datei de 28 iunie 1940 ca fiind ziua ocupației Basarabiei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Antonescu. Mai degrabă s-ar modifica alegerile pentru europarlamentari, în sensul că ar fi bine să scăpăm de o cheltuială de-a dreptul inutilă. Ar trebui să fie desemnați de partide, sindicate, societatea civilă, guvern și parlament. 31 martie 2009 Turbinca lui Voronin Motto: „ Cântecele mele de pierzanie Prevesteau demult acest război...” (Mihai Beniuc, Toboșarul vremurilor noi) Cum trece 1 Mai capitalist, cu mititei, bere și iarbă verde, cu prinsul de cingătoare între patroni și disponibilizați, într-o frăție socială cântată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
conducători, au făcut și ei, tinerii, ce era mai ușor de făcut: au aruncat cu pietre, au spart geamuri, au devastat, au dat foc. Lipsa conducătorilor și absența sprijinului din partea celor maturi, a părinților, i-a dus pe tineri în turbinca lui Voronin. Maltratați, stâlciți în bătăi, insultați, amenințați, linșați, omorâți, tinerii, lipsiți de ajutor din partea opoziției interne, lipsiți de ajutor din partea României, a UE, au cedat, au fost înfrânți și umiliți. De ce trebuia să-i apere România? Pentru că acolo, pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
falsificate. Vă mai amintiți de revoluția din 1905-1907 din Rusia. A fost o repetiție generală pentru revoluția din 1917. Atunci Stolâpin a umplut Rusia cu spânzurători (cravatele lui Stolâpin!) Acum, la Chișinău, se oblojesc rănile, se plâng morții, iar în turbinca lui Voronin încape și opoziția și România. Cred că la Chișinău s-a făcut o repetiție generală. 7 mai 2009 Tainul parvenitului Motto: „Dacă dai nas lui Ivan, se suie pe divan” (Din înțelepciunea uitată a poporului român) Ca să nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
versuri, proze, scenete, anecdote, parodii și caricaturi de bună calitate. Foarte acide sunt, de pildă, satirele antifasciste în versuri ale lui Ștefan Baciu și ale lui Grigore Cumpănașu, ca și ale unor autori ce se ascund sub pseudonime precum Ivan Turbincă sau Don Garcia și care îl au drept țintă favorită pe baronul von Killinger. Dintre poeziile umoristice se disting parodiile după I. Minulescu semnate Vic.Tor. Notabilă este, de asemenea, colaborarea unor prozatori consacrați ca Gh. Brăescu (cu schițele Când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
penibil; pericol; pierdere; povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu și negru; sarcastic; satanic; sărac; sătana; scaraoțchi; sexy; smoală; spaimă; spirit; stejar; de suflet; talpa iadului; transformabil; tremur; tristețe; Ivan Turbincă; țap; urîciune; urgie; usturoi; vedere; viclean; violent; vrăjitor; zgîrcit (1); 804/200/50/150/2 drag: iubit (134); scump (84); iubire (54); prieten (53); plăcut (32); frumos (22); apropiat (21); mama (20); familie (17); copil (16); sentiment (16); dor (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc. O traducere este volumul Fabule de Eliezer Steinberg, la care se adaugă alte câteva titluri. SCRIERI: Cântarea Cântărilor, Tel Aviv, 1978; Croitorul fermecat, Ierusalim, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
verbelor cu care substantivul se construiește: beleaua cade, pică, dă peste cineva... Creangă folosește cuvîntul destul de des, în construcții și locuțiuni populare - a băga în belea, a-și găsi beleaua cu cineva (de pildă în replica Sf. Petre, din Ivan Turbincă: "Doamne..., ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul cela să aibă harțag, și să ne găsim beleaua cu dînsul"), a scăpa de belea, a vîrî la grea belea - ca și în zicala
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]