645 matches
-
uitând de joc. Termenul turcesc, după Șăineanu, ar proveni din forma persană yadest «îmi amintesc». Așa cum arată Emil Suciu, în recentul său Dicționar al cuvintelor românești de origine turcă (Editura Academiei Române, 2010), formele yades și yadest sunt învechite, cea din turca modernă fiind lâdes. Jocul era foarte popular la noi în secolul al XIX-lea și a intrat și în literatură: în adaptarea unor narațiuni de largă circulație, în care o femeie câștigă rămășagul cu bărbatul ei trezindu-i gelozia sau
Iadeș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5505_a_6830]
-
decorurile pentru un spectacol Faust interpretat de un actor din Germania de origine turcă, Haydar Zoriu, sub forma unui monolog. Premieră a avut loc în 2009, la Köln, dar piesa se joacă și în prezent la Istanbul, în germană și turcă. Tot la Istanbul a fost invitată să danseze de către Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir”, de Consulatul General al Germaniei la Istanbul și de Fundația „Sanat Odasi”, în februarie 2013. Recitalul Nataliei Murariu de la Antik Cisterne, din Istanbul, a fost cel
Cioburi de portret Natașa – Natalia by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3674_a_4999]
-
făcută de mâna omului pentru supravegherea uneltelor de pescuit în așteptarea mișcării peștelui. Petru al doilea de Roma a murit prin ^50. Pe supraviețuitoarea conților de Roma, Orsola, autorul acestei prezentări a cunoscut-o. Orsola a vândut casa din strada Turca (numită mai târziu - Orientului) către două familii brăilene. Nu se știe prin ce minune casa respectivă a scăpat de naționalizarea din iunie 1948. Tușa Frosa, servitoarea casei de Roma, mai trăia încă la data vânzării ultimului imobil din averea conților
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
răsucirile buclucașe ori tragice ale sorții. Așteptat la Gaudeamus, ca titlu-far, romanul ajunge de sărbători la cititori. Gemenii, caracterizați prin verbul „a gândi”, au de citit imensul roman Cevdet Bey și fiii să de Orhan Pamuk (Editura Polirom, trad. din turcă de Luminița Munteanu, 688 pag.) cuprinzând nu doar viața unei familii din Istanbul prin trei generații, ci și meditația implicită asupra istoriei, fiindcă un vechi neam de negustori, ancorați în tradiție, se confruntă cu intrarea Turciei în modernitate. Racul se
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
are un ochi proaspăt și nu este blazat. Un ziarist britanic a scris o carte despre regiune care rămâne completă și actuala după 20 de ani . Încercăm o abordarea similară: patru ochi proaspeți, niște tehnică digitală, dicționare de rusă și turcă, și multă curiozitate - într-un tur de forță de trei luni. Vrem să vedem amestecul de popoare și diversitate și avem avantajul că suntem de-ai locului. O să fie o orbecăiala grozavă. În toată regiunea, civilizația e o noțiune care
Viziteaza Marea Neagra! Masina ta e deja acolo! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18797_a_20122]
-
analiza urmărește felul în care Războiul de Independență din 1877-1878 e redat în corespondența de front a reporterilor trimiși de ziarele marilor puteri pe cîmpurile de luptă din Bulgaria. Peste optzeci de corespondenți ajung acolo, în ambele tabere, rusă și turcă, iar ceea ce trimit ei nu e doar informație pentru articole, ci și imagine. Războiul de Independență e unul dintre primele evenimente de acest fel care ajunge, prin intermediul fotografiei, sub ochii cititorilor ziarelor din epocă. Dar nu fotografia, aflată încă la
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13589_a_14914]
-
a vedea „ de lat, lata „ploaie” apă în oropom, Etiopia, sigur și de lat „mlaștină” în egeeana, blato „baltă” slav etc.. Engl. see se pronunță că și șea „marea, apa mării”, cu et. nec. după noi cf. șu „apă” în turcă etc., țig. dik cf. dik „apă” în viceyta, limba arawak (chibchan) din America Centrală și alte zeci de exemple (v. Eseu... pp77-78). Dar a sta și a ședea par în relație cu vorba stea, căci astrul nopții stă pe loc, pe când
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiți ca Gabriel Vlasios și Ion Cariofilis, învățând limbile: latină, elenă, slavonă, turcă și neogreacă. A fost pedepsit, pentru uneltire împotriva domniei, cu tăierea nasului. Faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredințată în 1675 de țarul Alexei Mihailovici de a conduce o importantă solie în China, soldată pe plan diplomatic, literar
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
