571 matches
-
Bărbați 1. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor Anna Horvath, secretar de stat - membru titular Elena Petrașcu, director general, Direcția generală juridică- membru supleant 2. Ministerul Economiei și Finanțelor Iuliana Constantinoiu, consilier juridic, Direcția generală juridică - membru titular Anca Rodica Turcea, consilier superior, Direcția comunicare, relații publice, mass-media și transparență - membru supleant 3. Ministerul Justiției Virginia Pavel, șef birou, Direcția resurse umane și relația cu Consiliul Superior al Magistraturii - membru titular Laura Bedicov, manager public, Unitatea de management public - membru supleant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195981_a_197310]
-
motiv pentru care a fost trecută în rândul monumentelor vechi naționale. Ctitorii bisericuței de lemn din Dorohoi sunt pioșii „poporăni” care în frunte cu preoții lor și-au construit-o din lemn deoarece starea lor economică era foarte modestă ;stăpânirea turcească prin „uneltele” lor fanarioții îi „înglobeau” și pe fumul care ieșea pe coș. La construirea bisericuței i s-a dat formă de corabie, cu pante repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
cărțile: Cucernicii preoți și credincioșii ai bisericuței au râvnit neâncetat spre a împlini voia lui Dumnezeu și a-și apăra glia strămoșească, acest lucru îl dovedește semiluna așezată la baza crucilor crucilor de pe acoperișul bisericii, așa cum se obișnuia în timpul stăpânirii turcești care silea pe creștini să treacă la islam. Pavăza de apărare pentru a nu fi deznaționalizați a fost credința creștin ortodoxă și datina străbună, păstrată nealterată în sfintele locașuri și în sufletele strămoșilor noștri. La umbra bisericuței și cu sprijinul
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
se remarcase în luptele de la Zaiecear. După vreo cinci ani de robire la Husein, Gheorghe Obedean-Stângă este trecut tot că rob în proprietatea chiar a pasei de Vidin. Dacă mai înainte a reușit să reziste eventualelor presiuni de a se turci, acum, când a fost repartizat la curtea pasei, opunera -după cum se vede- nu i-a mai fost lui Stoian-Pătru cu putință fără riscuri pentru viață. Cum: să fie rob la pasă și să rămână pe mai departe crestin-ghiaur? El
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
i se “piardă viața cum s’a întâmplat cu altii”, în aceeași situație. Balada arată în felul următor aplicarea torturii, la care s’a procedat după vreo două luni de detențiune în temnița pe chestia refuzului sau de a se turci: Un mangăl de foc lua Și în brațe i-l punea Și cu fruntea că-l pripea, Până apă că-l trecea! Miru din cap îi scotea; Din numele lui -Stoian, Îi punea nume: Hasan. Of, Hasan, Celi-Hasan! Pe de
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
mânca”. Mai tarziu, în momentul când se răzbună asupra nasului perfid, Stânga după cum arată o altă variantă a baladei, i se adresa acestuia cu următoarele cuvinte de reproș: O, nasule, dumneata! Nu-ți fu milă și păcat De pe mine mă turciși, Numele mi le schimbași; Din numele creștinești, Îmi puseși alte, turcești: Din Stânga, Deli-Hasan!? Oricum va fi fost, Stânga n’a putut ierta autorităților și trădătorilor islamizarea-turcirea forțată. El fauri un plan de cruntă răzbunare, pe care-l și traduse an
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vii amintirea si legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor („se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe aceasta cale, știind să prețuiască posibilitățile sale și poziția sa, dedicându-se „facerii de bine” (având un caracter total opus soțului ei), se retrage în părțile Lapoșului (N.R.: Bradu-Cheia-Buda), aici simțindu-se în
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
200.000 de oameni, deși, în practică, aceștia erau plasați strategic în tot Imperiul. Datorită lui Vasile al II-lea, Imperiul Bizantin a atins apogeul său pentru următoarele patru secole. Războaiele bizantino-arabe au scăzut în intensitate în momentele în care turcii și diverși invadatori mongoli au devenit o nouă amenințare pentru ambele tabere aflate în conflict. Începând cu secolele al XI-lea și al XII-lea conflictele bizantine s-au transformat în războaiele bizantino-selgiucide cu turcii selgiucizi. După înfrângerea în fața turcilor
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
