276 matches
-
pe subt piele. Se săltase pe canapea, sprijinindu-se așa de tare pe un braț, cu toată greutatea trupului nevolnic, că îi simțeai brațul parcă scârțâind. Era în ea o voință de a nu-și pierde cunoștința și, totuși, o turburare care ar fi trebuit din nou să o lase fără cunoștință. Fața asprită, sub ondulațiile oxigenate care încă durau, purta expresia unei griji, pe care nu o putea parcă dezvălui nimănui, și tocmai de aceea mai impresionantă. Nerăbdarea îi era
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în amurg pe străzile aproape goale. Afară lumina desfăcea muselina de culori blonde. Dar cum ceasul ei de mână nu arăta ora și locul care te cer, rămase. Singură acum cu buna Lina, putea trăi în gândurile ei fără de nici o turburare. Intră în birou, de unde Rim dispăruse, și dete drumul geamului larg de lângă divan, ghemuindu-se într-un colț. înăuntrul odăiei era umbră. Vroi să spună Linei să-și vadă de treabă, dar îi fu lene. Lina era și plecată. Intră
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
să fim frivoli!. "Dozarea emoțiilor!"... Să vezi, Mini, dozarea emoțiilor! Se apropie sosirea lui Coca-Aimee: "Doamnă, vă sfătuiesc să nu vă emoționați prea mult când o sosi fetița. Emoția strică tenul, dar nici să nu vă conțineți cu totul o turburare foarte firească. Nimic mai fermecător ca două femei frumoase cuprinse de o delicioasă emoțiune! Regret că nu sunt de față!" Lenora tocmai în ajun se arătase foarte deprimată și apatică, după raportul sorei. . . Să vezi efectul sugestiei! Scena dintre ele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pentru cuib și nomadă. Nici ca nu îi mai confunda acum cu trecutul. îi păreau acum doi oameni oarecari în Cetate, la un moment al vieței, care cerea adăpost, și umblând rătăcitori pe străzile orașului cu pasul nesigur, pe cinci turburarea lor lăuntrică și-o petreceau în mersul lor pribeag. Cuprinse cu privirea orașul, profilat în transparența negurii, li iubi. Se gîncli la ceea ce se cheamă sufletul orașelor! Era emanarea sufletului colectiv al citadinilor. în aerul acela cuprins între clădiri, trupul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
chiar un orășean de astăzi, ducîndu-se în satul meu, n-ar înțelege nimic din ceea ce simt eu și nici n-ar fi de acord cu mine. Gândul că ar avea dreptate el, și nu 206 eu, nu-mi produce nici o turburare. Sânt oare atât de bătrîn? Este poziția mea o reeditare a poziției scriitorului sămănătorist care caută cu mâhnire o lume trecută în cea prezentă pe care n-o mai recunoaște? Îmi recitesc ultima proză despre țărani și nu constat nici o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
copilele megieșilor erau de‐a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turburarea sa. și mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi s oarele dintre nori după o ploaie îndelungată: «Ieși, copile cu păr ul bălan, afară și râde la soare, doar s
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ce s-a plâns adineaori Platamonu că e prea grea arenda. Nu-și putu ascunde un surâs ironic, aruncîndu-i o privire. Ședea în același fotoliu, cu ochii la țărani, cu o mirare încremenită pe față, care voia să-i mascheze turburarea, căci în creieri îi ardeau usturător numai cuvintele: Uite norocul meu!" Când crezu că au vorbit destul, Nadina îi întrerupse, spunîndu-le că deocamdată n-are de gând să-și vânză proprietatea și că e mulțumită cu Platamonu, care plătește cinstit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întunecată ca de obicei și în ochi avea o pâlpâire mocnită. Puse un picior pe scărița cabrioletei și, aplecîndu-se la urechea arendașului, rosti tainic: ― Cucoane, să te astâmperi cu Babaroaga, că-i rău! Platamonu îngălbeni, dar, ca să nu-și arate turburarea, răspunse cu același glas blajin: ― Da ce s-a mai întîmplat, omule? Nu ți-am spus eu chiar ție că nu mă bag și nu mă amestec, dacă o luați voi? ― Apoi atunci ce cată aici cucoana? întrebă țăranul bănuitor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în 1929, iar eu întîlnisem pe Maitreyi cu cel puțin zece luni mai înainte. Și dacă sufăr oarecum începînd această povestire, e tocmai pentru că nu știu cum să evoc figura ei de-atunci și nu pot retrăi aievea mirarea mea, nesiguranța și turburarea celor dintâi lntîlniri. Îmi amintesc foarte vag că, văzînd-o o dată în mașină, așteptând în fața lui "Oxford Book Stationary" ― în timp ce eu și tatăl ei, inginerul, alegeam cărți pentru vacanțele de Crăciun ― am avut o ciudată tresărire, urmată de un foarte surprinzător