la Institutul Pontifical al Universității Gregoriene din Roma și și-a luat doctoratul în drept canonic. A studiat apoi la Institutul Ecumenic de la Bossey și la Universitatea din München, specializându-se în drept bisericesc. Bartolomeu vorbește fluent șapte limbi: greaca, turca, engleza, latina, italiana, franceza și germana. El este membru fondator al „Societății pentru Justiție pentru Țările Ortodoxe”, al cărei vicepreședinte a fost. În 1968 s-a reîntors la Constantinopol, iar în 1969 a fost hirotonit preot. Când Dimitrie a fost
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
stat Israel. Și aici trebuie să aducem un omagiu predecesorilor noștri, celor care, în urma hotărârii luate la Conferința de la Focșani, în 1882, au plecat cu vaporul Thetis (228 emigranți evrei din Moldova) și au fondat primele sate agricole din Palestina turcă de atunci. Sunt foarte multe lucruri comune cu Israelul, imnul, hora... Dacă ați trasa o punte între trecut și viitor, ce șansă are limba română de a fi transmisă generațiilor următoare din străinătate? Făcând un mariaj mixt cu o doamnă
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
viziriului. Când ajunseră înaintea marilor porți de cherestea, una din umbre sări jos, luă o piatră din caldarâm și lovi de câteva ori în umbra porții. Sus, pe metereze, se ivi un turban: — Ce e, bre? - spuse turbanul într-o turcă perfectă. — Acasă-i viziriul? - spuse spătarul Vulture, căci el era umbra. Ce e, bre? - repetă turcul, făcându-se că nu înțelege. — Hrantrâhm harpah viziriul, bre? - repetă și Vulture. — Estem - răspunse turcul. — Du-te și spune-i că-l caută Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stați turcește, simțiți-vă ca acasă. Cei trei moldoveni și viziriul se așază încrucișându-și ciolanele. Măi să fie! - zise sultanul privind desaga. Piatră ponce! Tocmai ce-mi trebuia! Cine-a fost cu ideea? — Eu! - răspunse spătarul Vulture într-o turcă perfectă. — Cum te cheamă? — Vulture, luminăția-ta - răspunse spătarul. — Și ce rang ai, voinice? — Nu mai am nici un rang. — L-am mazilit, luminăția-ta - tuși încruntat viziriul. — Mazilit! - făcu sultanul pleznindu-și palmele a mirare. Imediat apăru o cadână dumnezeiască. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
categorii. Primul, în care am intrat și noi, cel mai numeros, era un harem de tranzit. Erau aici, frate, la cadâne cu duiumul din toate colțurile pământului. Al doilea harem era de încercare. Ca să ajungi în el trebuia să cunoști turca, să ai o origine corespunzătoare, să știi Coranul și, dacă se putea, să ai ochii verzi. Mai erau și excepții: am cunoscut, de pildă, o cadână din Mohaci cu ochi albaștri ajunsă la încercări pentru că știa face papricaș, care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu totul și cu totul normală, evlavioasă, cu frică față de Dumnezeu și respect față de turci, crescută în spiritul solidei educații feudale de-atunci, știind oleacă de latină, oleacă de greacă, puțină franceză, având o dădacă poloneză de frontieră care rupea turca, cântând binișor la cobză, gătind onorabil, ba chiar posedând în micul pavilion de lângă conac o lunetă nemțească prin care, în nopțile senine de vară, cerceta, din păcate, ce fac slugile în odăile lor. Cu timpul, obiceiurile proaste ale Despinei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu iataganul ridicat, urlând în turcește: — Stai bre, că te tai! Iaca stau, drăguță, nu mai fac nici un pas - spuse Metodiu înspăimântat, căruia într-o clipită, cu o limpezime și-o corectitudine înfiorătoare, îi reveniră în minte toate cunoștințele din turca populară, bulgară, învățate de mic, din copilărie, pe când se juca la Vaslui „de-a Ștefan cel Mare” cu odraslele unui vecin, cafegiu otoman, altfel om de treabă, îi dădea adeseori halviță. Unde mergi, bre, așa alandala? - spuse turcul, mai muiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mâncăruri : halvița, rahatul, braga, baclavaua, salipul. Se știe, potrivit unor documente de existență căsătoriilor mixte dintre turci și români. Și azi există asemenea familii chiar în Drobeta Tr Severin, în care se respectă atât obiceiurile românești creștine cît și cele turco musulmane. Datorită poziției geografice, locuitorii insulei Ada Kaleh, după ce aceasta a devenit garnizoana deschisă, s-au ocupat la început în special cu comerțul („Sare și petrol luăm de la noi și vindeam la sârbi și unguri, de la unguri luăm aur »). O
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați (că de pildă misterioasele „arsuri"), fără o echipă solidă mulți - disciplinară incluzînd sociologi, etnologi, istorici, medici, economiști, este în cercetarea arheologică modernă un fel de a juca turcă pe rampa de lansare a unei rachete, nevăzînd altceva decît tuiul. L-am întrebat cum de a ajuns să fie așa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a răspuns: „Pe vremea cînd eram student în anul I la