batalioane de nizami și 5000 de bașbuzuci și cu aceste forțe a pătruns în 28-29 aprilie în Niksic. Acolo, a găsit trupe asediate care erau pe punctul de a se preda din cauza foametei. Cu toate acestea, la întoarcerea în Gacko, turci au suferit alte pierderi în urma unui atac al rebelilor. În timp ce revolta încă se desfășura, Germania, Rusia și Austro-Ungaria au propus două luni de încetare a focului în cadrul reuniunii ce a avut loc la mijlocul lunii mai. Întrte timp, se duceau negocieri
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
dușmănia de lungă durată împotriva poliției. Când 38 de membri ai "Ultras Devils" au fost arestați pentru "aparținerea de un grup ilegal" în Shebeen al-Kom plus alte acuzații de violență, evenimentul a fost catalogat drept represiunea autorităților asupra organizațiilor. Ultrașii turci au avut și ei rolul lor la protestele din Turcia din anul 2013, când fanii rivalelor de-o viață Galatasaray, Fenerbahçe și Beșiktaș au protejat protestatarii și s-au aliat împotriva poliției. Poliția a răspuns cu raiduri în cartierul Beșiktaș
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
său Istemi-Kagan. Începând cu anul 581 î.e.n, confederațiile statale de la est și vest de Altai se despart, turcii numindu-se astfel occindentali și orientali. Popoarele turcice mai târzii includ karlucii (mai ales în secolul al XVIII-lea), uighurii, turcii oghuz sau turcii Ğuz și turkmenii. Cum aceste popoare au fondat state într-o zona cuprinsă între Mongolia și Transoxiana, au venit în contact cu popoarele musulmane și au adoptat treptat islamismul. Totuși, au fost și mai sunt încă popoare
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
Veche, Statuia ecvestra a lui Mircea cel Bătrân, Bustul lui Spiru Haret, faleză Dunării, lacul Ciupercă, lacul Zaghen, Pădurea Bididia. Orașul Babadag, menținat documentar în 1263 drept Vicus Novus, avea să decadă sub stăpânire bizantina pentru a renaște mai apoi, turcii folosindu-l drept reședința a pașalelor și a înalților demnitari. Din acele timpuri au rămas Moscheea lui Ali Gâzi Pasă, construită în sec.XVII și care deține un minaret cu o înălțime de 23m. Această moschee este cel mai vechi
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Unip este un sat în comuna Sacoșu Turcesc din județul Timiș, Banat, România. Satul se situează în centrul județului Timiș, la circa 12-15 km sud-est de municipiul Timișoara, pe partea stângă a râului Timiș. Este puțin izolat de arterele principale de circulație, într-o zonă de câmpie mai
Unip, Timiș () [Corola-website/Science/301406_a_302735]
-
reduse primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 găsește Sebeșul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri și două porți. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistența solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului". La 1485 regele Matia Corvinul acordă orașului o serie de privilegii pentru completarea fortificațiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid
Sebeș () [Corola-website/Science/296992_a_298321]
-
fără a fi forțați datorită particularităților sistemului otoman millet, însa câteodată și obligați. După „Eliberarea Bulgariei” din 1878, cei mai mulți dintre musulmani au părăsit Bulgaria, însă alții au ales să rămână. Astăzi, musulmanii formează majoritatea în provincia Kardzhali și Raygrad(majoritatea turci) și provincia Smolzan(cei mai multi pomaci). Catolicismul roman își are rădăcinile în Bulgaria Evului Mediu. A fost răspândit în rândul bulgarilor de către mineri saxoni bulgarizați în nord-vestul Bulgariei(în jurul Chiprovtsi-ului) și de către misionarii aflați printre sectanți paulicieni și bogumili, precum și de
Religia în Bulgaria () [Corola-website/Science/319642_a_320971]
-
grecilor veniți din Asia a fost mai însemnată. Dar iată cum ne înfățișează situația din Meglen un meglenoromân, Constantin Noe, care de altfel a avut un rol important în realizarea colonizării: „În această regiune mișcarea națională luase pe vremea stăpânirii turcești o așa de mare dezvoltare în cât partizanii culturii și bisericii grecești, aproape dispăruseră. În acea vreme era însă lupta pe viață și pe moarte între statele balcanice pentru convertirea la cultura lor a populațiilor creștine. Forurile grecești s-au
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
de călugări (pînă în 1791 și după 1825) cât și de maici (1791-1825). Parte dintre urmele de dăltuială par să indice o vechime mai mare decât perioada de propagare a creștinismului. Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei. Este situat lângă satul Nucu, pe versantul sudic al unei