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
primesc scrisori de la oameni pe care nu-i văd? O privii fără să înțeleg. Rămase și ea, câteva clipe, gîndindu-se speriată la ceva și închizînd ochii. ― Mi s-a părut c-am făcut o greșeală de gramatică, își mărturisi ea turburarea. ― N-a fost nici o greșeală. ― Atunci de ce mă priveați așa? ― NU prea înțelegeam. Cum să vă scris oameni necunoscuți? ― Nu se poate, nu e așa? Și tata spune aceiași lucru. Tata spune că sunteți foarte inteligent, e adevărat? Zâmbii prostește
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ne refuze. Știi cât de mult ține la mine, ai văzut cum el însuși m-a adus în casă, m-a îndemnat să mă împrietenesc cu tine. Nu mai continuai, căci Maitreyi dădea semne de o suferință și de o turburare neașteptată. Mă apropiai iarăși, încercai să o iau în brațe, dar se împotrivi. ― Tu nu știi un lucru, îmi spuse. Nu știi că noi te iubim altfel (ezită și se corectă), ei te iubesc altfel, și eu ar fi trebuit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu te stingherea, o căldură și o comunicativitate extraordinară), Maitreyi s-a îmbujorat toată și l-a chemat să mănânce pe balcon, pentru că atât se îmbulzeau în jurul lui vizitatorii, încît bietul Uday nu putea să înghită. Căutam să-mi ascund turburarea, pentru că ghiceam în dansatorul acesta magnific ceva mai mult decât un bărbat seducător, ghiceam de-a dreptul o magie, care ar fi făcut să-și piardă mințile un oraș întreg, nu numai o îndrăgostită zăpăcită cum era Maitreyi. Știam că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
m-ar mai putea interesa toate acestea. Nu cumva eu mă retrag și mă simt dezgustat numai pentru că trebuie să fac astfel? Dacă eu nu mai sunt liber să aleg? Priveam iarăși pe Jenia, și nu simțeam față de ea nici o turburare, nici un gând pătimaș, nici o libertate mentală, și atunci încercam s-o iscodesc, s-o silesc să fie feminină, așa cum, fără îndoială, fusese înainte de a pleca din Capetown; gândeam că poate astfel va izbuti să mă tenteze. Și dacă ea mi-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
parte..." Fata se oprise brusc și ridicase, speriată, privirile spre tavan. - Iertați-mă, Maestre, dar nu mai pot... Mi-e frică! Mi se pare că umblă cineva prin pod... Antim începu să râdă, fără să reușească totuși să-și ascundă turburarea. - Așa se aude întotdeauna, nopțile, mai ales acum, toamna, când bate vântul. Casa asta e pe jumătate ruinată... O vezi bine, de altfel, adăugă întinzînd brațul spre fundul salonului. În penumbră se zăreau câteva scânduri bătute de-a lungul peretelui
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
două pachete de țigări"; și aceasta fie ziua, fie noaptea (seara), fie cu țigarea în mână, fie fără. Altă dată, ca un contra repetă monosilabe ce se pronunță înaintea sa. În fine, uneori stând singur esprimă monoloage fără sens. Această turburare este și mai pronunțată din diferitele lui acte. Astfel, plimbîndu-se prin grădină, strânge fel de fel de obiecte de pe jos, pietricele, bucăți de lemn, de hârtie, ce le pune în buzunar, crezând că aceste obiecte sunt de valoare; dar și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
el, i se turbură sângele. N-o iubea pe Ada; nu era gelos! Era, pesemne, urma acelei mișcări atavice de indignare masculină în astfel de împrejurări; era apoi mânia de a se fi turburat și grija de a-și opri turburarea. 172 Lăți pe dinții rari buzele violete, și ochii cu pete galbene îi închise ca să se apere de vederea lor supărătoare . . . Mizerabila! De ce nu-1 păstrase ascuns ca să nu-1 vadă, ca să se poată face că nu știe! Poate că vrea înadins
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lui. Pe cine să mai spioneze? De ce să se mai plîngă? ... Și ce folos, avea acum? Dar ce putea însemna acea comedie? Se săturase femeia și-1 zvîrlea?. Era să-i aducă acum pe altul! Să aibă alte încercări, alte turburări! Se deprinsese cu starea de lucruri. Sau poate căutau să scape complet de subt supravegherea lui? Poate că femeia, ca și banii ei, vor merge tot acolo, dar fără de controlul lui, răpindu-i voluptatea și alimentul curiozității. Vroiau să-1 prade