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
din vremea când aceasta făcea parte din Imperiul Otoman. După ce insula a pierdut rolul militar (încă înainte de Congresul de la Berlin din 1878), militarii aflați în garniziana nu au părăsit insula, ci și-au întemeiat familii constituindu-se astfel această comunitatea turco musulmană de pe Ada-Kaleh. Ea, prin modul de viață oriental, un mic orient în mijlocul Dunării. Atunci cand insula și comunitatea trec sub protecția României, după 1919, locuitorii insulei se vor bucura de privilegii economice ce au facilitat rolul de obiectiv de interes
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
Magdalena Măneanu Muzeul Regiunii Porților de Fier este cunoscut ca un muzeu cu un patrimoniu divers, complex, valoros. Între multe alte aspecte pe care le ilustrează este și acela al prezenței unor minorități etnice în zona Porțile de Fier, izolatul turco musulman de pe fosta insula dunăreana Ada Kaleh. Este necesar de amintit că a existat un plan de reconstituire pe Insula Simian a aspectelor de civilizație de pe Ada Kaleh cât și a altor ,localități de pe cursul Dunării ,care au fost parțial
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
duce la îndeplinire conform planului însă, un lucru este cert și foarte important și anume, că s-a constituit Fondul Ada -Kaleh de la Muzeul Regiunii Porților de Fier , singurul reper material și documentar, ce reflectă modul de viață al izolatului turco musulman de pe Ada-Kaleh și care se valorifica periodic expozițional și publicistic ,cât și permanent . Despre istoricul constituirii, structura și desrierea fonduluivezi mai pe larg Varvară M.Măneanu, Tezaur din Ada Kaleh, Editura MJM, Craiova , 2005, 119p. +24 pl. Demersul expoziționalpe
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
Komornyik a organizat în noiembrie la Sala Palatului „Gala Ovo Music”, un spectacol emoționant cu cele mai mari vedete ale muzicii ușoare românești. Credeți cumva că filmul manifestării a fost achiziționat de Televiziunea Română? Aș, vă înșelați! L-a achiziționat cea...turcă, bravo ei, Kanal D! Ați avut oferte de la alte televiziuni? Am avut, dar am crescut în curtea TVR, am fost un „copil ascultător”, chiar dacă „mama” s-a dovedit cam vitregă. Am considerat însă că la televiziunea publică sunt cei mai
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
Acasa > Impact > Istorisire > BUCATA MEA DE PÂINE ( POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA ) Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1812 din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului BUCATA MEA DE PÂINE...autor Mihai Leonte Privesc la pâinea rumenită, Ca o coajă de portocală, Mi-e greu să rup o bucățică, Chiar dacă foamea
BUCATA MEA DE PÂINE ( POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366348_a_367677]
-
pembe kabukla. O zaman ben hatırlıyorum, Kulak demetleri ne kadar ağır, Ve tombul tane düșmesin diye, Biz orağa ne kadar acele ediyorduk. Traducere / Tercüme: Urfet Șachir Mangalia, 06.12.2015 Referință Bibliografică: BUCATA MEA DE PÂINE ( Poezie tradusa in limba turca ) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1812, Anul V, 17 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BUCATA MEA DE PÂINE ( POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366348_a_367677]
-
chiar un conac, pe platoul de deasupra târgului actual, unde a rezidat de mai multe ori chemând boierimea la judecăți și porunci, emițând acte și îndrumări. Aici, la granița de vest a Țării Românești tot mai pereclitată de evoluția confruntărilor turco austriece din aceast spațiu sud-est european, domnitorul a organizat un sistem de apărare și supraveghere condus de căpitanii și marii căpitani de Cerneți: Ștefan Cioranul, 1687, Dumitrașcu Spineanu, 1693, Istodor Măneanu, 1694, Matei Fărcășanul, 1706, Dumitrașco Argetoianu, 1707, Barbu Brăiloiu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Hister și chiar Danaistru, romanii l-au numit Danubius ‘Zeul fluviului', preluat de alte neamuri sub forma Donau în germană, Dunaj în slovacă, Duna în maghiară, Dunav în croată, Dunav în bulgară, Danube în engleză și franceză și Tuna în turcă. Poemele Dunării sunt inaugurate de poetesa Zlibuț Ana Maria de 10 ani, elevă la Liceul Pedagogic Carmen Sylva din Timișoara: Dunăre, ești ca o cale, / regină între izvoare. / Ești prințesa fluviilor, / și mireasma florilor (The Danube / ‘Dunărea') și continuă cu
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]