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
exită și o biserică romano-catolică zidită pe o stâncă. Istoria acestei biserici este legată de o pictură foarte veche care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu pruncul în Brațe. Acest tablou aurit a existat din timpuri străvechi de sub ocupația turcească fiind păstrat de populația locală. El a fost păstrat la început într-o peșteră, apoi a fost preluat de primii coloniști catolici, cum au fost familiile Windberge și Lang care au zidit o mică capelă pe stâncă deasupra peșterii. În
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine creștină. Începând cu anul 1840, în Dobrogea au fost colonizați germani, cunoscuți ca germani dobrogeni, care au înființat o serie de localități
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
ca și în cazul fraților săi mai mari, istoria consemnează puține informații despre viața sa. În schimb, despre moartea lui s-au păstrat o multitudine de izvoare scrise. Ele relevă că la locul execuției, Matei ar fi voit să se turcească, ceea ce l-ar fi salvat de la moarte. Sursele diferă asupra motivului pentru care acest lucru nu a mai avut loc. În timp ce unele susțin că tatăl său l-ar fi convins să își accepte soarta, este documentată și posibilitatea ca acesta
Matei Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332672_a_334001]
-
a dovedit a fi un avantaj strategic foarte important pentru următoarele decenii. Negocierile au continuat în anii de dupa 1974 cu grade diferite de regularitate și succes, dar nici una nu a condus la o reunificare completă. La 15 noiembrie 1983 ciprioții turci din zona nordică au declarat independența și formarea Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), care a fost recunoscută doar de Turcia. Ambele parți solicită în mod public soluționarea diferențelor interzonale și crearea unui nou sistem federal (poziția ciprioților greci
Politica Ciprului () [Corola-website/Science/319615_a_320944]
-
este cucerita de turci, iar în unele cetăți părăsite de maghiari și germani se stabilesc sârbi. Este notabil faptul că mare parte a armatei otomane de pe teritoriul Ungariei era alcătuită din sârbi și bosniaci. În timpul războaielor dintre Imperiul Habsburgic și turci un nou val de sârbi s-au refugiat în Ungaria stabilindu-se în orașe părăsite de maghiari și germani precum: Buda, Pécs, Szeged, unde au majorat pentru o scurtă perioadă de timp. Sârbii s-au concentrat în partea sudică a
Sârbii din Ungaria () [Corola-website/Science/332849_a_334178]
-
și 1833 controlul lui Miloš Obrenović asupra unor noi teritorii și a transformat Șerbia într-un principat suveran, iar pe liderul acestuia într-un principe ereditar. A fost înființată Mitropolia Sârbă a Belgradului, independentă față de Patriarhia Ecumenica a Constantinopolului. Atât turcii cât și sârbii au recunoscut Imperiul Rus drept garant al autonomiei noului principat. Miloš Obrenović s-a tratat în stațiunea din comuna Vâlcele. Drept recunoștință pentru eficacitatea tratamentului cu apele minerale de acolo, în anul 1843 a finanțat construirea bisericii
Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei () [Corola-website/Science/322413_a_323742]
-
a Înțeles că directorul Marin Preda trebuia să aprobe coperțile câtorva cărți noi. Valeriu Anania Își continuă relatarea: „Trece una, trece alta, apoi Îl aud mormăind: - E-pi-fa-ni-a... Epifania! Ce e asta? - Titlul unei cărți de poezii... A răspuns tehnoredactoarea. - Daniel Turcea. Asta cine mai e? - Se zice că un poet tânăr și foarte talentat. - Bine-bine, dar... Epifania? Ce e asta? - Eu nu știu domnule Preda, asta nu-i treaba mea. Întrebați-l pe redactorul de carte. - Uite, dom’le, ce-mi
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
ideea Îți vine, așa, din senin... tocmai când Îți trebuie..., cam asta Înseamnă cuvântul epifanie... - Da’ nu e mistic! - Ei, cum o să fie mistic? - Bine se aprobă, a conchis Preda punându-și semnătura. Așa am devenit eu nașul lui Daniel Turcea!” (Bartolomeu Anania, Memorii, 2008, p. 662, 663) În mai 1999 am reușit să dau urmare vechii invitații a Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului. Acele câteva zile petrecute acolo și mai ales nopțile noastre au fost cele mai pline de intercomunicare și
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]