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
colacii! 31A fugit cu coada-ntre picioare. 32Aflat-au Filip pe Naftanail. 33A dat ș-a luat. 34Așa se înșală copiii. 35Aș spune un vis, dar nu pot de râs. 36Așteaptă ca porcul muchea toporului. 37Așteaptă murgo să paști prundul. 38Așteaptă turburarea apei. 39Ea își cântă, ea-și descântă. 40I-a legat beșica de coadă. 41I-a luat apa de la moară. 42Ia-l de pe mine că-l omor. 43Iapa mea, moșia mea. 44Ia puiul și cacă-te-n cuib. 45I-a pus oala. 46Ia pe unul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît sărise un bumb de la pieptarașul cam îngust de catifea neagră... de ce-l și încheiase? Dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul, sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ea răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna la ochi iar, până ce i se răcori sufletul... Apoi ridică un degețel,... cel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mână și cu alta ochii. Rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît îi sărise un bumb de la pieptarul îngust de catifea neagră... dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și desbumbă pieptarul, sânii ca zăpada se eliberară din închisoarea de catifea și ea răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna iar la ochi, până ce i se răcori sufletul... apoi ridică un deget,... cel mic, deasupra ochilor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît [îi] sărise un bumb de la pieptarașul cam [pieptarul] îngust de catifea neagră... de ce-l și încheiase? dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul, sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ca răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna [iar] la ochi iar, până ce i se răcori sufletul... apoi ridică un degețel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
letargia în care-l aruncase durerea sa cea adâncă, Ioan n-auzi nimica. Deschisei un oblon al ferestrei și - aruncai pistolul pe-un troian de ninsoare. Apoi ieșii din casă și mă dusei să-mi răcoresc visurile și impresiunea vie, turburarea întunecoasă [a] sufletului în noaptea cea senină și rece de iarnă. A doua zi mă-ntîlnii cu Ioan. - Ai văzut toate fazele acestei drame a inimei, Tomo, aide acuma de-ți vezi de aproape actorii... aide la bătrânul și la fiica
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vrei să te numesc sora mea... să-ți zic tu? - Voi, tu!. M-am sculat... Am invitat pe-o damă la danț, dar asta părea c-o supără. Ea se sculase drept în picioare... ochii ei mă fixau cu toată turburarea lor, o seriozitate adâncă făcea ca fața ei să pară mai slabă și espresivă de cum era totdeuna. Am aflat în urmă cumcă nu dormea nopțile, cumcă adesea, visând reverii infinite pe clapele pianului, ea amesteca, într-un solfegiu nemărginit, numele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
te pierdu...”). În acest limitat timp de „delir”, de fericire la care participă și puterile cerești, Îndrăgostitul trăiește o clipă de intimitate și Îndrăznește să-și apropie „obiectul de iubit”. O apropiere prin intermediul privirii: „Văzui pieptul tău tînăr bătînd de turburare Subt vălul ce sălta; Te privii În tăcere; cunoscuși a mea stare, Văzuși puterea ta...”. O comunicare trecută deja În amintire („dar depărtat de tine”), intrată din tăcerea emoției În tăcerea timpului. Gestul cel mai Îndrăzneț de intimitate În lirica
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vas grecesc, al cărui coproprietar este probabil să fi fost. Ca și Voltaire, Saferian își așeza baza de operații pe mai multe state, ca să poată fugi ușor dintr-unul într-altul. Deși creștin, avusese o mamă arabă, de unde impulsul migratoriu. Turburările politice din Europa la acea epocă, înghițirea Austriei și amenințarea Cehoslovaciei nelinișteau pe blândul negustor. Despre aceste evenimente vorbise armenește cu doctorul Rapig Sahazizian, care-i adusese scrisori de la rudele din Orient. - Sida trebuie să fie mare! zise el către
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]